Călin Dejeu

SCRISOARE DESCHISĂ: Doamnă Diana Buzoianu, cum rămâne cu ”ministerul nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu”?

În timp ce dumneavoastră susțineți că sunteți împotriva studiilor false de impact, plătite direct de titular, studii tolerate de minister și agențiile de mediu timp de decenii, susțineți chiar că vreți schimbarea legislației, ministerul s-a trezit, fără precedent, de o hărnicie astronomică în sens invers și, aparent din senin, s-a băgat ca musca-n lapte ca să anuleze ”de facto” un raport de mediu.

Să-l anuleze tocmai pentru că îndrăznise să recunoască un adevăr banal, prezența habitatului 91F0 ”Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” în pădurea ocrotită pe care vor să o defrișeze Apele Române pe malul Siretului, la Zamostea – Vârfu Câmpului. Habitatul de interes comunitar îi deranjează mult pe tovarășii din instituția pe care Parlamentul European ne-a cerut din 2020 să o destructurăm, Apele Române.

În 24 martie am observat, din greșeală, că avizul de mediu nr. 17/30.12.2025, pentru amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Adâncata, a dispărut de pe site-ul Direcției Județene de Mediu Suceava. M-am gândit că au o problemă tehnică, dar se înfiripa o neagră presimțire și am trimis totuși o solicitare de informații. Dar limba română, cu toată versatilitatea ei, nu-mi este suficientă ca să descriu șocul pe care l-am avut când am primit răspunsul. Avizul de mediu nr. 17 a fost revocat, la presiuni din partea Ministerului Mediului, care a mers până la a trimite o plângere prealabilă!

×

Este prima oară în istoria sa când Ministerul însuși se implică pentru respingerea unui raport de mediu (cel care fusese acceptat oficial prin emiterea avizului nr. 17), dar o face nu pentru că este fals, ci pentru că elaboratorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” au îndrăznit să menționeze un adevăr banal, prezența habitatului 91F0 în suprafața ocrotită de lege din Pădurea Zamostea care este amenințată cu defrișarea (chiar de către o instituție aflată în coordonarea dumneavoastră, Apele Române).

De zeci de ani eu și ONG-urile de mediu cerem respingerea studiilor false de mediu. În 10 martie 2016 am fost la o întâlnire la minister, la ”primul Grup de lucru pentru formularea unui set de propuneri pentru modificarea Ordinului nr. 1026/ 2009 al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, referitor la Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului”. S-a pus apăsat problema studiilor false de mediu. Iată că a trecut mai mult de un deceniu, și nu doar că nu s-a rezolvat nimic cu studiile false, dar ministerul se implică direct împotriva unui raport de mediu, pentru că a îndrăznit să menționeze un adevăr banal care rezultă oricum din Formularul Standard al sitului Pădurea Zamostea – Luncă și din literatura științifică.

Nu titularul (ABA Siret), nu ceva firmă abonată la contracte cu statul care face lobby pentru barajul ilegal de la Vârfu Câmpului, nu firma care a scris studiile false de impact pentru baraj, ci ministerul, care nu-i nici măcar autoritatea de mediu competentă, s-a trezit să-și suflece mânecile ca să atace raportul de mediu. Și a mers până la a trimite o plângere prealabilă! Și a făcut-o cu o întârziere de 41 de zile față de termenul legal din art. 7, alin. 1 din Legea 554/2004.

Au găsit ecocidarii implicați în acest abuz (numele lor nu le cunosc încă) un pretext cum că Direcția de Mediu Suceava nu ar fi competentă să emită avizul de mediu. Dar această găselniță nu a deranjat pe nimeni când a fost postat în 18 decembrie anunțul privind decizia de emitere a avizului de mediu.

Decizie aviz Zamostea

Decizie aviz Zamostea

Nu a deranjat pe nimeni când a fost postat avizul semnat, nu a deranjat pe nimeni nici când, în 28 ianuarie, amenajamentul a ajuns în ședința Comisiei Tehnice de Avizare pentru Silvicultură.

Amenajament Zamostea

Amenajament Zamostea, pct. 16

Doar după ce eu am scris, în observațiile la studiul fals de evaluarea adecvată pentru baraj postat de ANMAP, trimise în 16 februarie, astfel:

Deci partea de impact asupra habitatului 91F0 se bazează pe un fals fără echivoc, demontat de studiu aprobat recent de ANMAP, prin emiterea avizului de mediu nr. 17/30.12.2025 prin Direcția Județeană de Mediu Suceava, care nu are personalitate juridică și este parte a ANMAP.”

Doar atunci s-au trezit ecocidarii că avizul de mediu nr. 17/30.12.2025 deranjează!

În 20 februarie DJM Suceava a postat amenajamentul propriu-zis (tardiv și ciudat). Cam mare coincidența, la 3 zile după ce observațiile mele au fost înregistrate la agenția mamă. Probabil că atunci începuseră primele valuri, dar nu fusese încă stabilită metoda cu plângerea prealabilă a ministerului. Probabil că cei de la ANMAP au devenit foarte curioși, s-au uitat pe site să vadă ce-i cu avizul acesta, și au văzut că lipsește chiar amenajamentul de pe site. Cei de la DJM Suceava ”s-au simțit” și l-au postat.

Amenajament OS Adâncata

Postare cu amenajamentul OS Adâncata

Desigur, observațiile mele au fost înregistrate abia în 17 februarie, a durat până un funcționar de la ANMAP a citit cele 11 pagini, a remarcat dovada cu habitatul și a declanșat alarma. Apoi rețeaua ecocidară a trebuit să caute un pretext, să stabilească modul de acțiune, să-i mobilizeze pe acoliții din minister, să ajungă la cineva care poate să semneze în numele ministerului (sper că nu ați semnat chiar dumneavoastră!). Știți mai bine decât mine cum este cu birocrația în minister, cât durează până trimite ministerul un act oficial. A durat și redactarea plângerii prealabile.

Da, este vina mea, pentru că am scris în observațiile către ANMAP că raportul de mediu recunoaște prezența habitatului, trebuia să vin doar în instanță cu acest argument. Dar nu aveam cum să-mi închipui că ministerul trece, în mandatul dumneavoastră, într-o altă ligă a abuzurilor! Că la 48 zile după emiterea avizului definitiv, cu număr și semnat, se mai poate întâmpla ceva!

Cronologia faptelor și faptul că ministerul în mod normal nu are absolut nicio implicare în emiterea avizelor de mediu pentru sutele de amenajamente din țară dovedesc că implicarea ministerului, mergând până la a amenința o instituție din subordine cu instanța, este un abuz cu dedicație. De parcă nu a fost suficient, cei care au redactat decizia de revocare a avizului au fost atât de ”inspirați” încât au recunoscut chiar în textul deciziei de revocare nr. 4194/23.03.2026 ce a deranjat de fapt:

Procedura reglementare Zamostea

Au recunoscut astfel că de fapt menționarea prezenței habitatului 91F0 a deranjat în realitate, nu faptul că avizul chipurile nu ar fi fost emis de autoritatea competentă.

Încă ceva, dacă DJM Suceava nu este autoritatea competentă, cum de decide ea ce se întâmplă în continuare pe procedura SEA, reluată abuziv, a amenajamentului O.S. Adâncata? Până într-un ”mic” detaliu?

Să trecem peste plângerea prealabilă, cum se face că ea a fost acceptată, deși a fost depusă cu o întârziere de 41 de zile??!

Dacă eu sau un ONG trimitem o plângere prealabilă, sau chiar simple observații, cu o întârziere de doar o zi, sunt respinse ca fiind depuse tardiv. Chiar și dacă nu este nicio întârziere se întâmplă si fie respinse ca tardive, pentru că autoritățile de mediu nu știu să numere conform art. 181 din Codul de Procedură Civilă. Așa a fost mușamalizată, de exemplu, distrugerea Jiului de Est, distrugere criticată chiar și de Comisia Europeană.

Dacă depunem plângere prealabilă chiar și în termen de 1 zi, nu 30 de zile, răspunsul de la agențiile de mediu este că nu se poate revoca actul, că nu există procedură, că doar instanța mai poate interveni.

Chiar dumneavoastră ați declarat, la cazul cu DJM Hunedoara și Certej, acum în februarie, că ”Ministerul Mediului nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu.”

Dar iată că poate!

Iată că, chiar dacă ministerul însuși depune o plângere prealabilă, cu o întârziere de 41 de zile, se poate revoca un aviz de mediu, pentru simplu fapt că raportul de mediu a inclus un adevăr care deranjează interese majore de deturnare a fondurilor publice către un baraj despre care 227.000 de români au văzut că nu este doar ecocidar, ci și inutil.

În zeci de ani de luptă cu corupția de mediu, am crezut că le-am văzut pe toate, dar am aflat acum că m-am înșelat. Și nici în cel mai negru coșmar nu mi-aș fi închipuit că voi vedea trecerea ministerului într-o altă ligă de abuzuri sub mandatul dumneavoastră. Știți că în trecut v-am luat apărarea, în cazul Paltinu am considerat că n-aveți nicio vină în incompetența unei subdiviziuni a Apelor Române, oricum chiar și ANAR este doar în coordonarea ministerului, nu în subordinea ministerului.

Dar acum această plângere prealabilă nu este emisă de o instituție în coordonare, nici măcar în subordine, ci chiar de minister.

Este clar că este un abuz urzit de o întreagă rețea, pentru că ministerul nu are nicio treabă cu procedura de emitere a avizului de mediu, nicio legături, nicio implicare.

Vă rog să stabiliți cum a ajuns ”demersul” de la funcționarul de la ANMAP care a citit observațiile mele la minister, iar apoi cum s-a ajuns să fie antrenat chiar ministerul într-un demers juridic. Am fost și eu funcționar în Ministerul Mediului, dar nici în 1000 de ani, oricâtă dreptate aș fi avut, nu aș fi putut reuși să angrenez ministerul în emiterea unei plângeri prealabile.

V-am trimis petiția prin care mii de cetățeni vă cer să demarați abrogarea ordonanței anti-natură Ciolacu-Fechet.

Chiar și Comisia Europeană a clarificatordonanța este ilegală, că: ”Orice derogare introdusă prin intermediul legislației de urgență trebuie evaluată cu atenție pentru a avea siguranța că acestea sunt necesare, proporționale și nu compromit integritatea sitului Natura 2000 sau a rețelei sale în ansamblu.”

Ce mai așteptați, să mușamalizeze ANMAP, ca la situația punctuală cu habitatul 91F0, toate falsurile din studiile plătite de ABA Siret și să emită acord de mediu pentru distrugerea celei mai importante conservativ păduri din România?

Călin Dejeu, arbore secular Zamostea

Călin Dejeu, lângă un arbore secular din Pădurea Zamostea

WWF a depus de ani de zile studiul care certifică faptul că o parte din Pădurea Zamostea – Lunca este pădure cvasi-virgină, și tot nu a ajuns în catalog.

Este tot vina ministerului. Cât de amplă este în minister rețeaua care trage sfori pentru ecocidul de la Zamostea – Vârfu Câmpului?

Am cerut tot la minister, la Direcția Biodiversitate, să completeze Formularul Standard al sitului Pădurea Zamostea – Lunca cu cele două specii de pești de interes comunitare care chiar ABA Siret recunoaște că sunt prezente acolo, m-au refuzat elegant.

Deși rezervația Pădurea Zamostea – Luncă este dintotdeauna rezervație științifică, așa apare și în literatura științifică, chiar și în publicații ale fostului administrator, cei cu studiile pentru baraj au declasat-o din pix la o simplă rezervație naturală. Am cerut lămuriri pe această temă de la minister în 10 aprilie 2025. În 29 aprilie 2025 am primit această amânare:

Ca urmare a cererii dumneavoastră, transmisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și înregistrată sub nr. R/16026/10.04.2025, vă comunicăm că informațiile solicitate nu au putut fi identificate și expediate în termenul inițial de 10 zile, urmând să vă parvină în termen prelungit, în conformitate cu prevederile art.7 alin (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art.16 lit. c) din H.G.nr. 123/2002 privind Normele de aplicare a Legii nr.544/2001, cu modificările și completările ulterioare.”

Apoi, tăcere.

Repet, cât de amplă este rețeaua ecocidară din minister, puteți să o confruntați sau, din contră, devine mai potentă în mandatul dumneavoastră?

Abonează-te, acu, gratuit, la newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat, realizat de Mihai Goțiu și România Curată. Aici citești subiectele de mediu pe care restul presei le evită:

Nou, pe România Curată:

Producția Hidroelectrica s-a prăbușit dramatic în ultimii doi ani. Ce n-a văzut presa în raportul prezentat la AGA

Citește și:

Lovitură pentru Mafia Lemnului, cu mii de metri cubi descoperiți fără acte și cu făptuitorii reținuți. Ce au decis judecătorii, a doua zi

Suma uriașă pe care directorul general al Romsilva ne-o cere ca despăgubiri, după dezvăluirile despre asocierile unor șefi din instituție cu Mafia Lemnului

Siguranța energetică națională și râmele mov. O lege a încins spiritele în Camera Deputaților, dar a trecut neobservată în ciuda mizei uriașe

”O analiză temeinică”. ”Un fals periculos”. Ce spune ministra Diana Buzoianu și ce acuză organizațiile civice și experții cu privire la autorizarea controversatului proiect Surduc-Siriu

 


Articole recente

Recomandări

One thought on “SCRISOARE DESCHISĂ: Doamnă Diana Buzoianu, cum rămâne cu ”ministerul nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu”?

  1. Razvan

    Pai fa si tu o “plangere prealabila”, pentru chestia aia cu 544, de anul trecut!
    Nu conteaza ca prostie iti va raspunde ministerul, ea iti va fi utila in cazul unei actiuni in justitie ;)
    In alta ordine de idei, ma indoiesc ca ministra citeste articolele de aici (sau alte articole), mai bine trimite-i scrisoarea direct pe e-mailul personal.
    De asemenea, nu prea cred ca poate sa citeasca toate studiile, de aia o fi avand consilieri. La fel, nu prea cred ca poate sau / si are timp sa distinga intre un SI fals si unul adevarat.Iar in 2016, cred ca abia terminase facultatea. Si nici macar nu era “de mediu” :)))

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *