Nu fac parte din rândul celor care cred că cele câteva sute de persoane nemulţumite care făceau ieri cozi pe la uşile caselor judeţene de asigurări de sănătate (CJAS) reprezintă o problemă reală. Majoritatea poartă vina amânării demersului lor de a obţine cardul de sănătate.
Probleme reale vor apărea când sutele de mii de analfabeţi nedeclaraţi, incapabili să folosească un card, vor trebui să declare că din motive de conştiinţă nu îl folosesc şi vor fi puşi să bată zeci de kilometri după adeverinţe de la CJAS! Am convingerea că aceasta corvoadă va fi, însă, rapid înlăturată deoarece sistemul informatic „ştie” cine este asigurat la zi, conform legii. Cardul ar putea avea menirea blocării decontării de servicii fictive şi medicamente în numele asiguraţilor. Dar atenţie!, numele folosite erau tocmai ale pacienţilor din această categorie, bătrâni, analfabeţi etc. Acceptarea lor previzibilă în sistem fără utilizarea cardului înseamnă, de fapt, eşecul sistemului care ne-a pus pe toţi pe drumuri!
Sistemul informatic (SIUI) gâfâie în fata avalanşei de accesări de validare a cardurilor încă neutilizate. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple, există o multitudine de alte sisteme informatice obligate să facă faţă la zeci şi mii de validări concomitente. Este probabil rezultatul a configurării unei arhitecturi a aplicaţiei cârpite, trecute din mână în mână în decursul celor zece ani de existenţă. Ceea ce se vede este doar vârful icebergului. Calvarul la care sunt supuşi medicii confruntaţi cu SIUI-ul nu-l vede nimeni, fiind atomizaţi, fiecare cu experienţă şi suferinţa sa personală. Însă această problemă este una insurmontabilă, în special de natură legală şi financiară.
În opinia mea, este doar o problemă de ore până când ministrul Sănătăţii va acorda încă o derogare la utilizarea cardului, amânând obligativitatea utilizării lui cel puţin cu încă o lună. Simplele declaraţii pe la televizor din partea oficialilor din Sănătate care fac apel ca pacienţii să nu fie refuzaţi denota doar faptul că le este frică să ia decizia adecvată fără a avea acordul premierului aflat în delegaţie peste mări şi tari. Medicii ar putea să scrie reţete fără să facă dovadă prezenţei pacientului în cabinet prin introducerea cardului însă farmaciştii, în absenţa unui temei legal, se vor vedea expuşi riscului de a plăti din buzunar medicamentele eliberate persoanelor fără card. Iar această situaţie este generatoare de tensiuni, în special pentru acei pacienţi care depind de tratamente cronice continue (de ex. diabeticii).
Totuşi, o întrebare nu-mi dă pace: „De ce denotă autorităţile atâta dorinţă de a finaliza procesul de distribuire şi utilizare a cardului de sănătate?”.
Se spune că un prost aruncă o piatră şi zece sar s-o scoată din apă! Mă alătur şi eu celor care încearcă să găsească o explicaţie amestecului de fermitate al autorităţilor – „cine nu foloseşte cardul plăteşte serviciile”, „nu vom da înapoi, de azi sistemul este obligatoriu” cu apelurile, când mieroase, când ameninţătoare – „furnizorii nu trebuie să refuze acordarea de asistenţă medicală datorită unor disfuncţionalităţi inerente”!
Cum nu dispun de o informatie satisfacatoare „din interior„ nu îmi rămâne decât să urmez punctul de plecare al oricarei analize aflate în impas: „follow the money”.
Îmi aduc din nou aminte de faptul că de la 1 Ianuarie 2015, buletinele de identitate urmau să fie înlocuite de carduri de identitate cu cip (şi PIN) identice cu mult comentatele carduri de sănătate. Nu am auzit că acest proces să fi demarat, iar o explicaţie ar putea fi tocmai faptul că desfăşurarea în paralel a distribuţiei celor două carduri ar fi născut un scandal şi mai mare, cel al inutilităţii cardului de sănătate ca instrument de autentificare în sistemul asigurărilor de sănătate.
Personal nu am nici un dubiu că undeva în timp, în spatele acestui proiect se află şi interese materiale individuale. Efervescenta manifestată de DNA în ultimul an ne arată o adevărată cutumă în această privinţă când este vorba de bani publici. Nimeni însă nu a fost acuzat în cazul cardului de sănătate şi probabil că nici nu va fi nici în viitor.
Decesul proiectului cardul de sănătate este însă programat, este inevitabil. Pentru a se produce abandonarea acestui sistem, cardurile de sănătate trebuiau distribuite şi puse în funcţiune. Ceea ce s-a şi întâmplat. Abandonarea cardului de sanatate înainte de a fi fost pus in practică ar fi însemnat o pagubă de zeci de milioane.
Acum, pentru banii cheltuiţi fără rost nu va mai putea fi tras nimeni la răspundere. Noi toţi ceilalţi vom rămâne cu drumurile şi zbaterea din aceste zile de început de mai, cu speranţa alimentată de declaraţiile aiuritoare ale politicienilor că vom avea mai multe servicii de sănătate şi mai bune.
e a treia zi cand incerc sa iau reteta compensata de la doctorul de familie si este imposibil. Sistemul informatic pur si simplu este blocat in totalitate. In toata policlinica de trei zile nu se elibereaza nici o reteta compensata sau trimitere catre spitale sau medici specialisti. Daca in cateva zile nu se intampla ceva o sa apara probleme foarte grave ce pot conduce la moartea multor pacienti ramasi fara medicamente sau servicii medicale.
Unde anume se intampla asta? in ce oras?
La tara unii medici de familie au mai venit cu o idee “mioritica”: s-au gandit sa nu-i mai intrebe pe pacienti (ca oricum se presupune ca sunt prosti si nu stiu) ce PIN doresc sa aiba cardul lor de sanatate. Le-au pus ei “din oficiu” anul nasterii la toti. Astfel este foarte usor sa sti PIN-ul uni card. Te uiti in fisa pacientului si faci ce vrei cu cardul lui.
Mda… Atitudine tipic mioritica! Faptul ca nu stiu sa lucreze cu un card, nu-i face mai prosti pe oamenii ‘de la tara’. Va intrebati daca batrinii de la sat stiu sa foloseasca un card? Credeti ca daca un medic stie PIN-ul, poate sa faca smecherii daca respectivul card este la titular? Va doresc sa nu ajungeti intr/o situatie in care trebuie sa introduceti urgent PIN-ul si sa nu-l mai stiti.
Am fost la medicul de familie in februarie. Aveam deja cardul de sanatate. Dar medicul, de la Regina Maria, a refuzat sa-l ia in considerare zicand ca nu e inca obligatoriu. Mie mi-ar fi convenit sa fie inregistrat si cardul si consultatia, si boala…si tot.
Nu ma mai duc la doctor de ani de zile, desi am nevoie de supraveghere fiindca am o boala cronica. Mi-e lehamite de umilinta la care eram supusa mereu, considerata un fel de cersetoare, in conditiile in care contribui lunar cu vreo 400 de lei cel putin, la sistemul de sanatate – la un venit de aprox 3000-3500 lei net.
Am mers, in urma cu cativa ani, la policlinica 10- unde eram inscrisa – sa-mi fac un test Papa-Nicolau.
Daca ajungeam in primele zile din luna – fondurile nu ajunsesera inca. Daca ma duceam dupa prima decada – se terminasera!
Asa ca ce-mi ramane? Sa ma lupt cu sistemul corupt? Sa ma las in voia Domnului?
Cardul de sanatate ar fi putut fi solutia! Poate ca, totusi, va functiona, dupa surmontarea sincopelor inerenta.
Eu cred ca statul roman are îndatorirea sa gaseasca mijloace eficace ca fiecare asigurat sa intre in posesia cardului. Acel asigurat care locuieste la adresa din buletin, dar si aceia care nu au vize de flotant, din varii motive.
Nu este vina mea ca asigurat ca statul nu știe in acest moment unde ii sunt cardurile restante. La Posta? Nu. La medicul de familie? Nu. La CNAS? Sistemul IT zice ca nu. Suni la numărul verde? Nu raspunde nimeni. Trimiți mail la adresa potrivită de pe site-ul CNAS, o adevarata gaura neagră…
Cine își asuma ziua mea de concediu? Ca sa bat la uși, sa ma rog de funcționari plictisiți…
Statul roman este in multe situații incompetent, la fel si acum. Iar furnizorii lui de servicii nu sunt incompetenți, dar au luat contracte pe bani grei si le implementează pe bani putini. Atâta tot.
Ponta grait-a: “sint multi care se opun cardului!” Vezi Doamne de -aia se blocheaza sistemul! Desigur medicii de familie sint de vina!
Jurnalistii de investigatie ar trebui sa descilceasca cine a proiectat si implementat sistemul. Cit s-a cheltuit si unde au ajuns banii? Mai ales cine l-a proiectat. Daca croiesti gresit un material, costumul nu mai sta bine. Au auzit respectivii de “pilotarea” unui proiect de asemenea anvergura?
La farmacii pina acum se interoga baza de date pe baza codului medicului si citeodata mergea mai greu (orice sistem IT&C la stat merge greu. Probabil ing. Dorel este angajat NUMAI de stat). Ce-o fi acum ca mai intervine si cardul introdus intr-un dispozitiv cuplat la un calculator (dispozitiv care poate bloca sistemul de calcul) care este la rindul lui cuplat…. etc?
Medicul meu de familie nu a putut sa-mi valideze cardul in feb. pentru ca dispozitivul (pe care-l avea) nu a putut fi conectat la laptop-ul din cabinet. Ii astepta pe “baietii destepti” de la Casa!