Biologul clujean Tibor Hartel a publicat pe pagina sa de Facebook imaginile unui dezastru ecologic – mortalitatea piscicolă masivă de pe Târnava Mică, cauzată de salinitatea excesivă în aval de Praid. În acest timp, miniștrii Guvernului interimar Predoiu se ceartă cine e de vină că zeci de mii de oameni și gospodării au rămas fără apă: FOTO: László Szakács, via Tibor Hartel/ colaj: România Curată.
Tot castorii sunt de vină, domnule ministru Ivan?
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, acuză conducerile SALROM și Apele Române și cere demisii. Mircea Fechet, ministrul Mediului, apără șefimea Apelor Române. La începutul dezastrului de la Praid ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a dat vina pe castori și activiștii de mediu (ulterior s-a dovedit că nu erau castori în ariile protejate din zonă, ce să mai vorbim de proteste ecologiste!), umplându-se de penibil, dar alimentând teorii ale conspirației și discurs al urii la adresa naturii și a celor care încearcă să o protejeze.
Acum poate fi mândru că l-a menținut în funcție pe directorul SALROM Dan Dobrea (un caz tipic de incompetent promovat politic în funcții plătite generos – am detaliat aici). Potrivit mai multor surse oficiale (pe lângă Tanczos Barna, acuzații similare a adus și președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond), noul dezastru, cauzat de deversarea apelor ultra-sărate din Salina Praid, are avea la bază o intervenție a unei firme contractate de SALROM, care a distrus pragurile instalate săptămâna trecută la propunerea experților internaționali pentru a filtra sarea din apă! Potrivit unei anchete Libertatea, firma care a avut o asemenea idee genială n-are nicio expertiză în domeniu și a fost contractată de SALROM în urma unei licitații extrem de dubioase! Să-i ”mulțumim” lui Bogdan Ivan pentru diversiunea cu castorii și activiștii de mediu care a scăzut presiunea de pe demiterea lui Dan Dobrea, oferindu-i timp să răspundă pentru un nou dezastru!
Potrivit oficialilor sunt aproximativ 40.000 de oameni care au rămas fără apă potabilă și menajeră după deversările apelor din salină care se scurg în Corund, apoi în Târnava Mică. Lipsa apei potabile poate fi suplinită cu un efort al autorităților, iar lipsa apei menajere creează un disconfort temporar. Ceea ce este mai puțin vizibil și se prezintă mai puțin în știri e dezastrul, catastrofa ecologică, crima de mediu mai exact, cauzată de deversările de ape saline în Târnava Mică. Un întreg ecosistem e distrus și șansele de a se reface pe termen mediu și lung sunt discutabile.
Joi după-amiază, biologul clujean Tibor Hartel, cadru universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, și autorul canalului de popularizare a științei de pe Youtube Natură și oameni, a prezentat fotografii realizate de László Szakács, care surprind o parte a dezastrului – mortalitatea piscicolă masivă, de pe Târnava Mică.
”Ce am temut, și am exprimat într-o postare la începutul catastrofei, se întâmplă. Astăzi, 12 iunie, s-a documentat mortalitate piscicolă extinsă pe Târnava Mică, în aval de Praid, ca urmare a salinizării accentuate a apei. Pești morți sau pe moarte, unii sărind disperat din apă, pot fi observați în număr mare. Inclusiv specii protejate, precum boarța, au fost afectate”, scrie Tibor Hartel, pe pagina lui de Facebook
Fotografii realizate azi pe malul Târnavei Mici, unde se poate vedea:
- agregare masivă de pești aproape de țărm
- indivizi morți deja sau în suferință
- exemplare tinere, ceea ce indică o lovitură asupra generației viitoare
Colegul nostru, László Szakács (el a realizat pozele, le-am postat cu permisiunea lui), este pe teren și documentează această catastrofă ecologică. Durerea vine nu doar din pierderea biodiversității, ci și din sentimentul profund de neputință. În acest moment, nu se mai poate face nimic pentru peștii afectați.
Teoria metapopulației ne spune că, în timp, Târnava Mică ar putea fi recolonizată de pești din afluenți. Dar această reconstrucție naturală depinde de:
- starea acestor afluenți
- starea populațiilor de peşti din aceşti afluenți
- dinamica dispersiei speciilor
- (-cantitatea de sare care intră în râu şi durata de timp pentru care râul este poluat).
Aceasta nu este doar o urgență ecologică. Este o criză de guvernanță, o ruptură între oameni și instituții, și un semnal clar că sistemul nostru de protecție a naturii este fragil și lent în fața catastrofelor.
ALERTĂ PENTRU COLEGII IHTIOLOGI – CATASROFĂ PE TÂRNAVA MICĂ
Aş dori să alertez colegii ihtiologi să meargă şi să colecteze peştii morți, să documenteze structura pe vârsta şi alte variabile populaționale, numărul de specii etc. Acum. Important. Să nu rămână această catastrofă fără documentare. Mulțumesc, Tibor Hartel.
UPDATE: Dezastrul de pe Târnava Mică se extinde. Aici existau castori, dar i-au ucis:
Citește și:
