Alexandru Arușilor

Află ce proiecte vor dezbate senatorii din Comisia pentru învățământ mâine

Mâine, 24 mai 2022, Comisia pentru învățământ din Senat va dezbate două proiecte legislative. Prima inițiativă prevede separarea Federației Sportului Național de cel Școlar, precum și introducerea în lege a denumirilor „instituțiilor publice sau private” care au un rol în domeniul sportului de performanță, în timp ce, a doua, intenționează modificarea şi completarea Legii privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice (nr. 4/2021), pentru a asigura aplicabilitatea ei.

Creșterea „calitativă” a competițiilor sportive școlare

Semnată de 35 de parlamentari PSD, prima inițiativă legislativă de pe agenda senatorilor din Comisia de învățământ (L236/2022) propune, în procedură de urgență, separarea Federației Sportului Național de cel Școlar, „în conformitate cu standardele europene”, precum și introducerea în lege a denumirilor „instituțiilor publice sau private” care joacă un rol în domeniul sportului de performanță: Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Federațiile Sportive Naționale, academiile sportive, cluburile sau asociațiile sportive.

De asemenea, aceasta conține un articol nou la numărul 5, alin. (3.1), care prevede „facilități la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale” pentru companiile private care sprijină financiar astfel de activități sportive, a cărei prezență a fost criticată în detaliu de către Guvern.

„Prin aceste modificări legislative, venim cu completări necesare având în vedere dinamica sportului social, creștem și calitatea din toate punctele de vedere și baza de selecție va fi una mult mai mare și mult mai calitativă”, pledează inițiatorii social-democrați, senatorii Bogdan Matei și Leonard Azamfirei.

Pe cealaltă parte, Guvernul, care a acordat aviz negativ proiectului, argumentează că inițiativa „nu asigură, în aplicare, claritate, stabilitate și eficiență”. Mai exact, Executivul subliniază atât terminologia nespecifică a noului alineat (3.1) (ex: „companii private”, în loc de „operatori economici”), cât și neidentificarea, „în mod clar”, a naturii facilităților propuse, astfel încât să elimine orice incertitudine în aplicarea ulterioară a acesteia, potrivit Guvernului.

L236/2022 a primit, însă, aviz pozitiv din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social (CES). Cât despre comisiile parlamentare, proiectul a dobândit, până în prezent, aviz favorabil din partea Comisiei pentru cultură și media, precum și de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Un aspect problematic cu privire la această inițiativă legislativă este faptul că, la nivelul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a fost admis un amendament depus de către președinta Comisiei pentru învățământ, Natalia Intotero (PSD), împreună cu deputații Gál Károly și Ödön Szabó (UDMR) care introduc în prezenta inițiativa legislativă un articol preluat din metodologia de mobilitate a personalului didactic, care a fost, însă, declarat discriminatoriu de către CNCD, potrivit Edupedu.ro

Mai exact, Ministerul Educației a fost obligat luna trecută de către Înalta Curte să elimine obligativitatea unui aviz din metodologie, care prevede ca seminariile sau liceele vocaționale confesionale/teologice să impună un aviz de la cultul practicat în acele școli pentru toți profesorii pe care-i angajează.

În același timp, în forma adoptată de Camera Deputaților s-ar introduce și un alt tip de aviz cu potențiale efecte negative. Astfel, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informații, de ordine publică și de securitate națională și din unitățile de învățământ subordonate Ministerului Justiției ar fi necesar avizul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne sau al Ministerului Justiției.

Asigurarea „implementării efective” a legii privind protecția persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice

„În prezent, ne aflăm în faţa unei situaţii contradictorii: pe de o parte, protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice este garantată de lege, dar, pe de altă parte, în practică, acest lucru nu se întâmplă, întrucât nu există normele metodologice de aplicare a legii, care să permită implementarea sa efectivă”, explică singurul parlamentar semnatar al prezentului proiect legislativ, deputata Ileana Cristina Dumitrache (PSD), în expunerea de motive.

Inițiativa, care e înregistrată cu numărul L318/2022 la Senat, dorește, în principal, „flexibilizarea” Legii privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice nr. 4/2021, pentru a fi în conformitate cu recomandările Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și pentru a asigura și „consolida” oferirea de tratament „egal și nediscriminatoriu” persoanelor vizate, ca posibil răspuns la acuzațiile de neconstituționalitate formulate anul trecut de Avocatul Poporului.

Mai precis, proiectul va introduce mandatarea posibilității injectării pacienților cu două doze de andrenalină „în orice moment” în mod gratuit (dacă acestora le va fi necesar) și va elimina obligația înființării centrelor regionale de alergologie, propunând, în schimb, înfiinţarea de reţele regionale interdisciplinare/multidisciplinare destinate diagnosticării sau tratării persoanelor cu boli sau afecţiuni alergice. Mai mult, va introduce posibilitatea ca decontarea analizelor şi testelor specifice necesare diagnosticării persoanelor suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice să fie dispusă la recomandarea medicului specialist, nu doar a celui alergolog.

Până acum, inițiativa a primit avizul favorabil atât de la CES, cât și din partea Consiliului Legislativ (a cărui aviz include și observații și propuneri).

Astfel, L318/2022 propune modificarea legii actuale, la numai un an și aproape cinci luni de la intrarea sa inițială în vigoare, în același mandat parlamentar (2020-2024).


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *