ARC va prezinta banii de care FMI nu a aflat Inchidem spitale, dar statul isi face publicitate in draci!

Piata de publicitate publica in Romania este in continua crestere, intr-o perioada in care piata de publicitate este, la nivel general, in scadere de cativa ani, arata un raport dat publicitatii de Centrul pentru Jurnalism Independent. Raportul arata ca piata de publicitate publica “are potentialul de a depasi 150 milioane lei (circa 35 milioane euro) in 2011”. In ansamblul ei, piata de publicitate din Romania, in 2011, a fost evaluata la circa 300 de milioane de euro. Potrivit studiului, desi creste numarul de proceduri de achizitii de servicii publicitare, pierd teren masurile prin care pot fi controlate eficienta si oportunitatea respectivelor achizitii. “Publicitatea care nu se vede”, scriu autorii raportului in privinta resurselor disponibile prin fonduri nerambursabile, resurse care “nu sunt suficient de vizibile”.

Raportul “Piata de publicitate publica din Romania: Accelerati!”, este semnat de Ioana Avadani si Ciprian Nicolae si analizeaza procedurile de achizitii publice derulate pe parcursul a patru perioade: iulie-decembrie 2009, iulie-decembrie 2010, ianuarie-iunie 2011, iulie-octombrie 2011.
In cadrul studiului au fost verificate procedurile de achizitii (licitatii si cereri de oferte) publicate pe e-licitatie.ro (http://www.e-licitatie.ro) si a fost analizata respectarea regulilor de publicare a anunturilor/invitatiilor de participare pe www.publicitate publica.ro. Au fost verificate procedurile legate de servicii de publicitate, de consultanta in publicitate, de gesionare publicitara, de campanii de publicitate, de promovare, productii de filme publicitare, servicii de radio si televiziune.

Raportul arata o crestere accelerata a sumelor totale supuse procedurilor de achizitie publica, de la 37,8 milioane lei in al doilea semestru din 2009 la peste 130 de milioane de lei in ianuarie-octombrie 2011.“Pretul cel mai mic” ramane cel mai des folosit criteriu de atribuire, in defavoarea criteriului “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”.

Autoritatile centrale contracteaza cele mai mari sume de bani, urmate de autoritatile locale (ADR-uri, judete, municipii etc.), in timp ce institutiile publice, societatile comerciale si ONG-urile contracteaza cele mai mici sume.

Principalele date constatate pentru perioadele mentionate:

Iulie-Decembrie 2009: Sume totale supuse procedurilor: 37,8 milioane lei. Sume totale atribuite: 22,7 milioane lei; Cele mai importante autoritati contractante: autoritatile centrale (18,9 milioane lei total), urmate de autoritati locale (15,8 milioane lei total); Criteriul de atribuire utilizat preponderent: “Pretul cel mai mic” (76% din cazuri); Procedura utilizata cel mai des: cererea de oferte (79,8% din cazuri).

Iulie-decembrie 2010: Sume totale supuse procedurilor: 43,5 milioane lei. Sume totale atribuite: 40,4 milioane lei; Cele mai importante autoritati contractante: autoritatile centrale (22,4 milioane lei total), urmate de autoritati locale (12,4 milioane lei total); Criteriul de atribuire utilizat preponderent: “Pretul cel mai mic” (72% din cazuri); Procedura utilizata cel mai des: cererea de oferte (73,7% din cazuri).

Ianuarie-iunie 2011: Sume totale supuse procedurilor: 85,3 milioane lei. Sume totale atribuite: 46 milioane lei; Cele mai importante autoritati contractante: autoritatile centrale (41,8 milioane lei total), urmate de autoritati locale (32,6 milioane lei total); Criteriul de atribuire utilizat preponderent: “Pretul cel mai mic” (73% din cazuri); Procedura utilizata cel mai des: cererea de oferte (72% din cazuri).

Iulie-octombrie 2011: Sume totale supuse procedurilor: 52 milioane lei. Sume totale atribuite: 6,1 milioane lei; Cele mai importante autoritati contractante: autoritatile centrale (29 milioane lei total), urmate de autoritati locale (12,2 milioane lei total); Criteriul de atribuire utilizat preponderent: “Pretul cel mai mic” (62,9% din cazuri); Procedura utilizata cel mai des: cererea de oferte (66,3% din cazuri).

Principalele concluzii ale raportului sunt urmatoarele:

– accesarea fondurilor nerambursabile europene reprezinta principalul motiv de crestere a pietei de publicitate publica;

– 75%-80% din piata evaluata la 150 milioane lei in 2011 “reprezinta sume din proiecte cu finantare nerambursabila”;

– daca, la inceputul anului 2010, premierul Emil Boc emitea un memorandum prin care erau suspendate toate contractele de publicitate, cu exceptia celor legate de proiecte europene, au continuat procedurile de achizitii finantate din surse bugetare;

– doar 45-50% din totalul procedurilor au avut anunturi/invitatii de participare in sistemul publicitatepublica.ro;

– procentul procedurilor pentru care au fost publicate referate de oportunitate a scazut, asa cum a scazut abrupt procentul procedurilor pentru care au fost publicate rapoarte de evaluare a impactului;

– exista in continuare autoritati si institutii care nu numai ca nu publica anunturi/invitatii pe publicitatepublica.ro, dar nici nu sunt inregistrate ca autoritati contractante pe acest site (CNAS, ANAF, CNADNR etc.);

– in sistemele online e-licitatie.ro si publicitatepublica.ro continua sa existe probleme ce impiedica o cautare facila a procedurilor de achizitii.

Raportul inainteaza si o serie de recomandari “menite a facilita procesul de achizitie de publicitate, a garanta transparenta procesului decizional, alocarea corecta a contractelor si responsabilizarea autoritatilor). Printre acestea: “Prevederile speciale referitoare la contractele de publicitate publica trebuie sa fie mentinute in legislatie, deoarece autoritatile publice joaca un rol insemnat in piata de publicitate si o pot influenta. In plus, problemele care au dus la adoptarea acelor prevederi – alocarea netransparenta, uneori arbitrara a fondurilor publice de publicitate – persista”; “ar trebui sa existe doar un singur format web pentru anuntarea achizitiilor publice si un singur set de documente la care autoritatile sa faca referinta”; “Pragul care obliga la anuntarea publica a contractelor de publicitate publica ar trebui sa coboare sub 15.000 de euro pe an (modificare introdusa in 2010). Un astfel de prag ar trebui stabilit dupa consultari cu actorii implicati”; “Prevederile legale referitoare la accesul la informatiile legate de contractele de publicitate ar trebui respectate (…) S-ar putea impune standarde comune pentru orice tip de autoritate”.

Aplicarea legii s-a erodat, astfel incat in 2009 am asistat la numeroase scandaluri in care milioane de euro au fost alocate prin incredintare directa sau intr-o maniera lipsita de transparenta, in scopul creari unei imagini favorabile a guvernului sau autoritatilor locale. In unele cazuri, contractele de publicitate includeau clauze care cereau mass-media sa difuzeze stiri favorabile pentru institutia care alocase contractul sau materiale de PR pentru anumite personaje politice. In alte cazuri, contractele de publicitate publica erau folosite drept subventii mascate pentru anumite companii de media. Cu o piata a publicitatii private in cadere spectaculoasa, cu bugetele reduse cu pana la 50%, contractele cu autoritatile publice au devenit un adevarat balon de oxigen pentru multe redactii, gata sa dea la schimb continut editorial pentru mult doritele lichiditati, arata raportul CJI.

Detalii despre intregul raport gasiti aici.