În timpul documentărilor pe teren am ajuns în multe locuri în care pădurea mai există doar în hârtii, precum la Valea Ursului, în Munții Apuseni, unde au fost rași mai mulți versanți! Foto: La Valea Ursului, împreună cu o echipă de jurnaliști de la TV5. August 2020
”În România, pădurile acopereau 30% din teritoriu în 2020, iar peste 40% din ele se află, conform evaluărilor, într-o stare necorespunzătoare sau precară”, se arată într-un studiu citat în Raportul de mediu pentru țara noastră, pe anul 2025, realizat de Comisia Europeană, dat publicității astăzi (luni, 7 iulie).
Cine pretindea că avem păduri model
Concluziile citate în raport sunt în contradicție flagrantă cu afirmațiile reprezentanților sectorului silvic din România, că vorbim de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, sindicate din domeniu, administratori și proprietari privați ori lobbyștii marii industrii a lemnului.
În numeroasele dezbateri din ultimul deceniu, legate de stoparea tăierilor ilegale și reformarea sistemului silvic (începând cu Romsilva), ideea că România reprezintă un model în Europa pentru ceea ce înseamnă administrarea pădurilor a fost repetată în mod constant. Evident, ca argument că nu e necesară vreo reformă în domeniu.
Din păcate, ceea ce am văzut în ultimii ani pe teren, fie că a fost vorba de păduri publice, fie de păduri private, administrate de Romsilva, regii locale ori ocoluri silvice private, se confirmă și în evaluările oficiale. Aproape jumătate din pădurile României NU sunt un exemplu de bună administrare.
Cel puțin nu după anii 2000, când ”modelele” oferite de administrarea pădurilor de pe la noi au fost de genul: cum să facă o firmă ca Schweighofer profit de sute de milioane de euro, să-și cumpere patronul palate la Viena (la propriu); cum se naște un cetățean de onoare (tot la propriu) ca Traian Larionesi (cunoscut și ca ”Fierăstrăul Codrilor”); ori cum pot niște directori și favoriții lor să încaseze bonusuri și prime de mii, zeci de mii și chiar o sută de mii de euro de persoană, anual ori la pensionare.
Despre cum se încearcă blocarea reformării Romsilva, tocmai am scris
Stăm prost la deșeuri, ape uzate, calitatea aerului și investiții în mediu
Situația nu e mai bună nici în alte domenii ale mediului, după cum rezultă din Raportul Comisiei Europene pentru România.
Reformele și investițiile urgente în domeniul deșeurilor și al economiei circulare rămân insuficiente. Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care rămâne semnificativă.
Deși România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor sau a celor ilegale, progresele au fost prea lente și, prin urmare, aceasta face obiectul sancțiunilor financiare aferente.
Apele uzate urbane colectate în România nu sunt epurate în mod adecvat, astfel cum se prevede în legislația UE. Având în vedere progresele lente înregistrate în ceea ce privește respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, în noiembrie 2024, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane.
Calitatea aerului în România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său, cu consecințe grave asupra sănătății populației. România și-a prezentat primul program național de control al poluării atmosferice (PNCPA) cu o întârziere semnificativă, dar măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente. (…) În pofida unor progrese înregistrate în rețeaua de monitorizare a calității aerului, există în continuare lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare pentru calitatea aerului și obiectivele privind calitatea datelor.
Spargem bani pe proiecte distructive de mediu, nu investim în mediu!
Deficitul general de investiții de mediu al României este de 5,4 miliarde euro pe an, reprezentând 1,9 % din PIB-ul național și fiind semnificativ mai mare decât media UE (0,77 %). Cele mai mari ponderi sunt pentru biodiversitate, ecosisteme și gestionarea apei, precum și pentru prevenirea și controlul poluării.
În ceea ce privește guvernanța în materie de mediu, România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană, dar ar trebui să facă în continuare datele spațiale accesibile pe scară mai largă și să acorde prioritate seturilor de date de mediu. România a elaborat orientări naționale privind pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, în special pentru proiectele hidroelectrice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește procesul de furnizare a informațiilor referitoare la evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului, precum și în ceea ce privește informațiile furnizate publicului cu privire la dreptul său de acces la justiție și îmbunătățirea accesului la justiție.
În ceea ce privește aspectele pozitive, pot fi identificate unele bune practici pentru protecția și restaurarea naturii. Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE) a sprijinit doar câteva proiecte de conservare a naturii în ultimii ani, dar ele s-au dovedit a fi de o importanță capitală pentru protecția habitatelor, a speciilor și a pădurilor din România. Printre acestea se numără crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali, conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali, precum și dezvoltarea unei abordări bazate pe cooperare pentru buna gestionare a pajiștilor Natura 2000. Proiectele LIFE privind sturionii au fost, de asemenea, esențiale.
***
Știați că avocata Schweighofer a beneficiat și de cea mai nerușinată sinecură din Guvernul Ciolacu?
Alina Mungiu-Pippidi: Ce trebuie să facem ca austeritatea să fie o adevărată reformă a statului
Și un model real, de curaj și determinare:
Romania Curata! Ai incercat sa intri la Silvicultura și nu ai reușit! Habar nu ai despre ce vorbești, ….. !”Bagi in oala ROMSILAVA” tot fondul forestier din Romania? Mai documenteaza-te!
din fericire (și din păcate pentru hoți) nu trebuie să faci silvicultură (oricum, de unde prostia asta că ar fi încercat cineva de pe aici să intre la Silvicultură?) ca să faci niște documentări pe teren și/sau să înțelegi că cele 40 de procente de pădure degradată nu se află doar în zona de administrare privată ori a regiilor locale
Nu trebuie sa faci silvicultura, trebuie insa sa ai un minim de bun simt si sa te duca si capul, atunci cand scrii articole. Ia mergi si citeste Raportul de tara pentru Austria. Vei găsi acolo, la pagina 22:
“În 2020, 47,3% din suprafața terestră a Austriei era acoperită de păduri.
Peste 75% din evaluările din Austria arată că aceste zone sunt într-o stare precară sau inadecvată. ”
Inca o data: PESTE 75% DIN PADURILE DIN AUSTRIA sunt intr-o stare precara sau inadecvata.
1. așa? și asta justifică să fie peste 40% la noi (nota bene: noi avem sub 30% din suprafața terestră acoperită cu păduri) 2. întâmplător, situația din Austria am documentat-o destul de temeinic; până prin anii 80 au avut politici de administrare a pădurilor mult mai jalnice decât la noi; doar că după ce și-au dat seama cât de mare e baiul au schimbat foaia și au trecut la politici mult pe protecționiste și restrictive (printre altele, de-asta ne-am procopsit cu Schweighofer pe la noi, că la el acasă n-a mai avut spor); baiul e că ținând cont de ciclul de viață al pădurilor e nevoie de undeva pe la 100-120 de ani, poate chiar mai mult, ca ceea ce au început în anii 80 să se vadă în mod real 3. să greșești (ba chiar să greșești rău de tot) se poate întâmpla, mai ales în cicluri care se întind pe mai multe generații umane; să persiști în greșeală e cu adevărat prostie; dar și mai mare prostie e să vezi ce au pățit alții și să nu înveți nimic din asta și să vrei să faci și tu la fel! asta e de-a dreptul idioțenie
E plin de păduri defrișate în spatele unor perdele lăsate spre sosea și calea ferată.
Acum 2 zile citeam despre „invazia” gândacilor de pădure care au „boala” de a se hrăni cu stejarii de 60-80 de ani, stejari care sunt numai buni de valorificat.
Ar trebui analizată scoarța „bolii” gândacilor „rara avis” care au un apetit aparte pentru stejarii buni de gater.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-daunator-a-infectat-zeci-de-mii-de-hectare-de-padure-din-romania-care-sunt-judetele-cele-mai-afectate.html
Prea bate la ochi faptul că „gândacii” depistați de silvicultori au astfel de preferințe „monetare”
Instituțiile de protecția mediului nu numai că nu sunt capabile să se impună în închiderea și relocarea unor mici unități dar mari poluante, ci mai și oferă „consultanță” și „avocatură” poluatorilor pentru ca ei să doarmă liniștiți, pentru că aceste instituții veghează la buna lor funcționare in parametrii „nepoluanți” înregistrați.
Dacă nu sunt capabili și/sau nu au vrut să înceapă graduat cu „micile” probleme mult mai simplu de rezolvat, suportabile chiar din bugetele locale credeți că vor avea interes și competențe in proiecte complexe?
Multora din instituțiile competente pe probleme de mediu nu le pasă de viața locuitorilor afectați direct și punctual de diferiți poluatori pe plan local.
Accesul la justiție in astfel de cazuri cu care se laudă statul este mai mult decât o glumă de prost gust, este un măr otrăvit.