Romania Curată

ActiveWatch le cere senatorilor jurişti să blocheze noul proiect de lege care încriminează insulta şi calomnia

ActiveWatch cere membrilor Comisiei Juridice a Senatului, printr-o scrisoare deschisă, să respingă noua inițiativă legislativă de incriminare a insultei și calomniei ce poartă semnătura senatoarei Cristiana Anghel, pe care o consideră extrem de periculoasă, într-o societate care nu a deprins încă exercițiul dreptului la exprimare. Membrii asociaţiei subliniază inclusiv faptul că un articol al iniţiativei legislative intră în vădită contradicție cu jurisprudența CEDO și anume articolul 227 – proba verității. „Prin acest articol i se impune celui care face o afirmație să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când e vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenței CEDO (a se vedea cazul Dalban v. România, spre exemplu), cel care face o afirmație, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancționat sub nicio formă dacă probează existența bunei credințe și a unei baze factuale rezonabile pentru afirmația sa”, se arată în scrisoare.

Iată întreaga scrisoare deschisă a asociaţiei ActiveWatch:

„Către Comisia juridică a Senatului

În atenția membrilor Comisiei

Am luat act cu îngrijorare și nedumerire de noua inițiativă legislativă de incriminare a insultei și calomniei ce poartă semnătura senatoarei Cristiana Anghel. Nu este prima inițiativă de acest gen, mediul politic depunând eforturi constante și susținute de a reincrimina insulta și calomnia după dezincriminarea lor în anul 2006. Dezincriminarea insultei și calomniei a adus statului român felicitări din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare (OSCE), care considera România “una dintre țările cele mai progresiste în acest sens”, și a condus la creșterea rating-ului de țară în clasamente internaționale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere.
În urmă cu doi ani, 35 de organizații de drepturile omului din întreaga lume cereau autorităților române să nu revină la sancționarea penală a insultei și calomniei, considerând că această măsură va “intimida acele voci care aduc critici structurilor de putere din societate, expunând abuzul, corupția și ilegalitățile”. Tot atunci, OSCE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceată măsură, afirmând că „sancțiunile penale pentru exprimare pot sufoca dezbaterea publică și pot fi folosite pentru a proteja funcționarii publici de critică.”
Amintim că, în anul 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracțiunilor de insultă și calomnie din Codul Penal. În anul 2007, Curtea Constituțională a decis că dezincriminarea infracțiunilor de insultă și calomnie nu este constituțională și a argumentat pentru ideea că protecția reputației și a onoarei unei persoane nu se pot face decât prin mijloce penale. În anul 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că infracțiunile de insultă și calomnie sunt abrogate, iar în anul 2013 Curtea Constituțională a spus că ICCJ nu avea dreptul să se pronunțe pe această chestiune de legalitate și deci decizia ICCJ este neconstituțională.
În textul inițiatoarei apare și un articol în vădită contradicție cu jurisprudența CEDO, și anume articolul 227 – proba verității. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmație să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când e vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenței CEDO (a se vedea cazul Dalban v. România, spre exemplu), cel care face o afirmație, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancționat sub nicio formă dacă probează existența bunei credințe și a unei baze factuale rezonabile pentru afirmația sa.
Amintim că deciziile Curții Constituționale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul penal a infracțiunilor de insultă și calomnie, trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO – care au putere de lege în România. Impunerea obligației ca defăimarea să fie sancționată penal nu este susținută de niciun articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de nicio hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, noul Cod Civil oferă persoanelor ale căror drepturi sunt încălcate prin abuzul de liberă exprimare posibilitatea de a căuta reparații în instanțele civile. Există deja un număr semnificativ de decizii ale instanțelor în baza noului Cod Civil care sancționează aspru astfel de abuzuri, comise în special de persoane ce activează în mass-media.
Cerem membrilor Comisiei Juridice a Senatului să respingă această inițiativă extrem de periculoasă, într-o societate care încă nu a deprins exercițiul dreptului la exprimare. Pe lângă limitarea adusă dreptului la liberă exprimare, incriminarea insultei și calomniei poate afecta negativ dreptul la liberă informare a cetățenilor, împingând ziariștii, avertizorii de integritate sau simplii cetățeni la autocenzură, ceea ce ar reduce eficiența luptei anti-corupție”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “ActiveWatch le cere senatorilor jurişti să blocheze noul proiect de lege care încriminează insulta şi calomnia

  1. ionescu Valentin

    Insulta trebuie pedepsita penal. Fapta sta la originea multor infractiuni de violenta (lovire, vatamare corporala, lovituri cauzatoare de moarte). Daca s-ar fi facut o evaluare cu sociologi si cu Institutul de Cercetari juridice nu s-ar fi abrogat in 2006. Pedepsele penale intr-o tarta se stabilesc in fucntie de fenomenul de criminalitate pe categorii de fapte si nivelul de educatie, nicidecum prin preluarea unor instituii juridice din alte tari. Cat priveste calomnia, exista posibilitatea de a insera in codul civil si codul de procedura civila dispozitii care sa elimine taxa de timbru la o actiune de acest gen, intrucat o sanctiune trebuie sa existe pentrui tot felul de aberatii care se sustin in scris sau verbal.

    Reply
    • George Petrineanu

      La adresa persoanelor fizice, da.

      Dar sa incriminezi „calomnierea” unor institutii, simboluri sau reprezentanti ai acestora (acestia din urma nu privat ci doar pentru prestatia lor publica)?

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *