Canicula nu mai este o simplă neplăcere a verii, ci o problemă serioasă care afectează tot mai mulți bucureșteni, în special persoanele vulnerabile. Raportul recent al Friedrich-Ebert-Stiftung România atrage atenția asupra lipsei măsurilor clare din partea administrației locale și vine cu recomandări practice pentru a ne adapta la schimbările climatice.
Raportul atrage atenția asupra modului în care lipsa spațiilor verzi, traficul excesiv și urbanizarea haotică accentuează efectele caniculei, în special pentru cei mai vulnerabili. De asemenea, evidențiază lipsa unui răspuns coordonat din partea autorităților și nevoia urgentă de măsuri eficiente și incluzive.
Iată zece recomandări importante pentru a face Bucureștiul un oraș mai răcoros și mai drept:
1. Planificare locală bazată pe date climatice reale. Administrația trebuie să utilizeze date precise despre temperatură și vreme, adaptate specific la nevoile orașului nostru.
2. O nouă abordare a administrației față de criza climatică. Autoritățile locale trebuie să trateze criza climatică drept o prioritate de sănătate publică și echitate socială, protejând astfel toți locuitorii orașului, în special cei vulnerabili.
3. Colaborare eficientă între primării. Este esențială o colaborare reală între Primăria Generală și cele de sector pentru a avea strategii comune și măsuri coerente împotriva caniculei.
4. Înființarea unor departamente speciale pentru climă. Fiecare sector ar trebui să aibă un departament specializat care să se ocupe exclusiv de măsuri și politici legate de adaptarea climatică.
5. Informarea și instruirea consilierilor locali. Aleșii locali trebuie să fie informați constant despre efectele schimbărilor climatice, astfel încât să ia decizii corecte și rapide în beneficiul tuturor locuitorilor.
6. Soluții bazate pe natură și spații verzi extinse. Creșterea numărului de spații verzi și arbori este o metodă simplă și eficientă pentru reducerea temperaturilor și îmbunătățirea calității aerului.
7. Protecția grupurilor vulnerabile. Orice proiect de dezvoltare urbană trebuie să includă o evaluare socială serioasă, astfel încât să nu ducă la excluderea locuitorilor vulnerabili sau să crească riscul gentrificării.
8. Infrastructură publică adaptată la caniculă. Orașul trebuie să ofere spații publice umbrite, fântâni publice și stații de transport adaptate pentru a proteja cetățenii în zilele caniculare.
9. Acces universal la apă potabilă și energie. Primăria trebuie să asigure acces echitabil la apă potabilă prin extinderea rețelei de cișmele și să sprijine eficientizarea energetică a locuințelor, în special în zonele defavorizate.
10. Protejarea muncitorilor expuși la căldură extremă. Respectarea condițiilor de muncă sigure și monitorizarea atentă a muncitorilor expuși la temperaturi ridicate trebuie să devină prioritate.
coperta studiului FES Romania privind canicula din București
Eu as incepe cu intocmirea voluntara si publicarea unui raport CSRD.
Sunt municipalitati care inainte de relaxarea legislatiei au facut asta in Danemarca. Intre revelatii, faptul ca adancimea de pozare a retelelor nu mai corespune prognozelot care iau in calcul evolutia climei, plus o gramada de detalii tehnice foarte utile daca faci planificarea microclimatica a infrastructurii verzi-albastre a orasului… pentru care altfel nu plateste nimeni odata ce proiectantii primesc contractele.
Chestia asta n-o sa se intample in Romania nici daca se depopuleaza Bucurestiul pana ajunge cat Mizilul. Marile strategii nationale legate de energie, securitate si echiilibru macrofinanciar n-au nici o legatura cu civilizatia si cu legislatia europeana, ci cu interesele capitalului petrolier, care deocamdata se suprapun cu politica SUA, incurand ar putea sa fie Rusia sau Iranul la fel de bine. Nu poti salva clima fara sa reformezi profund politica, iar asta inseamna ori o calamitate naturala fara precedent ori un razboi cum tara nu a mai avut niciodata in istoria ei.