Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat la sfârșitul săptămânii trecute exproprierile necesare pentru continuarea lucrărilor la Ciurel, parte a drumului expres spre autostrada A1 care pleacă din Splaiul Independentei și ajunge până la autostrada București-Pitești. Consilierii generali au luat această decizie în condițiile în care un grup de cetățeni din zonă au obţinut în instanță anularea a două autorizații date de municipalitate pentru acest pasaj, în prezent cerându-se și anularea celei de-a treia, în baza căreia se lucrează pe șantier, iar Planul Urbanistic Zonal în baza căruia se face drumul expres este și el anulat de Tribunalul București, acum judecându-se recursul. Cetățenii consideră că CGMB a luat această decizie în dispreț faţă de ei.
Potrivit unei hotărâri adoptate joia trecută, Consiliul General al Municipiului București a decis exproprierea a 33 de proprietăți între str. General Popovăţ și str. Amilcar C. Săndulescu pentru continuarea lucrărilor la Pasajul de la Ciurel. În total, va fi expropriată o suprafață de 13.873 mp de teren, pentru care municipalitatea va plăti circa 22 milioane lei.
Vor fi expropriate următoarele persoane fizice/juridice:
– Global Property Invest Team SRL primește, pentru 1811 mp de teren, suma de circa 3 milioane lei;
– Global Property Invest Team SRL primește, pentru 614 mp de teren, suma de circa 1 milion lei;
– Grecu Lucian Viorel primește, pentru 19 mp de teren, 31.580 lei;
– Europa Group Towers primește, pentru 63 mp de teren, 104.711 lei;
– Sema Business Three primește, pentru 183 mp de teren, 304.181 lei;
– Sema Business One primește, pentru 180 mp de teren, 285.933 lei;
– Semănătoarea primește, pentru 123 mp de teren, 204.436 lei;
– Sema Business One primește, pentru 45 mp de teren, 74.794 lei;
– Sema Business One primește, pentru 18 mp de teren, 29.917 lei;
– Sema Business One primește, pentru 62 mp de teren, 103.049 lei;
– Sema Business One primește, pentru 24 mp de teren, 39.890 lei;
– Lukoil România primește, pentru 1203 mp de teren, circa 1,9 milioane lei;
– Anghel Petre primește, pentru 807 mp de teren, circa 1,3 milioane lei;
– Business Development Team primește, pentru 143 mp de teren, circa 230.000 lei;
– Business Development Team primește, pentru 300 mp de teren, 482.498 lei;
– Business Development Team primește, pentru 125 mp de teren, 201.040 lei;
– Business Development Team primește, pentru 45 mp de teren, 72.374 lei;
– Azady Management primește, pentru 593 mp de teren, 953.734 lei;
– Tone Petre primește, pentru 364 mp de teren, circa 585.000 lei;
– Business Development Team primește, pentru 245 mp de teren, 394.038 lei;
– Business Development Team primește, pentru 109 mp de teren, 175.307 lei;
– Business Development Team primește, pentru 118 mp de teren, 189.782 lei;
– Business Development Team primește, pentru 2045 mp de teren, circa 3,3 milioane lei;
– Ono Development primește, pentru 2485 mp de teren, circa 4 milioane lei;
– Ono Development primește, pentru 396 mp de teren, 836.895 lei;
– Deaconescu Ion primește, pentru 1153 mp de teren, 1.854.393 lei;
– Deaconescu Ion primește, pentru 50 mp de teren, 80.416 lei;
– Deaconescu Ion primește, pentru 856 mp de teren, 572.582 lei;
– Deaconescu Ion primește, pentru 120 mp de teren, circa 183.000 lei;
– Business Development Team primește, pentru 50 mp de teren, circa 80.000 lei;
– Business Development Team primește, pentru 17 mp de teren, 27.341 lei;
– Deaconescu Ion primește, pentru 41 mp de teren, 85.941 lei;
– Ono Development primește, pentru 8 mp de teren, circa 9.600 lei;
Astfel, suma cea mai mare a primit-o Business Development Team – circa 5,1 milioane lei pentru 3.197 mp de teren (10 terenuri), urmat de Ono Development – circa 4,8 milioane lei pentru 2.889 mp de teren (3 terenuri) și de Global Property Invest Team – circa 4 milioane lei pentru 2.425 mp de teren (două terenuri). Pe locul patru se află Ion Deaconescu cu circa 2,7 milioane pentru 2.220 mp de teren (5 terenuri).
“O mare ipocrizie și dispreț faţă de cetățean”
Cetățenii din zonă care au anulat în instanță autorizațiile de construire emise pentru realizarea pasajului de la Ciurel și Planul Urbanistic Zonal pentru drumul expres consideră că CGMB a luat această decizie în dispreț faţă de ei.
“Chiar dacă municipalitatea nu mă mai expropriază, potrivit proiectului adoptat, pe mine podul de la Ciurel mă afectează în continuare, deoarece unul dintre picioarele acestui pod se află în faţa casei mele, la o distanţă de 4 metri. Probabil că m-au scos de pe lista celor expropriați ca să nu mai am calitate procesuală. Consider că această decizie este ilegală. Dacă am fi făcut eu sau d-voastră un asemenea lucru, aveam mari probleme. Consiliul General al Municipiului București își permite să facă acest lucru deoarece răspunderea este colectivă, nu individuală. Eu am anulat până acum două autorizații de construire emise de Primăria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel. Când eu am anulat una, ei au dat alta. Acum mă judec pentru anularea celei de-a treia autorizații, în baza căreia se lucrează. Voi continua acest proces. Mi se pare o mare ipocrizie și dispreț faţă de cetățean ce fac acești oameni în Consiliul General”, a declarat Mihai Daneş, unul dintre cetățenii care a atacat în instanță autorizația de construire emisă de Primăria Capitalei pentru Pasajul de la Ciurel.
Unul dintre grupurile de cetățeni care a anulat Planul Urbanistic zonal pentru drumul expres în instanță spune că va încerca să anuleze și hotărârea luată joi de Consiliul General al Municipiului București.
“Clienții mei nu sunt în zona pasajului Ciurel, dar voi discuta cu ei și vom caută soluții pentru atacarea hotărârii Consiliului General, prin care s-au aprobat exproprierile. Clienții mei nu cred declarațiile primarului Sorin Oprescu, că drumul expres va fi făcut în subteran prin acel tunel, deoarece nu există un studiu de fezabilitate sau ceva concret în acest sens. Apoi, dacă vă uitați pe hotărârea cu exproprierile, sunt expropriate doar firme de investiții imobiliare, nu sunt oameni care au casă acolo, cum sunt clienții mei, deci ei au tot interesul să vândă și nu vor opune rezistenţă. Pe domnul Daneş nu îl mai expropriază, el era singurul care se opunea acestui pasaj, fiindcă îl afecta în mod direct. De asemenea, prețurile oferite de primărie pe metrul pătrat de teren sunt foarte variate, deși terenurile sunt în aceeași zonă. Vom face o analiză să vedem cine sunt cei expropriați și de ce diferă atât de mult prețurile. Noi vom continua cu procesul de anulare a PUZ-ului pentru drumul expres spre A1. Din punctul meu de vedere, Oprescu a cerut exproprierile acestea și vrea să meargă mai departe cu acest proiect pentru a-i obliga și pe viitorii primari ai Bucureștiului să continue lucrarea. Probabil sunt interese legate de constructor, licitația fiind atribuită”, a declarat Dumitru Dobrev, avocatul unuia dintre grupurile de cetățeni care a obținut în instanță anularea PUZ-ului pentru drumul expres.
Un alt cetățean din zonă, care a cerut și el anularea acestui PUZ, spune că nu este deranjat de pasaj, ci de drumul expres în sine.
“Primăria Capitalei se bazează din punct de vedere legal pentru a continua lucrările la Pasajul de la Ciurel pe Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 6. Deși noi le-am anulat PUZ-ul pentru drumul expres spre A1, unde era trecut și Pasajul de la Ciurel, acest pasaj este trecut și în PUZ Sector 6, iar ei pot continua lucrarea. Noi nu am putut să atacăm în instanță și acest PUZ, deoarece nu suntem afectați de pod, ci de restul drumului, deci nu avem calitate procesuală. Eu nu am nimic împotriva construirii acestui pod, cred că el este necesar la nivel local deoarece leagă Splaiul cu Şoseaua Virtuții. Noi ne împotrivim construirii drumului expres între acest pod și A1, deoarece va aduce un număr mare de mașini în centrul capitalei și afectează uzina de apa de la Roșu”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetățenii care au casa pe traseul drumului expres și care au cerut în instanță anularea PUZ-ului pentru acest proiect.
Proiect suspendat irevocabil de Curtea de Apel
Nicuşor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, a atenționat consilierii generali să nu aprobe exproprierile, susținând că prin aprobarea acestei hotărâri se încalcă flagrant o decizie irevocabilă a Curții de Apel București.
“Hotărârea propune începerea exproprierii pentru proiectul „penetrarea Ciurel”, deși Curtea de Apel București a suspendat irevocabil proiectul. Sutele de oameni care ar urma să fie expropriați și-au construit casele în baza unor autorizații emise de Primăria Sectorului 6 în ultimii 10 ani. Planul Urbanistic Zonal pentru penetrarea Ciurel a fost suspendat în 27 februarie 2013 de Tribunalul București în dosarul 43728/3/2012. În 26 aprilie 2013 Curtea de Apel București a menținut soluția, respingând recursul”, se arată într-un comunicat al Asociatiei Salvați Bucureștiul, trimis în 2014.
Reamintim că Primăria Capitalei a cerut Consiliului General să aprobe exproprierile pentru pasajul de la Ciurel încă de la începutul anului 2014, însă proiectul nu a fost aprobat deoarece avea nevoie de votul a două treimi dintre aleșii locali, iar până acum partidele politice nu au reușit să formeze o astfel de majoritate.
Istoricul drumului expres spre autostrada A1
Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar, potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenţei și autostrada A1.
Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni de la începerea lucrării, respectiv anul 2014. Costurile lucrării se ridică la 138 milioane de euro.
Lucrările la pasajul de la Ciurel au început în baza unei autorizații emise în regim de urgenţă și fără să existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București (Planul urbanistic a fost aprobat abia în august 2012) care să stabilească exact traseul bulevardului, așa cum prevede legea, și fără să existe o dezbatere publică serioasă asupra necesității proiectului și dacă cetățenii din zonă doresc sau nu un asemenea proiect. În plus, deși reprezentanții municipalității au spus că se vor expropria 40 de hectare de teren, cetățenii din zonă nu știau cine va fi expropriat și nici în ce condiții. De asemenea, lucrările au început fără să existe banii necesari, iar la câteva luni după ce a început șantierul, au fost sistate din lipsă de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon și fundația pentru altul.
Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfârșitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada București-Pitești (penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada București – Pitești), deși lucrările la Pasajul Ciurel, parte din proiect, erau începute încă din 2010.
Potrivit Planului Urbanistic Zonal, aprobat de consilieri în 2012, drumul expres urma să pornească de la intersecția şoseaua Virtuții cu Splaiul Independenţei, merge pe lângă Lacul Morii până la intersecția cu bd. Uverturii, după care trece pe lângă stația de tratare a apei Roșu-Militari și iese din București prin comuna Chiajna. Traversează Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomireşti-Vale și iese în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.
Pe parcursul lucrării erau prevăzute trei pasaje supraterane: la intersecția şos. Virtuții cu Splaiul Independenţei (Pod Ciurel), la intersecția Penetrația A1 – Bd. Uverturii și la intersecția cu Șoseaua de Centură și în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.
Inutil, nu rezolvă problemele de trafic, va polua apa, spun bucureştenii
Cetățenii din zonă și societatea civilă au declarat în nenumărate rânduri că se opun proiectului din următoarele motive:
– este inutil, existând variante mai ieftine și care s-ar putea realiza mult mai rapid. “Printre soluții se numără realizarea unei străpungeri care să continue strada Preciziei până în centura Capitalei, realizarea unei străpungeri pe strada Liniei, unde se află o cale ferată abandonată și unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului până la centură. O altă soluție ar fi realizarea unei străpungeri în continuarea bulevardului Timişoara, aceasta ar avea câteva sute de metri până la centură și s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fără să fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a explicat Victor Rausse, unul dintre cetățenii afectați de proiect
– nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerând centrul Capitalei. “Acest PUZ decongestionează într-adevăr bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece șoferii care vin de pe A1 și de pe șoseaua de centură vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independenţei și vor trece prin zona Unirii spre autostrada București – Constanţa. De asemenea, drumul va crea o descărcare majoră pe șoseaua Virtuții, un drum important care leagă Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse
– trece la doar 7 metri de uzina de apă de la Roșu, unde sunt niște bazine imense de apă descoperite, pe care smogul făcut de mașinile de pe drum le va polua
– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu în acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi în 2000 și care nu recomandă acest proiect drept o soluție viabilă.
Pe 15 ianuarie 2015, într-un interviu acordat HotNews.ro, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km între Podul Ciurel și autostrada București-Pitești. Edilul a spus că tunelul va avea o lungime cuprinsă între 7,8 și 14 km, iar costurile vor fi doar puțin mai mari faţă de varianta la sol, care implică foarte mulți bani pentru exproprieri.
Istoricul deciziilor instanțelor
Tribunalul București a anulat, în iulie 2012, prima autorizație de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisă de Primăria Capitalei în regim de urgenţă. Procesul a fost pornit de un proprietar din zonă, Mihai Daneş. În noiembrie 2013, sentința a devenit definitivă. Între timp însă, sfidând cetățenii și instanța, Primăria Capitalei a emis o nouă autorizație pentru acest pasaj, în august 2013.
În februarie 2013, și Planul Urbanistic Zonal care stabilește traseul drumului a fost suspendat în instanță, de un grup de cetățeni din zonă care nu sunt de acord cu acest proiect, printre care și Victor Rausse.
Tribunalul București a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabilește traseul drumului expres spre Autostrada A1. În acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care dețin proprietăți pe traseul acestei artere. Sentința nu este definitivă, în acest moment judecându-se recursul. Iată AICI motivarea tribunalului.
Problema cu acest proiect este ca demonstraza o lipsa majora de viziune a PMB referitoare la dezvoltarea urbana din Bucuresti. Va rog sa va uitati pe harta si sa rugati PMB sa spuna cum este mai eficient pentru locuitorii care stau in Drumul Taberei sau Crangasi sa iasa din Bucuresti. Prin pasajul Lujerului sau piata Crangasi si pe acest drum expres sau prin alternativele: Penetratia, Ghencea, Timisoara, Giulesti. Va rog sa vedeti si strada Liniei care pleaca din Cotroceni (zona Leu) si ajunge in soseaua de Centura. Va rog sa va intrebati de ce camioanele intra de pe A1 pe Iuliu Maniu, fac stanga pe Preciziei (zona industriala) si ca sa se intoarca pe A1, merg pana la intersectia Pacii si intra pe Iuliu Maniu. Oare este atat de greu de realizat penetratia Preciziei ? Va rog sa va ganditi ce ar insemna prelungirea linie de metrou pana la str. Drumul Osiei si Centrul Comercial din zona, precum si pana la Centrele Comerciale de pe Centura Bucuresti. Si nu in ultimul rand, de ce este nevoie sa faci un pod foarte mare la Virtutii care afecteaza zona Regiei care prin natura ei, camine studentesti, ar trebui sa fie o zona cu trafic limitat. Concluzia amara este ca mai bine faci “copy-paste” la un proiect propus de Ceausescu in ani 70-80 decat sa te gandesti la ce inseamna cerintele de trafic intr-un oras modern.
Exista 2 aspecte principale:
1 Escrocheria cu terenurile expropriate si despagubite
2 Modernizarea Bucurestiului
SAR trebuie sa le analizeze cu discernamant pe amandoua!