Daniel Befu

Calvarul oamenilor de lângă Groapa de Gunoi Rudeni continuă, în timp ce autoritățile ridică din umeri, iar patronul gropii se laudă că a creat un mediu propice pentru ”rațe și alte viețuitoare”

România Curată semnala încă din în luna aprilie nemulțumirea în creștere a locuitorilor din comunele Chitila, Chiajna și a unor cartiere din București, care s-au săturat de mirosurile îngrozitoare care le fac viața imposibilă. Disperați, au făcut în ultimii ani mii de solicitări la Garda de Mediu, la Agenția de Protecție a Mediului, la primării, la poliție, la Direcția de Sănătate Publică, spunând ceea ce bunul simț îi făcea să intuiască și anume că, cel mai probabil, mirosurile vin dinspre cel mai puturos dintre obiectivele din zonă: Groapa de Gunoi de la Rudeni. Oamenii au implorat autoritățile să facă controale la ceea ce se numește impropriu ”groapă”, acesta fiind de fapt ”un munte” format din milioane de metri cubi de resturi adunate din gospodăriile a peste 600.000 de bucureșteni, adică echivalentul populației a două orașe cât Clujul.

Vedere către groapa de gunoi Rudeni

Vedere către groapa de gunoi Rudeni

În această vară, doar după ce presa a atras atenția asupra problemei, autoritățile de mediu au montat senzori care să măsoare emanațiile de gaze toxice, înregistrând pe alocuri depășiri și de câteva zeci de ori ale nivelului maxim admis al poluanților din aer. Întrebarea legitimă care se naște este de ce a fost nevoie de mii de strigăte de ajutor ale unor cetățeni de la marginea și din suburbiile Bucureștiului, ca autoritățile de mediu să facă ceva ce era oricum în sarcina lor de ani buni?

Însă nici măcar aceste ”date concrete” care dovedesc faptul că ”nasul cetățenilor” a avut dreptate, nu s-a lăsat cu urmările așteptate pentru populație și anume identificarea unei soluții ca emanațiile de gaze toxice și urât mirositoare să dispară.

Operatorul Gropii de Gunoi Rudeni, compania Iridex, controlată de un fost senator al Partidului Conservator, Corneliu Pascu (aici), a chemat presa într-o vizită la fața locului, ca jurnaliștii să constate singuri, că nu muntele de gunoi e cel care emană duhoare. Pascu a sugerat că vinovată nu ar fi firma sa, ci alți operatori din jurul Gropii de Gunoi Rudeni, care procesează deșeuri fără respectarea normelor de protecția mediului (aici).

Măsurătorile au confirmat depășirile de noxe în aer

Însă din cercetările României Curate, de departe cei mai mari doi operatori cu deșeuri sunt chiar Groapa de Gunoi Rudeni a Iridex și incineratorul de deșeuri medicale al Stericycle, care trăiește în simbioză cu groapa de gunoi operată de Iridex. Mai exact, incineratorul nu doar că a fost cumpărat de Stericycle de la Iridex, dar apele poluate și le deversează în stația de epurare a Iridex, iar nămolurile le depozitează în Groapa de Gunoi manageriată tot de Iridex. O altă posibilă sursă de mirosuri poate fi, uneori, depozitul de nămoluri al Apa Nova de la marginea Chiajnei, dar și traseul mașinilor de gunoi ale Romprest, care colectează gunoiul de pe raza Sectorului 1. De asemenea, în aceeași zonă mai funcționează și o societate de selectare a deșeurilor, care adesea lasă sub razele soarelui, neacoperite de prelate, grămezile de deșeuri. Însă volumele procesate de aceeastă societate reprezintă doar firimituri din volumul enorm al Gropii de Gunoi Rudeni.

Deși după măsurătorile din vară ale parametrilor aerului, autoritățile de mediu nu mai pot nega existența problemei depășirilor nivelului maxim admis de noxe în aer, viața comunităților umane rămâne pe mai departe la fel de grea din cauza mirosurile insuportabile. Iar viitorul e la fel de încețoșat pentru ei, fiindcă nici Primăria Generală a Capitalei, nici Primăria Sectorului 1, pe raza căruia e amplasată Groapa de Gunoi, nu au prezentat o soluție la problemă. Singurele lor reacții sunt firave și sunt fie sloganuri populiste, fie vorbesc doar despre pași mărunți, care nu răspund însă într-o manieră credibilă la întrebarea ”cum va fi calitatea aerului peste 6 luni sau peste un an?”.

La jumătate de an după ce a semnalat-o public, România Curată revine asupra subiectului, pentru a vedea în ce stadiu se află autoritățile cu rezolvarea problemei. Am dialogat cu doi dintre inițiatorii mișcării de protest, prin care se cere fie găsirea unei soluții de stopare a mirosurilor, fie închiderea Gropii de Gunoi Rudeni, care e mult prea apropiată de comunitățile umane. E vorba de Ovidiu Paraschivescu, ce locuiește într-un bloc nou construit într-o zonă rezidențială din Chitila și cu Andrada Sas, locuitoare a cartierului Residenz, ”construit nemțește” de miliardarul Ion Țiriac tot în Chitila, la granița cu Sectorul 1.

”Noi am reclamat mirosurile care vin noaptea și dimineața, dar toate măsurătorile s-au făcut în timpul programului de lucru”

Ovidiu Paraschivescu, unul dintre cetățenii care se luptă pentru identificarea ”sursei mirosurilor” și stoparea lor: ”Suntem frustrați și fără sprijin. Deși cetățenii din Sectorul 1, Chiajna, Chitila și alte zone afectate au trimis zeci de mii de sesizari de cel putin 8 ani, este șocant să descoperim în anul de grație 2016 că Garda de Mediu și Agenția de Protecția Mediului (APM) nu au putut identifica sursa poluării reclamată de cetățeni. Nici acum nu există certitudini. Garde de Mediu și APM nu au măsurat noxele din atmosfera, specifice poluatorilor din zona Rudeni decât recent, în 2016, iar rezultatele măsurătorilor indică grave depășiri ale limitelor admise. În plus, aparatele celor de la mediu nu sunt certificate conform normelor internaționale. A fost nevoie de intervenția altor autorități, mai exact Primăria Municipiului București, care a efectuat măsurători paralele și a dovedit aceste depășiri, însă nu are laboratoare autorizate pentru a fi surse oficiale în procesul de autorizare de care e responsabilă APM. Deși ar putea să monitorizeze constant și în timp real în diverse puncte și diverse gaze din atmosferă, APM și GM se justifică prin lipsa de fonduri. Deși le-am cerut autorităților de mediu, nu am primit nici un răspuns complet, care să ne dea o idee despre cât de mare este investiția necesară pentru achiziția unui set de echipamente dedicate acestui tip de măsurători. Nu știm ce se petrece, însă deși noi reclamăm constant valuri de mirosuri seara, noaptea și dimineața, autoritățile de mediu nu au efectuat controale fizice la poluatori în timpul nopții, ci toate s-au făcut în timpul programului de lucru. Deși de-a lungul anilor Garda de Mediu a efectuat numeroase controale la Iridex, aceasta a fost „prinsă” doar cu abateri mai mici”, ne-a povestit Ovidiu Paraschivescu.

