”Când CCR a retras SRI monopolul ascultărilor, s-a văzut că DNA nu avea echipament și s-a dat ordonanța să continue tot ei. La fel, capacitatea în multe alte instituții nu e dezvoltată, pentru că a fost doar la servicii, și cum le-au folosit ei știm, că nu altcineva era la butoane când am realizat cel mai mare gap la TVA încasat din Europa, tot ei”, explică profesorul de bună guvernare Alina Mungiu-Pippidi, într-un interviu acordat pentru Cațavencii.
Politologul consideră că, în lipsa experților și a unor instituții cu capacități reduse, ar trebui să se apeleze la instrumentele dezvoltate în zona academică și civică: ”Noul președinte nu are experți și nu știe că e o diferență fundamentală între investigație, ce fac serviciile, și monitorizare, care e treaba civililor și care se face în Europa de către fisc și bănci centrale în cooperare cu sectorul privat și lumea academică, cu mijloace AI. Pentru niște exemple, recomand tuturor www.opentender.eu, unde sunt toate achizițiile publice din Europa, cu indicatori de risc automatizați, făcuți de cercetători. Data mining se cheamă această tehnică. Joras Ferwerda de la Universitatea Utrecht lucrează cu Banca Centrală din Olanda ca să prindă firme care fac servicii de spălatori de bani. Sau luați algoritmul corruptiondata.eu, Follow the Money făcut de niște softiști ucraineni, poți căuta în toate registrele de comerț din Europa și țările vecine pe parlamentari, sau firmele infiltrate de oligarhii ruși
Filosofia e să previi, explică Alina Mungiu Pippidi: ”Totul e digital, trebuie doar construite baze de date, indicatori și se pot face algoritme speciale și pentru TVA. Toată filosofia e să previi, dacă ajungi să recuperezi te costă cât nu face. Pe date din astea vă spun că suntem locul doi la favoritism în achiziții după Polonia, date publicate la Comisia Europeană, nici un secret, vă arăt toate numele. Știm. Dar ce facem? Și de unde însă să fie capacitate în România, dacă banii publici de cercetare IT s-au dus la Ghiță și alte firme de ale lor”.
Totuși, apreciază politologul, avem precedente și în România la care s-ar putea apela pentru a combate evaziunea: ”Ce am făcut noi manual, la Coaliția pentru un Parlament Curat 2004 a devenit după un algoritm, Prevent, menit să caute automat în câștigătorii achizițiilor numele deținătorilor de funcții publice. Din păcate, l-a făcut UTI și a fost la secret, nu m-au lăsat să îi fac o interfață pe România Curată. Și așa castelele primarului Vlad Oprea au adunat milioane de vizualizări în presă și ANI nu l-a deranjat. După ce a luat premii pe afară, PREVENT a fost declarat oficial mort de auditorii europeni, că nu l-au putut verifica. Deci voință să fie, că avem tehnica și soluțiile și în afara serviciilor, care ca să facă profesional investigațiile lor pe securitate nu trebuie să fie puse la supravegherea cotidiană a țării întregi. Statul paralel nu e cost eficient”.
”Avem voință? Putem face ca în Finlanda, unde există o zi pe an când fiscul publică cât a declarat fiecare că a avut venit și cât a plătit impozit în acel an, nu doar oficialii, toată lumea, deci și neveste și copii. Dacă lumea chiar vrea transparență fiscală și să terminăm cu evaziunea și nu e doar populism, asta e de făcut, declarații de venit universale”,
Alina Mungiu-Pippidi, despre decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere
Interviul integral cu Alina Mungiu-Pippidi, aici (clic).
Propunere surpriză pentru Nicușor Dan, de numire la șefia SRI
