Organizațiile Greenpeace România, Agent Green, Declic și Platforma pentru Adaptare Climatică condamnă ferm intenția Ministrei Mediului, Diana Buzoianu, de a condiționa desemnarea celor 10% zone de protecție strictă de acordul proprietarilor și al consiliilor locale, se arată într-un comunicat comun transmis, ieri (joi) presei.
Organizațiile amintite susțin că această abordare reprezintă o încălcare a legislației naționale (articolul 44, alin. 7 din Constituție, Codul Civil art. 602-3), o trădare a interesului public și o tentativă de a masca refuzul statului de a oferi compensații juste pentru zone naturale protejate.
Reacția vine în contextul în care, ieri, Diana Buzoianu a anunțat public că desemnarea unor noi zone cu protecție strictă se va face doar cu acordul comunităților locale. ”Schimbăm paradigma complet. Zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi aprobate cu consultarea și acordul comunităților locale!”, a transmis ministra Mediului, pe pagina sa de Facebook.
”Când am ajuns în minister era deja încheiat contractul cu un consultant care trebuia să vină cu propuneri de limite pentru zonele prioritare pentru biodiversitate. Am început analiza acestor limite propuse și am descoperit că existau numeroase observații absolut pertinente venite de la autoritățile locale cu privire la limitele identificate până la acel moment. Nu îmi doresc să fie făcute limite pentru arii protejate sau pentru astfel de zone din birou. Așadar, am avut discuții serioase cu prefecții, cu primarii, am început să avem dezbateri cu toate comunitățile implicate în acest proces și am luat decizia ca astăzi să trimit în avizare la ministere un proiect de ordonanță care stabilește clar că aceste zone vor fi declarate doar cu acordul consiliilor locale, consiliilor județene, proprietarilor și administratorilor”, a explicat Diana Buzoianu.
În cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Biodiversitate, România s-a angajat ca până în 2030 să instituie zone de protecție integrală pentru 10% din teritoriul național sub un regim de protecție, obiectiv asumat și prin asumarea Convenției Kunming Montreal. Mai mult, România a accesat o finanțare prin PNRR (Jalonul 13.2) care o condiționează să atingă acest obiectiv.
Procesul vizează în special conservarea zonelor cu o valoare ecologică excepțională, precum pădurile primare și seculare, unde intervenția umană trebuie să fie inexistentă. Implementarea acestei măsuri presupune nu doar o cartografiere bazată pe criterii științifice, ci și crearea unor mecanisme de finanțare durabile pentru a compensa proprietarii de terenuri care vor face obiectul restricțiilor de exploatare, asigurând astfel un echilibru între conservarea biodiversității și interesele economice locale.
„Acordul proprietarului este o invenție pentru a evita plata compensațiilor. Ministerul se teme de obligația legală care vine la pachet cu restricțiile: plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați și comunitățile locale. Atragem atenția publicului că banii există. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) dispune de un buget uriaș și trebuie să disponibilizeze fonduri pentru conservarea biodiversității, dar acești bani sunt blocați sau direcționați ineficient”, susține Valentin Sălăgeanu, Coordonator de Campanii pentru Păduri și Biodiversitate, Greenpeace România.
„A lăsa măcar un 10% din țară în voia naturii ar securiza 90% din restul teritoriului în fața fenomenelor meteo extreme. Asta necesită o asumare transpartinică comună a primarilor și ministerului care de data asta trebuie să plece capul și pixul în fața științei.” a explicat și Gabriel Păun, Președinte, Agent Green.
„Observăm cu tristețe că, la fel ca predecesorii dânsei la ministerul Mediului, doamna Buzoianu uită că poziția pe care o ocupă are rolul de a proteja mediul, nu de a proteja interesele celor ce taie pădurea sau distrug arii naturale de mare valoare.” a completat Antoniu Bumb, campaigner, Declic.
„Acordul proprietarilor nu se câștigă prin declarații, ci din compensații plătite la timp. Ministra Mediului are această responsabilitate pentru că România colectează miliarde de lei prin taxe exact pentru conservarea naturii” a spus și Ciprian Gălușcă, Coordonator, Platforma pentru Adaptare Climatică, conform comunicatului amintit.
Aici (clic) găsiți o fișă tehnică cu mai multe date despre procesul de desemnare a 10% din teritoriul național ca zone sub strictă protecție.
De parca comunitatile locale ar avea competenta de a intelege de ce este nevoie si cum sunt fundamentate ariile protejate de protectie stricta. pacat….
Apaiii… daca se asteapta dupa “acordul comunitatilor locale”, alea nu se vor desemna IN VECI! :P