Ce au în comun o hidrocentrală blocată, un oraș în care poți ajunge pe jos la școală și facturile la energie? Toate pot deveni ingrediente ale unor narațiuni conspiraționiste sau anti-europene, în care responsabilitatea pentru probleme reale este transferată către UE, societatea civilă sau Ucraina.
Sunt trei dintre narațiunile identificate de Societatea Academică din România la atelierul regional organizat în cadrul proiectului FACT și prezentate în noul Set regional de instrumente pentru identificarea și combaterea dezinformării anti-UE și anti-occidentale, cea mai noua publicație din biblioteca noastră de politici publice.
În ultimii ani, România Curată a scris în repetate rânduri despre asemenea manipulări. Unele au ajuns să domine dezbaterea publică, altele au fost promovate chiar de politicieni sau preluate fără verificări de instituții media. Ce arată noul ghid este că avem de-a face nu doar cu afirmații false izolate, ci cu povești care se repetă, își schimbă forma și exploatează temeri cât se poate de reale.
Tema 1. “ONG-urile și regulile UE ne blochează hidrocentralele și ne lasă fără energie”
Una dintre narațiunile analizate în toolkit susține că legislația europeană de mediu și organizațiile neguvernamentale împiedică România să își valorifice resursele energetice. Schema este simplă: un proiect hidroenergetic întâmpină probleme juridice, tehnice ori economice, iar vinovații sunt găsiți rapid – activiștii de mediu și Bruxelles-ul.
Scopul este, desigur, ca întrebările incomode să dispară repede din peisaj sau să ajungă pe plan secund. Proiectul are toate autorizațiile necesare? Este rentabil? Câtă energie ar produce efectiv? Există soluții mai eficiente pentru aceeași investiție?
Pe România Curată este documentat, de exemplu, cum întârzierile hidrocentralei Pașcani au fost puse pe seama activiștilor, deși proiectul era afectat și de o dispută între participanții la o licitație de peste 95 de milioane de lei.
Iar în analiza “Criza energetică. Sabotaj, prostie sau hoție?” Mihai Goțiu a arătat cum problemele reale din sistemul energetic au fost folosite pentru atacuri la adresa protecției mediului și a politicilor europene.
Dezinformarea funcționează aici prin schimbarea vinovatului. În loc să discutăm legalitatea, eficiența și costul investițiilor, ajungem să discutăm despre presupusul sabotaj al ONG-urilor.
Tema 2. “Orașul de 15 minute este o închisoare în aer liber”
Cum transformi ideea de a avea o școală, un parc, un magazin sau un cabinet medical la câteva minute de casă într-o conspirație globală? Spui că autoritățile vor să controleze cetățenii, să le urmărească deplasările și să îi împiedice să iasă din propriul cartier.
Aceasta este a doua narațiune identificată în toolkitul FACT, fiind asociată cu neîncrederea alimentată în perioada pandemiei și cu temerile privind restrângerea libertăților individuale. În realitate, conceptul urbanistic al orașului de 15 minute urmărește apropierea serviciilor esențiale de locuințe și reducerea dependenței de automobil, nu instituirea unor interdicții de circulație.
Despre absurdul transformării acestei idei într-o amenințare puteți citi în articolul De ce vreau să trăiesc într-un «oraș pușcărie, publicat în 2023.
Uite așa, discuția despre spații verzi, transport public, poluare și calitatea vieții este înlocuită cu frica de un presupus control total asupra cetățenilor.
Tema 3. “Noi plătim mai mult la energie ca să ajutăm Ucraina și Republica Moldova”
Prețurile mari la energie sunt o problemă reală, desigur, la fel cum sunt și dificultățile economice ale familiilor care trebuie să plătească facturi tot mai mari. Dar de aici până la afirmația că românii sunt sacrificați economic pentru a susține interesele geopolitice ale UE sau pentru a furniza energie vecinilor este o diferență importantă.
A treia narațiune prezentată în toolkit exploatează exact această nemulțumire. Comerțul cu energie, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și politicile europene sunt amestecate într-o explicație simplificată, în care vinovatul este întotdeauna în exterior.
Cum funcționează acest mecanism puteți citi în articolul “Cutiile de pantofi, Dunărea fără apă și criza energetică”, unde Mihai analizează manipulările prin care problemele sistemului energetic românesc erau puse pe seama ucrainenilor, a Bruxelles-ului sau a organizațiilor de mediu.
Preocuparea legitimă pentru costul vieții este transformată, astfel, într-un instrument de alimentare a ostilității față de UE și față de vecinii României.
Tema sau mai degrabă problema numărul 4: când dezinformarea vine de la politicieni, nu doar de pe conturi anonime
Ce facem atunci când mesajele înșelătoare sunt repetate de persoane cu funcții publice și amplificate prin canale media influente? Toolkitul atrage atenția și asupra rolului pe care subvențiile publice ale partidelor și publicitatea politică îl pot avea în modelarea relatărilor din presă.
Este un subiect despre care România Curată a scris pe larg în investigația privind efectele cumpărării presei din bani publici, cu Hidroelectrica drept studiu de caz.
Când mesajele politice ajung la public fără suficiente verificări, fără transparență privind finanțarea și fără delimitarea clară între jurnalism și publicitate, dezinformarea poate căpăta aparența unei informații credibile. Sperăm ca despre asta să facem un eveniment dedicat în următoarele luni.
De la identificarea narațiunilor, la instrumente pentru combaterea lor
Toolkitul FACT analizează și exemple din Albania, Kosovo și Macedonia de Nord, arătând cum mesajele anti-UE și anti-occidentale se adaptează contextelor naționale.
Publicația nu se limitează însă la descrierea problemei. Ea explică mecanismele de propagare a dezinformării, tehnicile de manipulare, metodele de verificare a informațiilor și modalitățile de răspuns. Include un glosar, cinci exerciții practice pentru ateliere și resurse pentru jurnaliști, educatori, organizații civice și alți practicieni.
Una dintre ideile centrale ale ghidului este că nu este suficient să demontezi o afirmație falsă dacă nu înțelegi povestea mai largă din care face parte. De aceea, identificarea narațiunilor recurente, verificarea faptelor și transparența instituțiilor sunt esențiale pentru o dezbatere publică bazată pe dovezi.
Descarcă gratuit de aici: Setul regional de instrumente pentru identificarea și combaterea dezinformării anti-UE și anti-occidentale.
Setul de instrumente a fost elaborat în cadrul proiectului FACT – Framework for Addressing and Countering Disinformation Threats, implementat de Kosovo Law Institute (KLI), Centre for the Study of Democracy and Governance (CSDG), SCOOP Macedonia și Societatea Academică din România (SAR), cu finanțare din partea Uniunii Europene.
Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a EACEA.
