Mihai Goțiu

Greu de crezut în România. Justiția a oprit construcția unei autostrăzi pentru a salva o specie de broască râioasă. Instanța s-a pronunțat în mai puțin de două zile!

O comunitate locală din Ecuador s-a mobilizat pentru a proteja o specie de broscuță care, vreme de mai multe decenii, a fost considerată extinsă. Sursa foto: Alianza Jambato

O comunitate locală din Ecuador s-a mobilizat pentru a proteja o specie de broscuță care, vreme de mai multe decenii, a fost considerată extinsă. Sursa foto: Alianza Jambato

Spuneți și voi ce e mai greu de crezut: faptul că lucrările de construcție ale unei autostrăzi au fost suspendate pentru a nu pune în pericol o specie de broască râioasă pe cale de dispariție sau că decizia a fost luată de judecător a doua zi după ce a fost sesizat cu cauza?

S-a întâmplat, la începutul acestui an, în Ecuador, unde judecătorul Milton Gustavo Hernández Andino, de la un tribunal provincial, a suspendat toate lucrările la o autostradă, invocând riscul pe care îl reprezintă pentru broasca arlechin Jambato – o specie care nu se găsește nicăieri altundeva pe Pământ, relatează Inside Climate News. Lucrările la autostradă erau programate să înceapă luni, 5 ianuarie. Instanța a fost sesizată, sâmbătă, 3 ianuarie, iar duminică, 4 ianuarie, seara, judecătorul a luat decizia de a suspenda construcția autostrăzii.

Chiar dacă și în alte țări există legi, hotărâri judecătorești ori convenții pentru protejarea naturii, Ecuadorul este singura țară din lume a cărei constituție recunoaște dreptul naturii la existență, regenerare și restaurare, lucru care a făcut posibilă și decizia de protejare a broscuței Jambato.

Scurtă istorie a dispariției și reapariției speciei

Specia trăia din abundență în Ecuador, de-a lungul pâraielor, râurilor și iazurilor din jurul capitalei Quito fiind foarte populară și făcând parte din cultura locală. Specia a început să scadă în anii 1980, în mare parte din cauza chitridiomicozei care a devastat și alte specii de amfibieni din întreaga lume, dar și din cauza distrugerii habitatului, poluării, schimbările climatice și a unei specii de păstrăv curcubeu invaziv. În 1988, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a inclus-o pe lista speciilor dispărute.

În 2016, însă, David Jailaca, un băiat de 10 ani, a redescoperit-o în timp ce tăia lucernă acasă, într-un sat izolat din provincia Cotopaxi. Pentru el, era doar o altă broască râioasă din zonă, fără să știe că era o specie atât de căutată. Abia când a auzit că se oferea o recompensă pentru descoperirea ei, și-a dat seama cât de specială era. Ulterior, s-a confirmat că broasca arlechin jambato încă supraviețuia în această vale izolată.

O alianță a localnicilor și a oamenilor de știință (Alianza Jambato) a început, în acel moment, lupta pentru protecția broaștei arlechin și a habitatului ei. Acum, specialiștii estimează că populația este undeva între 92 și 359 de exemplare. Deoarece numărul său este atât de mic, cercetările sugerează că specia ar putea avea o diversitate genetică limitată, ceea ce o face mai puțin capabilă de adaptare la noile amenințări.

Broasca arlechin Jambato este recunoscută după burta portocalie strălucitoare și spatele negru lucios. Apa este esențială pentru supraviețuirea ei. În timpul sezonului de reproducere, femelele își depun ouăle în ape limpezi, mormolocii dezvoltându-se sub pietrele albiei râului. Protejarea habitatelor terestre și acvatice interconectate ale broaștei este esențială pentru supraviețuirea sa.

Lucrări stopate până la aprobarea unui plan de protecție a speciei

Instanța ecuadoriană a constatat că proiectul autostrăzii, care urma să înceapă faza cea mai intensivă pe 5 ianuarie, ar presupune „lucrări masive de terasamente”, cantități mari de moloz și perturbări ale pâraielor din apropiere unde se reproduc broaștele, putând deteriora sau distruge ireversibil singurul lor habitat cunoscut.

„Acest drum reprezintă o amenințare iminentă și serioasă la adresa drepturilor constituționale ale acestei specii”, a scris judecătorul în decizia sa.

Guvernul ecuadorian, a adăugat Hernández Andino, „trebuie să prevină și să restricționeze activitățile care cauzează dispariția speciilor, distrugerea ecosistemelor sau alterarea permanentă a ciclurilor naturale”.

El a ordonat oprirea oricărei utilizări a utilajelor grele până la finalizarea unor studii de mediu cuprinzătoare privind impactul preconizat al drumului asupra broaștei arlechin Jambato și aprobarea unui plan de protecție a speciei. De asemenea, instanța a constatat că autoritățile provinciale s-au bazat pe un certificat de mediu destinat lucrărilor de întreținere cu impact redus, în ciuda repercusiunilor semnificative ale proiectului într-o zonă desemnată pentru conservare specială.

„În ciuda avertismentelor timpurii și a solicitărilor oficiale formulate începând cu 2024 de către organizații precum Jambato Alliance, autoritățile provinciale și de mediu au răspuns doar parțial sau și-au evitat responsabilitățile”, se arată în decizie.

Lupta pentru apărarea vieții în toate formele ei merită dusă”

Nayerli Cañizares Barragán, apărătoare locală de mediu, a declarat că decizia oferă speranță și reprezintă un simbol al luptei continue pentru apărarea naturii și a dreptului oamenilor la mediu sănătos.

„Această hotărâre ne amintește că lupta pentru apărarea vieții în toate formele ei merită într-adevăr dusă”, a declarat Cañizares Barragán, voluntar în cadrul organizației non-profit Jambato Alliance.

Gustavo Ricardo Redín Guerrero, avocatul care a reprezentat în instanță drepturile micuței broscuțe (lucru posibil conform Constituției Ecuadorului), a arătat că lupta pentru salvarea speciei nu intră în contradicție cu dezvoltare.

„Judecătorul a fost de acord că lucrările reprezintă un risc foarte mare și a ordonat guvernului să oprească drumul până când vor putea dovedi că nu va pune în pericol specia”, a spus avocatul, care a mai arătat modificarea traseului autostrăzii poate îndeplini ambele obiective. „Dacă muți drumul cu câțiva metri, protejezi râul. Dezvoltarea și conservarea nu sunt opuse”, a explicat avocatul Gustavo Ricardo Redín Guerrero.

Mai multe despre decizia din Ecuador și implicarea comunității locale și a oamenilor de știință pe Inside Climate News.

Vă puteți imagina care ar fi reacția lui Sebastian Burduja dacă s-ar întâmpla așa ceva în România. Cum s-a acoperit de ridicol cu inițierea unei petiții împotriva parcurilor naționale și a altor arii naturale protejate:

Burduja s-a apucat de petiții, atacându-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, dar și pe președintele Nicușor Dan. Care e reacția cetățenilor

De-ar fi citit domnul Burduja doctoratul ăsta…

Doctoratul unei cercetătoare românce de la Cambridge face vâlvă în presa britanică și în Parlamentul Regatului Unit (VIDEO). Ce spune studiul


Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *