Holzindustrie Schweighofer (mai nou redenumită HS Group) nu are doar avocată plătită în Parlament (Cristina Trăilă, de la PNL), ci și o fostă angajată care e reprezentantă a FSC România, Alexandra Popa. FSC e organismul internațional auto-declarat ca fiind independent și non-profit, care ar trebui să garanteze (certifice) exploatarea responsabilă a pădurilor. Iar ”responsabil” implică și faptul că în pădurile certificate nu se taie ilegal.
Că Alexandra Popa e fostă angajată a Schweighofer (vreme de aproape 6 ani) am aflat în timpul investigațiilor legate de tăierile ilegale descoperite și confirmate în pădurile gestionate de Ocolul Silvic (OS) Strâmbu Băiuț, primele din România care au primit certificare FSC, în vecinătatea Codrilor Seculari incluși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Și am aflat încercând să-mi explic de ce atât ea, cât și, ulterior, colegul ei de la FSC România, Mihai Boghean, refuză realizarea unui interviu despre aceste tăieri ilegale, în ciuda transparenței pe care FSC și-o declară public.
În continuare, România Curată vă prezintă contextul și discuțiile, telefonice și pe mail, cu Alexandra Popa, respectiv Mihai Boghean. La final, puteți răspunde singuri la întrebarea dacă credeți că FSC România chiar poate certifica exploatarea responsabilă a lemnului sau, de fapt, e doar un alt organism de acoperire a distrugerilor sistemice a pădurilor (care a eșuat ca în cazul certificărilor FSC din Rusia – a se vedea raportul Greenpeace pe acest subiect).
Patru cazuri de tăieri ilegale, descoperite în ultimele luni, în pădurile de la Strâmbu Băiuț
Timp de aproape două săptămâni am încercat să realizez un interviu cu reprezentanții FSC România. Certificarea FSC (de la Forest Stewardship Council) e cea care ar trebui să garanteze că lemnul care are o asemenea etichetă provine dintr-o pădure exploatată sustenabil. Printre altele, că nu a fost tăiat ilegal. În momentul în care am făcut prima solicitare de interviu, pe 29 iulie, împreună cu Asociația Valori Superioare, documentasem și prezentasem public două cazuri de tăieri ilegale în pădurile administrate de Ocolul Silvic (OS) Strâmbu Băiuț, primul din România care a obținut certificarea FSC, în septembrie 2022.
Între timp, numărul cazurilor de tăieri ilegale din pădurile gestionate de OS Strâmbu Băiuț, documentate și confirmate, prin controale ale Poliției, Direcției Silvice și ale Gărzii Forestiere Cluj a ajuns la patru. În două cazuri, vorbim de descoperirea a sute de cioate tăiate ilegal (peste 1.000, în total), iar în celelalte două de copaci impresionanți, cu vârste către 200 de ani!
Pornind de la aceste cazuri concrete, am dorit să discut cu reprezentanții FSC România, pentru a înțelege cum monitorizează ceea ce se întâmplă în pădurile cărora le oferă certificat ”de bună purtare”, dar și ce au făcut în situații punctuale (mai ales că de la primul caz confirmat trecuseră deja mai bine de două luni).
Reprezentat al FSC România, doar la evenimentele oficiale
Primul pas a fost să caut, pe internet, informații despre FSC România. Pe site-ul oficial, la echipa locală, am găsit doar două adrese de mail, ale Alexandrei Popa și Mihai Boghean. În rest, câteva articole, în special de la lansarea FSC România și alte evenimente cu profil silvic, la care cei doi au participat în calitate de reprezentanți ai FSC România (sublinierea îmi aparține și e importantă).
Cum Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, avea numărul de telefon al Alexandrei Popa, am sunat-o pe aceasta. S-a arătat deranjată că o sun pe telefonul personal, dar a recunoscut că nu are telefon de serviciu. ”Nu sunt serviciu 112”, ”am viață personală”, ”nu m-ați întrebat dacă nu sunt în concediu”, au fost printre reproșurile ei, deși am sunat-o puțin după prânz, m-am prezentat și ar fi putut să-mi spună direct dacă nu are timp să discute în acel moment.
Când am adus în discuție realizarea unui interviu înregistrat a spus că, de fapt, ea n-ar fi ”reprezentant FSC România”, ci doar ”marketing coordinator”. Las mai jos, capturi de ecran, de la evenimente la care doamna Alexandra Popa a participat în calitate de ”reprezentant FSC România”. E ciudat, totuși, să fii ”marketing coordinator” al unui organism și să pretinză că nu-l reprezinți! Cum e straniu să lucrezi în marketing și să nu știi că atunci când ești sunată de o persoană care se prezintă ca fiind din partea unui proiect jurnalistic (România Curată) să nu știi că discuția are caracter public. Mă rog, cireașa de pe tort (dacă aveți răbdare să ascultați până la final) e când doamna Alexandra Popa pretinde că marketing-ul n-are nicio legătură cu comunicare (!!!).
-
- La diferite evenimente, Alexandra Popa apare ca ”reprezentantă FSC”
-
- Când e vorba să acorde un interviu legat de tăieri ilegale în păduri cu certificare FSC, neagă că ar reprezenta FSC
Ironic (poate), pretenția că n-ar reprezenta FSC România, m-a determinat să reiau căutarea online, să verific dacă nu cumva am reținut greșit că astfel a fost prezentată la evenimente ale industriei lemnului. Așa am ajuns pe site-ul HS Timber (adică Holzindustrie Schweighofer) unde, într-un articol datat în 2018, Alexandra Popa era promovată într-un interviu.
Ce experiență profesională! Taman de ce e nevoie să certifice sustenabilitatea și legalitatea tăierilor de lemne!
Nu, nu e o coincidență de nume. Profilul de Linkedin al Alexandrei Popa nu lasă loc de dubii: din februarie 2014 până februarie 2015 a fost șefă în departamentul de achiziții al fabricii Schweighofer de la Sebeș. Adică exact în perioada în care EIA a realizat investigația sub acoperire prin care s-a dovedit că fabrica de la Sebeș achiziționa lemn tăiat ilegal, ba chiar era dispusă plătească un preț mai mare pentru lemnul tăiat ilegal decât pentru cel tăiat legal!
Din august 2015 și până în februarie 2021, și-a continuat activitatea de la fabrica de la Reci a companiei austriece, ca și coordonator al lanțului de aprovizionare. O altă perioadă de ”glorie” a Schweighofer, în care s-a dovedit că a fost liderul Cartelului Lemnului din România. Amenda record aplicată de Consiliul Concurenței (cu Schweighofer, de departe, în fruntea listei) acuză practici total neconcurențiale pentru obținerea privilegiată a accesului la lemn.
Din martie 2021, până în martie 2023, a lucrator ca achizitor la filiale altei companii austriece cu afaceri în domeniul cherestelei, Cappelen Group, și, în din 2022, în paralel, la SC WLG Woodlands Productions.
-
- În 2018, Alexandra Popa era promovată, printr-un interviu, pe site-ul HS Timber Group (noua denumire a Holzindustrie Schweighofer)
-
- Profilul de Linkedin confirmă că nu e o coincidență de nume. Fosta șefă de achiziții de la HS Timber e, acum, marketing coordinator la FSC România
Din februarie 2023, experiența căpătată în domeniul achizițiilor la cea mai mare companie din România care a cumpărat lemn tăiat ilegal și care a fost lider al Cartelului Lemnului a recomandat-o pe Alexandra Popa să devină reprezentantă a FSC România, organismul care certifică exploatarea sustenabilă a pădurilor de la noi.
UPDATE (13.08.2024): Prima reacție a unui oficial din Ministerul Mediului, după dezvăluirile făcute de România Curată:
Discuția cu Alexandra Popa, ex-Schweighofer, acum FSC România, în care e deranjată că o sunăm să discutăm despre tăierile ilegale din prima pădure cu certificare FSC din România, în care neagă că ar reprezenta FSC România și în care mai zice că ea are atribuții de marketing, nu de comunicare (!):
De ce le frică celor de la FSC România de un interviu față în față?
Cum doamna Alexandra Popa a ajuns la concluzia că, deși este marketing coordinator la FSC România, totuși, nu reprezintă FSC România (!), i-am scris, pe mail, lui Mihai Boghean, solicitându-i realizarea unui interviu. Răspunsul a fost și mai arogant expeditiv. Nici mai mult, nici mai puțin, mi-au fost recomandate ”lecturi suplimentare” despre FSC, despre proceduri de consultare publică ori informații despre ordinea în care ar trebui să mă aflu (!).
Asta după ce, în deschiderea răspunsului, am fost informat că ”FSC nu acceptă în sistemul său de exploatare forestieră ilegală sau comerțul ilegal cu lemn”. Probabil că cei care au tăiat ilegal peste 1.000 de copaci din pădurile OS Strâmbu Băiuț, primul cu certificare FSC din România, au făcut-o ca să se distreze, nu ca să vândă lemnul ăla. Ori, poate, cei care au tăiat acei arbori seculari, de 5-6 mc/exemplar, or fi făcut-o ca să-i dea, la negru, unor pensionari, ca lemn de foc…
I-am rescris, reluând solicitarea unui interviu direct. Răspunsul l-am primit joi dimineața, a doua zi după o nouă documentare în pădurile de la Strâmbu Băiuț pe care am făcut-o, miercuri, în teren, împreună cu Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare. Echipele Gărzii Forestiere Cluj, cu care ne-am întâlnit în pădure, tocmai ne confirmaseră, alte două cazuri de tăieri ilegale.
Cu toate acestea, dincolo de rumegușul de PR, răspunsul lui Mihai Boghean se referă la un singur caz, ca fiind unul izolat (în momentul în care am solicitat interviu erau deja două cazuri confirmate, iar când am primit răspunsul, patru).
”Revenind la problema pe care o aduceți în discuție, cea a tăierilor ilegale, dorim să clarificăm câteva aspecte, general valabile. Sistemul FSC contribuie la creșterea gradului de conștientizare asupra practicilor ilegale, în vederea prevenirii acestora. În ciuda măsurilor luate, cazuri nedorite – ca menționat cel, pot avea loc. Atâta timp cât este un caz izolat – nu o greșeală sistematică – se vor analiza procedurile și mecanismele de monitorizare, urmând să fie bine, acolo unde este cazul”, se arată în răspuns.
Dincolo de minimalizarea situației, cum contribuie sistemul FSC ”la creșterea gradului de conștientizare asupra practicilor ilegale” refuzând realizarea unui interviu cu cei care le prezintă în spațiul public rămâne un mare mister.
În continuarea răspunsului, domnul Mihai Boghean pare să fie liniștit de faptul că primul caz este investigat penal și disciplinar, dar subliniază că, până la urmă, tăierile ilegale ”sunt dincolo de voința celor care manageriază o suprafață de pădure”. Ca și cum peste 1.000 de copaci, de la rărituri până la arbori seculari, pot fi tăiați și transportați din pădure, cu drujbe, cu TAF-uri și camioane, pe drumurile forestiere, fără ca nimeni dintre angajații ocolului silvic să știe ceva.
”Cazul pe care îl aduceți în discuție este investigat de autoritățile competente, prejudiciile pentru faptele de natură penală au fost recuperate, respectiv există o cercetare disciplinară a personalului care a avut atribuții de pază și control – direcția silvică a demarat imediat după efectuarea controalelor sau cercetării disciplinare. a salariaților, urmând să fie înaintate sancțiunile conform prevederilor din contractul colectiv de muncă , raportate la gradul de vinificare (sic!) al fiecărui salariat. Există un dosar în cercetarea organelor abilitate, precum și o comunicare deschisă cu reprezentanții direcției silvice. Tăierile ilegale, așa cum sunt și denumite, sunt dincolo de lege și de voința celor care care manageriază sau suprafață de pădure”.
Totuși, domnul MIhai Boghean promite că FSC România se va implica în acest caz: va organiza ”instrucțiuni specifice de soluționare a sesizărilor și reclamațiilor”. ”Pe lângă răspunderea celor care au fost implicați și recuperarea prejudiciului, FSC va aloca resurse pentru organizarea unor instrucțiuni specifice de soluționare a sesizărilor și reclamațiilor, precum și creșterea capacităților silvicultorilor în exercițiul comunicării și abordarea interacțiunilor cu factorii interesați – pentru a încuraja un număr. cât mai mare de factori interesați să se implice activ”.
(nota autorului: e posibil ca anumite greșeli de ortografie și punctuație să fie cauzate de alterarea textului în momentul transmiterii pe mail).
Corespondența integrală, cu Mihai Boghean:
Loading...
Reload document 
Open in new tab UPDATE (13.08.2024): Prima reacție a unui oficial din Ministerul Mediului, după dezvăluirile făcute de România Curată:
***
Dacă la FSC România, Schweighofer are o fostă angajată, în Parlamentul României plătește direct o deputată, ca avocat, care neagă, la rândul ei, amploarea tăierilor ilegale de păduri:
Pe același subiect:
Citește pe România Curată:
