Una dintre cele mai așteptate decizii ale noului președinte al României, Nicușor Dan, este numirea directorului SRI. Foto: Facebook/Nicușor Dan și arhiva RC
Daniel Morar e numele pe care Alina Mungiu-Pippidi l-a menționat ca propunere pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), într-un interviu acordat pentru Cațavencii.
În favoarea lui Daniel Morar, profesoara de democrație și bună-guvernare a invocat activitatea lui anti-corupție. ”De exemplu pe Daniel Morar, care de la CCR a adus anti-corupția în limite constituționale, după ce a fost un procuror șef anticorupție eficient și cel mai mare opozant anti-Coldea din sistem. Sau ia gândiți-vă să o aduci pe Camelia Bogdan, expulzată din magistratură că a poprit averea lui Tender, e specializată extern în lupta cu spălarea de bani. Ce semnal s-ar da că anti-corupția nu s-a terminat cu televiziunile corupților punând miniștri sau șefi la servicii și cei care au luptat să schimbe ceva trăind în exil sau izolați de un cordon sanitar din cauza curajului lor, a răspuns Alina Mungiu-Pippidi..
În cadrul aceluiași interviu, că avantajul lui Nicușor Dan e faptul că înțelege cum funcționează Justiția și, mai ales, care sunt disfuncționalitățile ei, dar dezavantajul e cine și cum va suplini lipsa de resurse umane în jurul lui. ”Cum am zis în decembrie 2024, e cinstit și tenace, și înțelege cum (nu) funcționează justiția. Calitățile astea au făcut din el un prezidențiabil pe care o alianță foarte eterogenă, partide clientelare și votanți onești, societate civilă și militară, de-a valma, a reușit să îl facă ales. După catastrofa evitată, am rămas cu noi înșine, așa cum suntem, cu o Constituție în care președintele are alt profil decât cel din campanie, și cu Nicușor, care nu era chiar pregătit să ne treacă de la statul paralel la statul paraleu, nici chiar cu Bolojan lângă el”, a declarat Alina Mugiu-Pippidi.
”Nu are un partid bun sau măcar echivalentul Alianței pentru o Românie Curată, cum era ea acum 15 ani cu ONG-uri, sindicate, personalități. Măcar niște think-tank-uri, pe fiscalitate, pe Externe, ca la Trump, chit că nu ne place think-tank-ul lui Trump. Să fii însoțit la negocieri bugetare de doi lobbyiști din afaceri, niciunul economist, e chiar mai rău decât să fii singur. Toți acei voluntari minunați au fost doar la lipit afișe? Toată floarea academică din străinătate unde este?”, explică expertul în bună-guvernare.
Potrivit acesteia, cel mai mare risc e ca lipsa de resurse umane să fie suplinită de serviciile secrete: ”La Iohannis vidul a fost umplut de servicii secrete, care au închis imediat expertiza externă, care fusese soluția mea, parteneriat pe fiecare temă cu cel mai bun institut din lume, pe securitate cu Institutul Regal din Anglia, pe Externe cu Carnegie, pe economie cu Institutul Mondial din Viena, toată lumea a primit invitația de la președinție și a acceptat-o și apoi sistemul a tras afară din priză și lucrurile s-au gripat pentru zece ani, înapoi la mediocritatea noastră. Președinția Iohannis a trimis alt rând de scrisori să zică pardon, pe loc repaus, vă mai căutăm noi, la oameni de rang Davos care acceptaseră să ajute fără bani. Un dezastru de PR, dar așa e în securitate”.
Evident, parvenirea e motorul, nu oamenii de valoare se împing să fie acolo, dar mai ales vidul e umplut la noi de servicii secrete, super influente din al doilea mandat Băsescu încoace, dar care cât pe ce să ne facă să pierdem alegerile. De ani și ani au secondat peste tot ofițerime, la ANAF, la ANI, la toate oficiile și agențiile posibile, au secție de societate civilă, pe lângă faptul unic în Europa că STS se ocupă de alegeri și de vaccinări și că SPP are ziariști și candidați la președinție.
Alina Mungiu-Pippidi
Notă: într-o variantă inițială a articolului, editorul România Curată a interpretat greșit că Alina Mungiu-Pippidi se referea la numirea fostei judecătoare Camelia Bogdan la conducerea SRI. De fapt, referirea era pentru conducerea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Credeam că am terminat cu anticorupția politică de stat!
SRI-ul are principala funcție să identifice elemente ale interferenței intereselor externe în politicile oficiale ale statului român.
El nu trebuie să protejeze statul român de interese(chiar dacă contrare)ale cetățenilor români sau organizațiilor românești,pentru că acțiunea aceasta este de fapt interacțiune politică.Romanii pot aduce in fața Justiției orice măsură sau ” comandament” al statului român.E prevăzut în Constituție.In fața Justiției statul român are statut egal(sau mai bine zis ar trebui să aibă)cu cel al cetățeanului, instituțiilor sau organizațiilor.
Dacă statul român nu ne poate proteja de abuzurile datorate corupției,atunci cu siguranță nu poate “stăpâni”subversivul înarmat cu competențe judiciare.
Nimeni nu e mai presus de Justiție, și activitatea serviciilor de informații este predispusă la asta.Dați-mi un exemplu de acțiune judiciară în care SRI-ul a fost chemat în instanță legat de o cauză, bineînțeles în ședință închisă, secretizată,și în care să fie audiat că martor,expert sau altă postură juridică într-o cauză de corupție,tocmai obiectul politic național care i-a lărgit autoritatea!
Nimeni nu are responsabilitatea inculparilor forțate,eronate sau neprofesioniste.Iar atunci când procurorii preiau informații gata prelucrate de la SRI nici nu pot fi blamați pentru erori de instrumentare.
Ultima “cascadorie” a “democrației” românești dacă e justificată din punct de vedere tehnic e consecință a incompetenței SRI,pentru că
asta este funcția sa majoră ,esențială,de protejare împotriva externului,și ar fi vorba de o infiltrare la vârf.
Eu cred că Georgescu nu e rezultatul intervenției ruse ci rezultatul cultului pentru servicii secrete de rit nou întreținut de Gabriel Oprea,(pentru a numi doar unul foarte vizibil)care a făcut din SRI un fel de superloja masonică întreținută de către bugetul de stat.
Adică basmul zilelor noastre e “Nicușor și balaurului” …o poveste tristă despre cum “zmeul” este exact ceea ce ne trebuie…
Si eu cred la fel, ref. Georgescu; rusii doar au profitat de situatie