În atmosfera de tensiune politică de după sărbătorile de Paște, a trecut aproape neobservată vestea că Parlamentul a votat proiectul de lege privind retragerea României din Tratatul Cartea Energiei (TCE), încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994 și intrat în vigoare 4 ani mai târziu.
În baza TCE, împotriva României au fost deschise 8 acțiuni ale unor companii private din domeniul energiei, la curțile internaționale de arbitraj (ICSID), în proceduri similare celei deschise de Gabriel Resources, la Tribunalul de arbitraj al Băncii Mondiale de la Washington, în cazul Roșia Montană, în care ni s-au solicitat despăgubiri care au ajuns, în faza finală, la aproximativ 6 miliarde de dolari.
Cel mai cunoscut caz e cel în care statul român ar urma să plătească, în urma unei decizii ICSID (Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții) din noiembrie 2024, 85 de milioane de euro către compania Petrochemical Holding din Austria, care deține96,5% din acțiuni la RAFO S.A . Onești. Petrochemical Holding este deținută de oligarhul rus Yakov Goldovskiy. Corporația lui Goldovskiy a acuzat România că nu i-a mai acordat facilitățile promise pentru acoperirea investițiilor pe care le-ar fi făcu la RAFO, solicitând o sumă de aproape zece ori mai mare, 835,8 milioane de euro. Procedura de anulare a deciziei (cu șanse reduse de câștig pentru România) se află, în acest moment, în așteptare.
La un pas de infringement
Alte cauza deschise împotriva României la ICSID în baza TCE riscă să aducă decizii pentru plata a altor zeci de milioane de euro. Demersurile pentru retragerea țării noastre din TCE au fost inițiate de societatea civilă, încă de acum trei ani. ”Reprezentanții organizațiilor de mediu încurajează Guvernul României să aibă o poziție fermă în favoarea retragerii coordonate cu celelalte state membre UE, aceasta fiind cea mai avantajoasă soluție din punct de vedere juridic”, se arată în scrisoarea deschisă, transmisă, în iulie 2023, de Bankwatch România, Declic, Greenpeace, 2Celsius și think-tank-ul Energy Policy Group.
Uniunea Europeană și Euroatom s-au retras din CE în luna iunie 2025. La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României și altor 15 state membre care nu au ieșit din tratat, se arată într-un comunicat citat de Calea Europeană. Potrivit comunicatului oficial, statele membre vizate au fost: Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, România, Slovacia, Finlanda și Suedia.
”Trebuie diminuat ajutorul de stat pentru combustibilii fosili”
”Prin părăsirea Tratatului Carta Energiei, România s-a aliniat în sfârșit la politica Uniunii Europene, ale cărei instituții au decis retragerea din acest tratat din cauza incompatibilității cu obiectivele de energie și climă. Noi am demarat discuții cu Guvernul din 2023 pe această temă și ne bucurăm că a luat decizia corectă”, a declarat pentru România Curată și Verde Curat, Raluca Petcu, coordonatoare a campaniei gaze fosile la Asociația Bankwatch Romania și cea care a coordonat demersurile civice.
”Preocupările legate de climă au fost printre principalele motive de retragere ale României, denunțând Tratatul și protecția combustibililor fosili ca fiind „din ce în ce mai depășite”. România avut de-a lungul timpului 27 de cereri de dispute privind investițiile la curți internaționale de arbitraj, opt dintre acestea fiind prin intermediul Tratatului Carta Energiei. De exemplu, la sfârșitul anului 2024, România a fost obligată să plătească 85 de milioane de euro, unui investitor pentru că nu a oferit garanții de stat pentru modernizarea unei rafinării de petrol, decizie pe care Guvernul ar trebui să o conteste. Este vorba de rafinăria RAFO SA care a intrat în faliment în 2019 și care era controlată de un om de afaceri de origine rusă”, arată Raluca Petcu.
”Acest exemplu ne arată clar că ieșirea din Tratat era necesară pentru a putea avansa proiectele cu adevărat benefice pentru limitarea schimbărilor climatice, pentru a diminua ajutorul de stat primit de combustibilii fosili și pentru a ne recăpăta independența energetică”, a mai subliniat reprezentanta Bankwatch România.
AUR și ceilalți suveraniști din Senat, vot favorabil corporațiilor străine (inclusiv a celor deținute de magnați ruși)
România Curată și newsletter-ul de mediu Verde Curat au participat la ședința comună a comisiilor pentru energie, respectiv economică din Senatul României (8 aprilie), în care s-a adoptat raportul favorabil retragerii României din TCE. Singurii care s-au opus au fost reprezentanții partidelor ”suveraniste”, pe motiv că este o propunere promovată de UE și de societatea civilă. Aceștia au ignorat argumentele că de TCE profită reprezentanții corporațiilor străine (în cazul RAFO cu proprietari ruși), care pot obține despăgubiri majore de la statul român.
Pe 14 aprilie, legea privind retragerea a fost adoptată de Senatul României (cameră decizională), cu 54 de voturi ”pentru”, 27 ”împotrivă” și 2 abțineri. Voturile ”împotrivă” și abținerile au veni de la grupurile AUR, PACE și neafiliați (detalii aici). În această săptămână, adoptarea legii a fost citită în plenul celor două camere. Dacă nu va fi sesizată Curtea Constituțională, legea merge la promulgare.
Abonează-te, acum, gratuit, la Verde Curat, primul newsletter-ul investigațiilor de mediu din România:
https://sustine.verdecurat.net/newsletter?widget=4f5gu3l7du9q384eka283gqdtb
IMPORTANT, pe România Curată:
