Alianța PNL – AUR – Șoșoacă a făcut jocurile lui Schweighofer și Kronospan în Parlamentul European! Află cine sunt europarlamentarii care au votat amendamentul drujbelor

O alianță a reprezentanților partidelor de dreapta cu cele conservatoare și suveraniste au votat, ieri, 14 noiembrie, în Parlamentul European (PE), mai multe amendamente la Regulamentul Uniunii Europene împotriva Defrișărilor și Degradării Pădurilor (EUDR), care îl golesc de conținut.

Europarlamentarii PNL prezenți au votat alături de cei de la AUR (cu o excepție, Gheorghe Piperea) și SOS, introducerea unui amendament prin care România intră în categoria țărilor ”fără risc” în ceea ce privește defrișarea și degradarea pădurilor, ceea ce presupune că ar trebui să îndeplinească cerințe mai relaxate în ceea ce privește monitorizarea provenienței legale a lemnului.

Practic, toți aceștia au făcut jocurile drujbelor, acest amendament fiind susținut pe față de Asociația Industriei Lemnului Prolemn din România, din al cărui Consiliu Director fac parte reprezentanții HS Timber Group (noua denumire a lui Schweighofer), Kronospan, dar și cel supranumit ”Fierăstrăul Codrilor”, care m-a amenințat, săptămâna asta, cu procese..

Ce înseamnă ”țări fără risc”

”Țările clasificate ca „fără risc”, definite ca țări cu o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, s-ar confrunta cu cerințe mult mai puțin stricte, deoarece există un risc neglijabil sau inexistent de defrișare”, se arată într-un comunicat de presă al PE, de ieri

România a intrat în categoria țărilor ”fără risc”, pe motiv că suprafața împădurită a crescut între 1990 și 2020. Acest criteriu nu ține cont, însă, de ce se ascunde în spatele creșterii din acte. Multe dintre suprafețele tăiate la ras, continuă să fie considerate, pe hârtie, păduri, chiar dacă nu s-au regenerat (iar cele care s-au regenerat, organic sau prin plantări, mai au nevoie de niște zeci de ani buni până când să îndeplinească funcțiile pădurilor tăiate). O parte importantă din creștere se datorează împăduririi unor pajiști care nu au mai fost întreținute.

Cel mai important, însă, tăierile ilegale de păduri NU se regăsesc în acest criteriu. Oricât de mult s-ar tăia ilegal, suprafața respectivă figurează, în acte, drept pădure!

Din punctul de vedere al definirii oficiale, defrișările nu se confundă cu tăierile ilegale. O defrișare, fie că se face cu acte, fie total ilegal, presupune și schimbarea destinației respectivei suprafețe (pentru agricultură, rețele energetice, infrastructură de transport, proiecte industriale etc.). Dacă pădurea amazoniană ori alte păduri tropicale se confruntă cu problema defrișărilor pentru agricultură (în special plantații de soia pentru creșterea vacilor, respectiv de cafea, dar și alte produse alimentare), în țări precum România, problema majoră o reprezintă tăierile ilegale. Adică exact de pe suprafețele care, oficial, rămân păduri oricât de mult s-ar tăia din ele!

Hoții de păduri scapă de controale

După cum a declarat europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță (membru al Grupului Verzilor în PE), efectul acestui vot, dacă rămâne definitiv, va duce la scăderea dramatică (de 900 de ori!) a controalelor legate de legalitatea tăierilor ilegale, comparativ cu varianta inițială a EUDR.

„Erau prevăzute niște controale. Dacă exporți lemn, trebuie să te asiguri că lemnul respectiv este de proveniență curată. Controalele au fost subțiate prin faptul că s-a introdus categoria de țări ‚fără risc’. Potrivit definiției votate azi, dintr-o dată, România este considerată o țară ‚fără risc’. Ceea ce este contra realității. Efectul este că sunt controlate doar 0,01% din lemnul și produsele din lemn comercializate. La categoria de risc la care cel mai probabil eram înainte de acest vot, trebuia să facem controale între 1 și 9%. Între 0,01 și 9 e o diferență majoră, de 900 de ori mai multe sau mai puține controale.”

Nicu Ștefănuță, declarație pentru Strigătul Carpaților

Practic, pădurile României vor rămâne la mâna actelor care declară ca fiind ”păduri” versanți întregi de deșert montan rămas în urma mafioților și a unor certificări precum FSC, care declară ca fiind exploatate ”sustenabil” păduri din care se fură pe rupte. Și (vă miră?) una dintre reprezentantele FSC România e Alexandra Popa, fostă șefă în Schweighofer vreo 6 ani! (iar dacă sunteți curioși cum a acoperit FSC dezastrul din pădurile Rusiei, puteți citi un amplu raport Greenpeace aici; și, ce să vezi, și Rusia e pe lista ”țărilor fără risc”).

EXCLUSIV: A fost șefă la Schweighofer, acum garantează legalitatea tăierilor de păduri din România! Cum au reacționat reprezentanții FSC, confruntați cu tăierile ilegale din prima pădure pe care au certificat-o în țara noastră

Liberalii s-au aliat cu AUR și Șoșoacă, în folosul Schweighofer

Surprinzător (sau nu?) e ce partide din România reprezintă cei care au votat Regulamentul EUDR în această formă. Pe de o parte, sunt europarlamentarii PNL, partid care, la noi în țară, pretinde că susține adoptarea noului Cod Silvic, cu măsuri reformatoare, inclusiv anti-hoție, ÎNAINTE de alegeri.

Lor li s-au alăturat europarlamentarii AUR (cu excepția lui Piperea) și SOS! Adică românii ăștia ”patrioți” au ajuns să facă jocul lobby-știlor lui Schweighofer, Kronospan și Larionesei ”Fierăstrăul Codrilor” în Parlamentul European (ca să nu existe dubii, asociația de lobby a acestor firme, Prolemn, lăuda amendamentul ăsta încă de la începutul săptămânii!).

Europarlamentarii PSD, USR, PMP, Nicu Ștefănuță și Gheorghe Piperea au votat împotriva Regulamentului EUDR în această formă (notă: de la USR, Vlad Voiculescu a votat împotrivă, Dan Barna abținere, care tot efect de vot împotrivă are în contextul în care s-a supus la vot Regulamentul EUDR modificat).

De subliniat că și alianța din PE dintre Grupul PPE (din care fac parte și liberalii români) și grupurile de extremă dreaptă este una surprinzătoare, în condițiile în care se presupunea că există un ”cordon sanitar”, care să limiteze influența acestora la nivelul legislativului UE.

Revenirea la forma inițială e încă posibilă

Regulamentul EUDR a fost adoptat anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la sfârșitul acestui an (30 decembrie 2024), pentru marile companii, respectiv de la 30 iunie 2025 pentru micro-întreprinderi și întreprinderi mici. În urmă cu două luni, în urma presiunilor și lobby-ului marilor companii (în special alimentare și din industria lemnului(, Comisia Europeană a propus amânarea termenelor de intrare în vigoare cu un an. PE a ”plusat” ieri cu încă un an, adăugând mai multe amendamente, inclusiv cel care, practic, albește tăierile ilegale de păduri din România.

IMPORTANT: Amendamentele votate, ieri, în PE, mai pot fi încă eliminate. ”Parlamentul a decis să trimită acest dosar înapoi comisiei pentru negocieri interinstituționale. Pentru ca aceste modificări să intre în vigoare, textul convenit va trebui să fie aprobat atât de Consiliu, cât și de Parlament și publicat în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în comunicatul PE. Practic, pe lângă votul din Consiliu, mai e nevoie de încă un vot în PE. Până atunci, eu vă recomand să le transmiteți mesaje tuturor ”patrioților” (de orice culoare), pe paginile lor de pe rețelele sociale, să-i întrebați interesele cui le reprezintă în PE: ale cetățenilor acestei țări (cei care nu fură păduri) ori pe ale lui Schweighofer, Kronospan, Fierăstrăul Codrilor și alții ca ei?

Între timp, și Marcel Ciolacu și PSD trebuie să decidă de partea cui sunt. Și asta chiar luni, ziua în care Comisiile Juridică, respectiv Agricultură și silvicultură, respectiv plenul Camerei Deputaților (toate conduse de parlamentari PSD) trebuie să adopte raportul final și, apoi, votul final, pe noul Cod Silvic.

IMAGINI TERIFIANTE, filmate ieri, din dronă, cu DEZASTRUL din Parcul IOR din București (VIDEO)

Ireal: PSD a blocat Codul Silvic în Camera Deputaților, pe motiv că… nu merge internetul

Ciolacu își face campanie plantând copaci, dar l-a invitat pe cel supranumit Fierăstrăul Codrilor, afacerist trimis în judecată pentru corupție, în PSD! De cine depinde Codul Silvic