”Toate amenzile date Iridex au fost cotestate și anulate în instanță, semn că activitatea Gărzii de Mediu este inutilă sau invalidată legal”

”De-abia în iulie 2016, GNM a descoperit o listă de 21 de nereguli grave, care implică suspendarea autorizației. Mă întreb cum de acele nereguli s-au gasit numai acum? În plus, Garda de Mediu a amendat în trecut Iridex, toate amenzile au fost contestate și anulate în instanță, semn că activitatea Gărzii de Mediu este inutilă sau invalidă legal. ”La fel, deși riscul de îmbolnăviri cu H2S și alte gaze, conform studiilor internaționale, este iminent, Direcția de Sănătate Publică nu are nici o opinie, nu face nici un fel de investigații care să indice dacă există efecte ale poluării cu H2S în baza de locuitori afectați, ba chiar reprezentanta trimisă de DSP la întâlnirea cu APM pe această temă, nu știa unde este groapa Iridex. Mai mult, deși fiecare instituție în parte a primit mii de sesizari de la cetățeni, acestea nu au comunicat între ele. A fost nevoie de efortul colectiv al cetățenilor pentru a forța o primă ședință cu toate instituțiile statului la masă: primăriile afectate, GNM, APM, DSP, Poliție, pentru a le forța să ne prezinte o situație clară. Întâlnirea nu a dovedit decât contrariul, că nimeni nu știe nimic despre ceilalți. Deși există posibilitatea ca Iridexului să îi fie suspendată autorizația integrată de mediu, autoritățile nu au un Plan B pentru depozitarea gunoiului în perioada imediat urmatoare. Probabil pentru că au mereu doar un Plan A. Statul, prin instituțiile sale, nu face absolut nimic constructiv în a identifica și rezolva problema. În aceste aproape 60 de zile de la anunțarea celor 21 de probleme identificate la Iridex de GNM, am sperat că poluarea olfactivă va fi redusă. Totuși, nu s-a schimbat nimic: avem aceleași mirosuri toxice, aproape seară de seară, ba chiar mai des decât înainte”, mai spune Paraschivescu.

”Garda le-a dat în august o listă cu 21 de puncte de rezolvat, iar mirosul e mai rău ca niciodată”

Andrada Sas, unul dintre cetățenii care se luptă pentru identificarea ”sursei mirosurilor” și stoparea lor: „Noi am fost toată vara în audiențe, de la Comisarul Șef al Gărzii de Mediu, la doamna Aldea de la APM. S-au făcut iarăși măsuratori, iar în 3 nopți din 7 au fost valori depășite la H2S. Nivelul de H2S depinde de cum bate vântul. În una dintre seri, pe mediile scurte, la 30 de minute, a fost o depășire de peste 100 ppm versus limita de 15 ppm. Garda a fost în august și le-a lăsat o listă cu 21 de puncte de rezolvat – pe care Iridex pare-se că le-a rezolvat, dacă ne luăm după comunicatele lor din mass-media, iar mirosul e mai rău ca niciodată. Ultima ,,lovitură” a fost o întâlnire cu toate autoritățile, organizată acum vreo 10 zile la cererea noastră, unde am avut ,,onoarea” să stăm la masă, vorba vine, ei erau la masă, noi eram lângă ea,  cu Primaria Sectorului 1, reprezentată de dl Tudorache în persoană, Poliția Chitila, cineva de la Primăria Chiajna, Garda de Mediu Ilfov, Comisariatul General al Gărzii de Mediu, APM, APM Ilfov, PMB, DSP și alți câțiva asemenea. Despre întâlnire pot să spun că a fost un fiasco complet, pe de o parte fiindcă cetățenii sunt deja isterici și nu mai au rabdare să asculte nimic și apoi, fiindcă oamenii din instituții nu discută între ei și când au venit la întâlnire, nu aveau temele făcute. Garda nu știe ce să mai facă mai departe, nu mai are nici o idee, Primăria Sector 1 se bate cu pumnii în piept că vrea să închidă groapa, dar refuză să se folosească de parghiile pe care le are de-adevăratelea, cum e faptul că ar putea anula concesiunea acordată Iridex-ului în ,,colaborare” cu PMB. DSP nici nu acceptă că ar avea vreo treabă cu toată povestea, habar nu are unde e groapa exact și nici ce efecte au emisiile cuantificate de ultima analiză a APM”.

Cum se apără Ministerul Mediului

Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, a negat acuzele grupurilor de protest referitoare la calitatea echipamentelor de măsurare deținute de APM-uri: ”România are un Laborator Național de Referință acreditat RENAR are niște standarde de calitate, iar toate echipamentele din țară se calibrează periodic, la perioade de 6-24 de luni. Aproape în fiecare județ avem laboratoare mobile, plus peste 80 de stații de monitorizare a calității aerului din orașe, care sunt achiziționate cu specificații în conformitate cu regulamentul european din Directiva Europeană. Mai mult, laboratoarele mobile și stațiile de monitorizare sunt calibrate conform Laboratorului Național de Referință acreditat RENAR”.

Referitor la acuzele că nici până în prezent nu s-a identificat ”sursa mirosurilor”, dar și cea referitoare la faptul că până recent APM-ul nu a monitorizat gazele toxice din zona Rudeni ”așa cum ar trebui”, Simona Aldea, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului București, a declarat pentru România Curată: ”Noi am monitorizat conform atribuțiilor care ne revin prin Regulamentului nostru de Organizare și Funcționare. Nu intră în atribuțiile Agenției pentru Protecția Mediului să identifice sursele, ci în atribuțiile Gărzii de Mediu, pentru că noi nu avem atribuții de control și de muncă pe teren”.

Garda Națională de Mediu nu a răspuns până la momentul publicării articolului, dacă ”amenzile aplicate Iridex-ului” au fost doar formale și fără nici o eficiență, așa cum susțin grupurile de protest împotriva poluării cu mirosuri toxice dinspre Groapa de Gunoi Rudeni. De asemenea, nu am primit încă nici răspuns dacă Garda Națională de Mediu, prin filialele subordonate, a identificat ”sursa mirosurilor” în jumătatea de an scursă de când România Curată a semnalat public problema cu care se confruntă cetățenii din nord-vestul Bucureștiului.

Corneliu Pascu, Iridex: ”Acum cresc aici pești, rațe și alte viețuitoare”

Încheiem cu un citat din speech-ul fostului senator PC  Corneliu Pascu, cel care controlează compania Iridex, operatorul Gropii de Gunoi Rudeni: ””Mirosurile care îi deranjează pe oameni am constatat că sunt periodice, nu tot timpul. Dar noi desfășurăm activitate aici tot timpul. Ceea ce înseamnă că mirosul pe care îl simt ei nu este de la noi. S-au proliferat tot felul de povești care sperie copiii, că ardem deșeuri în furnale. Dar nimeni nu a venit aici să vadă. Noi nu ardem deșeuri, noi ardem doar gaz de depozit. Noi înțelegem disconfortul, dar o spun cu toată convingerea că mirosurile pe care le simt nu se pot datora activității noastre… În ceea ce privește calitatea pânzei freatice, locuitorii spun că noi contaminăm. Dimpotrivă. Înainte de 1990 erau aici ferme de vaci, iar toată zona era extrem de poluată. De 17 ani încoace, noi am reușit să mai curățăm, așa că acum cresc și pești, și rațe, și alte viețuitoare” (aici ).


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Calvarul oamenilor de lângă Groapa de Gunoi Rudeni continuă, în timp ce autoritățile ridică din umeri, iar patronul gropii se laudă că a creat un mediu propice pentru ”rațe și alte viețuitoare”

  1. Sorin Matei

    Felicitari domnule Daniel Befu, este un articol scris cu obiectivitate si profesionalism si mai ales, pe baza unei documentari reale, nu doar pe baza de impresii si opinii.
    In cazul in care doriti sa aprofundati subiectul si sa descoperiti intr-adevar baza „aisberg-ului” acestei probleme, va stau la dispozitie cu muuuulte alte detalii si posibile clarificari pentru dvs si publicul larg.
    Cu stima,
    Sorin Matei

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *