Maria Neamțiu

Află ce proiecte dezbat senatorii din Comisia pentru învățământ mâine

Mâine, 31 mai 2022, Comisia pentru învățământ din Senat se întrunește în ședință pentru a dezbate trei inițiative legislative. Pe ordinea de zi se află proiecte care vizează, printre altele, modificări în învățământul de artă și sportiv, introducerea obligativității diplomei de bacalaureat pentru înscrierea în învățământul sanitar postliceal, dar și o lege de protejare a suveranității românilor.

Modificări în învățământul artistic și sportiv

Prima pe ordinea de zi este L236/2022, care revine pe masa senatorilor, întrucât aceasta nu a mai fost dezbătută în ședința din 24 mai. Proiectul aparține senatorilor PSD Azamfirei Leonard și Matei Constantin Bogdan, fiind susținută de alți 33 parlamentari PSD. Proiectul prevede modificarea și completarea art.42 și art. 43 din Legea educației naționale nr 1/2011, articole care se referă la învățământul de artistic și cel sportiv.

Inițiativa legislativă propune, în procedură de urgență, ca învățământul de artă și cel sportiv să se poată realiza începând cu ciclul primar, și nu gimnazial, cum este în prezent. De asemenea, prevede separarea Federației Sportului Național de cel Școlar, precum și introducerea în lege a denumirilor instituțiilor care joacă un rol în domeniul sportului de performanță: Ministerul Educației, Ministerului Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic, federațiile sportive naționale, cluburile sau asociațiile  sportive.

Oferă, prin modificarea alin 8, art 42.  acces gratuit cluburilor școlare/claselor vocaționale atât în bazele sportive ale altor unități de învățământ preuniversitar public, cât și în cele aparținând autorităților publice locale, cu acordul conducerilor acestora. Această modificare încalcă autonomia locală, potrivit punctului de vedere emis de Guvern.

Modificarea art 43, alin. 3 adaugă pe lista instituțiilor care pot sprijini material și financiar performanța în domeniul artelor sau a sportului și autorităţile locale, instituţiile de cultură, precum și companiile private, pentru acestea fiind prevăzute  „facilități la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale”, modificare criticată de către Guvern ca fiind lipsită de “aplicare, claritate, stabilitate și eficiență”, nefiind precizate tipul de impozite, taxe, contribuții vizate de propunerea legislativă. Punctul de vedere emis de Guvern este negativ.

În forma adoptată de Camera Deputaților, în aprilie 2022, fără legătură cu restul proiectului, se menționează introducerea unui nou articol, care impune profesorilor care doresc să obțină un post în instituții de învățământ cu profil vocațional/teologic, un aviz al cultului practicat în aceea unitate de învățământ. Comisia pentru cultură și media a dat aviz favorabil acestei inițiative legislative, însă a admis un amendament prin care contestă introducerea acestui articol considerând că acesta conține “prevederi care exced intenției inițiatorilor”.

De asemenea, o prevedere similară a fost considerată discriminatorie printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din februarie 2022, care practic obligă Ministerul Educației să actualizeze metodologia de mobilitate a personalului didactic, eliminând avizul. Iată că acest amendament urmează a fi introdus în Legea educației naționale nr. 1/ 2011. Mai multe detalii despre acest amendament a scris colegul nostru, Alexandru Arușilor, în articolul din 24 mai.

Diploma de Bacalaureat ar putea deveni obligatorie pentru înscrierea în învățământul sanitar postliceal

Al doilea punct de pe ordinea de zi este o propunere legislativă inițiată de Adrian Wiener în numele a 43 de parlamentari din partidul USR-PLUS.
Aceștia propun modificarea alineatului 9 al articolului 44 a Legii educației naționale nr. 1/2011 prin crearea unei excepții la înscrierea în învățământul postliceal sanitar, respectiv introducerea obligativității deținerii diplomei de bacalaureat.

Astfel, doar absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat se vor putea înscrie în școlile postliceale cu profil sanitar, fiind considerat de parlamentarii USR-PLUS un ,,filtru esențial pentru selecția calității resursei umane medicale din domeniul sanitar”.

Inițiativa a început parcursul legislativ în februarie 2022 în Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, Comisia pentru egalitate de șanse, Comisia juridică de disciplină și imunități, de la Guvern dar și de la Comisia pentru muncă și protecție socială, majoritatea comisiilor argumentând caracterul discriminatoriu față de restul categoriilor de candidați, dar și diminuarea numărului de absolvenți în domeniul sanitar, care ar avea un impact major în sistemul național de sănătate.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru tineret și sport au avizat favorabil prezentul demers legislativ. Inițiativa a primit vot de respingere în Camera Deputaților și intră mâine în dezbatere în Comisia pentru învățământ din Senat, camera decizională. 

Legea suveranității –  măsuri pentru protejarea interesului superior și suveran al românilor

Al treilea, și ultimul punct pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ a Senatului, din 31 mai a.c., îl reprezintă un proiect legislativ amplu, cu implicații și modificări în foarte multe legi, inițiat de mai mulți deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale PSD (4 parlamentari), AUR (14 parlamentari), precum și neafiliați (5 parlamentari).

Majoritatea parlamentarilor PSD care au susținut inițial prezenta inițiativă legislativă, și-au anunțat retragerea pe parcursul derulării procesului parlamentar. Între ei se află și președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero (PSD).


În ceea ce privește tinerii, proiectul legislativ propune modificarea Legii 272/2002 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu măsuri ce vizează identitatea sexuală a tinerilor. Se propun astfel o serie de măsuri restrictive precum interzicerea modificării identității sexuale dobândite la naștere înainte de împlinirea a 18 ani, precum și interzicerea transmiterii de informații care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, homosexualitatea sau schimbarea de gen pentru minori.


Inițiativa mai prevede și introducerea unor programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală, după vârsta de 14 ani, cu scopul de a preveni contactarea bolilor cu transmitere sexuală, dar și graviditatea minorelor, spun inițiatorii.


În Camera Deputaților, la începutul lunii mai,  doar 33 de parlamentari au susținut prin vot inițiativa legislativă, în timp ce 229 deputați au votat pentru respingerea sa.


În ședința din 26 mai, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat propunerea legislativă, precum și avizele primite, majoritatea nefavorabile (12 avize negative și doar unul favorabil, al Consiliului Legislativ) și a hotărât să trimită raportul de respingere plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *