Prim-ministrul Canadei Mark Carney a anunțat, în această lună, eliminarea Biroului Ombudsmanului Canadian pentru Întreprinderi Responsabile (CORE), expunând comunitățile și lucrătorii care susțin încălcări grave ale drepturilor omului de către companiile canadiene unui risc semnificativ de a suferi daune suplimentare, se arată într-o poziție comună a 40 de organizații civice din Canada, reunite Rețeaua Canadiană pentru Responsabilitate Corporativă (CNCA), ai cărei membri totali includ peste 3 milioane de canadieni.
CORE are legătură și cu România, mai exact cu proiectele de exploatare a aurului pe care intenționează să le dezvolte aici companii miniere înregistrate în Canada. În lipsa unor reglementări din Canada care să le responsabilizeze, CORE a fost invocat ca instituția la care ar putea apela (măcar teoretic) cetățenii români și/sau comunitățile locale cărora le-ar fi afectate drepturile de către eventualele exploatări miniere.
În loc să-l eficientizeze, l-au închis
Ombudsmanul Canadian pentru Întreprinderi Responsabile (CORE) a fost înființat de guvernul fostului prim-ministru Justin Trudeau pentru a investiga încălcările drepturilor omului, inclusiv utilizarea muncii forțate de către industrie. La acea vreme, o mare parte din atenție se concentra pe utilizarea de către China a minorității etnice uigure pentru ceea ce criticii numesc muncă forțată, detaliază The Guardian.
Organizațiile civice au criticat CORE pentru lipsa lui de eficiență în îndeplinirea obiectivelor asumate la înființare, dar au solicitat măsuri pentru operaționalizarea lui, nu închiderea al cărei pretext folosit de actualul Guvern al Canadei a fost tocmai lipsa de eficiență.
„Guvernul i-a ținut pe reclamanți în necunoștință de cauză cu privire la închiderea biroului, în ciuda faptului că a decis acest lucru cu luni în urmă”, a declarat Diana Martin, co-manager la MiningWatch Canada. „Această lipsă de transparență riscă să adâncească prejudiciile cu care se confruntă deja comunitățile afectate.”
„Chiar în martie 2026, mai mulți miniștri au promovat public CORE ca exemplu al angajamentului Canadei față de respeectarea drepturilor omului la nivel internațional”, a declarat David Matsinhe, director de politici și advocacy, Amnesty International Canada. „Acum, prim-ministrul justifică decizia de a închide biroul susținând că este ineficient. Soluția a fost întotdeauna consolidarea biroului, nu eliminarea lui.”
Istoricul halucinant în încălcarea drepturilor omului de companiile miniere înregistrate în Canada
Închiderea CORE are legătură și cu operațiunile companiilor canadiene miniere din România, în special a celor care intenționează dezvoltarea unor proiecte de exploatare a aurului din Apuseni. Încă din timpul dezbaterilor publice legate de proiectul de la Roșia Montană, grupurile civice au arătat că credibilitatea companiilor miniere canadiene e afectată grav de lipsa de responsabilizare a acestora în condițiile în care Canada nu are nicio lege care să reglementeze activitatea lor în afara granițelor țării, în ciuda numeroaselor scandaluri internaționale în care au fost implicate.
Astfel, companiile miniere canadiene se confruntau cu acuzații grave de încălcare a drepturilor omului în 30 de țări din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut mai multe anchete referitoare la activitatea acestor companii, dar Canada a rămas un paradis pentru magnații minelor de aur. O tentativă de reglementare a eșuat în anii 2009-2010.
În acea perioadă, publicația canadiană Toronto Sta a publicat un amplu material despre societățile miniere din această țară. Cifrele prezentate de publicația canadiană erau/sunt șocante:
- 1.373 de companii miniere canadiene erau înregistrate/listate pe TSX (bursa din Toronto);
- 43% din totalul exploatărilor din întreaga lume, sunt atribuite companiilor canadiene;
- 60% din numărul total al companiilor din întreaga lume sunt înregistrate în Canada;
- 20% din numărul total al companiilor canadiene care își desfășoară activitatea în Africa se află în teritoriile devastate de războiul civil din Congo;
- 193 de societăți fac lobby pentru companiile miniere canadiene;
- 30 sunt țările care acuză companiile miniere canadiene de încălcarea drepturilor omului;
- 0 (zero) – NICIO LEGE NU REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA COMPANIILOR MINIERE CANADIENE ÎN STRĂINĂTATE.
Cazuri terifiante
Potrivit ONU, 73 de persoane au fost omorâte în Kilwa, o localitate de pescari din Congo. Aceștia au fost uciși, conform unui raport ONU, de către militarii congolezi, care au folosit mașini, suport, piloți și șoferi ai unei companii miniere canadiano-australiene pentru a-i transporta la locul masacrului. Compania Anvil a afirmat că mașinile ei au fost confiscate de către armată și că nu au avut posibilitate de alegere, că s-au supus legii congoleze.
Acuzațiile au venit și din Asia de Sud Est. 15 mineri canadieni au fost împușcați într-o zonă de junglă filipineză, victime ale unui conflict dintre TVI Pacific Inc. din Canada și populația băștinașă din Mindanao.
În 2003, o Comisie de Afaceri Externe a observat că TVI Pacific a folosit forțe paramilitare pentru a invada teritoriul băștinașilor și pentru a încălca drepturile omului. Comisia a solicitat o anchetă. Invocând faptul că respectiva companie se supune ”jurisdicției străine” (în fapt niciunei jurisdicții), Guvernul Canadian a refuzat să efectueze investigații.
Exemplele prezentate de Toronto Star nu erau nici pe departe singulare. Chiar și la nivelul de penetrare a internetului din urmă cu un deceniu și jumătate, se găseau informații legate de acuzații la adresa companiilor miniere multinaționale (preponderent canadiene ca număr), care operau peste tot pe glob: de la cele mai grave de încălcare a drepturilor omului și implicare în războaie sau conflicte civile, până la cele ”mai puțin” grave, legate de poluări, contaminări și distrugeri ale mediului ori încălcări flagrante ale clauzelor contractuale și a promisiunilor făcute.
După cum am arătat într-o analiză precedentă, pe România Curată/ Verde Curat, în 2018, Canada a anunțat crearea CORE pentru a investiga abuzurile drepturilor omului legate de activitățile corporative din străinătate, dar organizațiile internaționale continuă să critice eficiența acestui organism.
Mai mult, inclusiv comentariile Ambasadei Canadei în România, transmise către România Curată și Verde Curat, pe acest subiect, aici:
Crearea CORE a fost adusă în discuție și de susținătorii proiectului de extragere a aurului și cuprului de la Rovina, din județul Hunedoara, de către SAMAX, subsidiara din România a companiei miniere junior Euro Sun Mining (ESM). Subiectul a ajuns pe agenda publică după ce o lege privind exproprierea cetățenilor români în interesul companiilor miniere private a ajuns în Parlamentul României, promovată în special de PSD, dar și cu sprijinul inițial (semnăturile) a 18 parlamentari AUR, în frunte cu George Simion.
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, dezvoltat pe România Curată, a dezvăluit că propunerea legislativă a fost promisă de Sorin Grindeanu și alți lideri PSD, directorilor ESM, după o întâlnire care a avut loc la sediul subsidiarei din România, din județul Hunedoara. De asemenea, am arătat că unul dintre cei cu care George Simion și-a făcut campanie electorală anul trecut este directorul executiv al unei organizații care face lobby pentru adoptarea acestei legi. În fine, tot pe România Curată și Verde Curat am prezentat interesele legate de adoptarea acestei legi de către companii ale fostului prieten din copilărie și fost asociat al lui Sorin Grindeanu. Aici.
Propunerea legislativă a ajuns și pe agenda Comisiei Europene (CE), în urma unei sesizări transmise de 60 de organizații și grupuri de mediu din România (inclusiv România Curată/ Verde Curat). Într-un răspuns oficial al CE se face referire la posibilitatea deschiderii unei proceduri de pre-infringement de tip EU Pilot, din cauza încălcării unor drepturi ale omului prevăzute în lege, în special prin restrângerea accesului la justiție al comunităților locale. Vezi aici:
În urma mobilizării civice, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, dar a ajuns la Camera Deputaților, condusă chiar de Sorin Grindeanu, care e cameră decizională. Săptămâna trecută, propunerea legislativă a primit un prim aviz negativ în comisiile de specialitate, dar parcursul legislativ este departe de a se fi încheiat. Ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Camera Deputaților și ce urmează, aici:
Anchetele Verde Curat despre combinațiile din spatele legilor cu dedicație care privesc resursele naturale și minerale ale României nu ar fi fost posibile fără sprijinul vostru. Pentru a le putea continua și pentru a putea susține procesele în care suntem dați în judecată pentru a ne intimida și pentru a ne bloca activitatea avem nevoie, în continuare, de sprijinul tău. MULȚUMIM!
