CCR dezbate principiul supremației decretelor lui Ceaușescu față de dreptul Uniunii Europene

Parcul Național Defileul Jiului riscă să rămână fără… Jiu

Pe 12 martie, Curtea Constituțională a României (CCR) are pe ordinea de zi o decizie istorică. Decretele lui Ceaușescu sau directivele Uniunii Europene – care sunt prioritare în sistemul de drept românesc?

UPDATE (12 martie): CCR a amânat pentru ședința din 25 martie o decizie pe această sesizare.

Legea sfâșierii ariilor protejate, Pl-x nr. 14/2023, una din șirul de legi anti-natură, o întărire a Ordonanței Ecocidelor (OUG 175/2022), a fost votată în 15 octombrie 2025, după aranjamente de culise având la bază ordinul pe unitate pentru demonizarea societății civile de mediu. Președintele Nicușor Dan a depus, însă, pe 11 noiembrie o sesizare de neconstituționalitate împotriva acestei legi. Dosarul 4510A/2025 figurează la ședința CCR din 12 martie 2026.

Implicațiile nu sunt ”doar” de mediu. Prin plasarea decretelor lui Ceaușescu pe o poziție supremă directivelor europene este poate cea mai gravă propunere legislativă din ultimii 36 de ani. O mare performanță pentru o lege cu doar două articole.

Continuarea proiectelor amplifică pierderea

În vremuri critice, în care deciziile de mediu ar trebui luate doar pe baze științifice, o majoritate din Camera Deputaților (la Senat proiectul de lege a fost respins) a decis să dea cele mai sensibile decizii de mediu pe mâna unei entități care nu are competențe de mediu, CSAT. O astfel de virulență anti-știință înseamnă talibanism. Dar să nu vă închipuiți că votanții legii sunt adepții religiei banului, că pun economia, în cea mai îngustă înțelegere ai ei, deasupra naturii. Nici vorbă nu poate fi de aceasta, din moment ce sunt promovate proiecte nerentabile, a căror continuare înseamnă doar amplificarea pierderilor financiare ale Hidroelectrica. La bază este de fapt un amestec letal de ignoranță și manipulare anti-democratică.

Nerentabilitatea proiectelor hidroenergetice înapoiate vizate nu este constatată doar de ecologiști, ci și de specialiști în energie, care recunosc că orice continuare a acestora înseamnă doar amplificarea pierderii financiare.

Proiectul de lege spune că CSAT poate decide că anumite proiecte, care de fapt n-au nicio contribuție la așa ceva (vizate fiind proiectele hidroenergetice nerentabile neterminate ale lui Ceaușescu) contribuie la realizarea apărării și securității naționale ori la reacția la situații de urgență. Nu interesează că proiectele în cauză influențează de fapt negativ realizarea obiectivelor de mai sus, din moment ce distrugerea apelor este menționată la art. 3, lit. m) din legea privind securitatea națională a României. Mai clar spus, legea dă CSAT-ului dreptul să spună că albul este negru, ca apoi să-l forțeze prin presiune politico-propagandistică să-și încalce legislația specifică.

Așa arată al doilea articol impus de Pl-x nr. 14/2023 în Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului:

„Art. 5. – (1) Prevederile prezentei legi nu se aplică proiectelor sau părților proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securității naționale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nici capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a acestora.”

Așadar Pl-x nr. 14/2023 încalcă total Directiva EIA, care prevede astfel:

”Statele membre pot decide, de la caz la caz, dacă dreptul intern prevede astfel, să nu aplice prezenta directivă proiectelor sau părților proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea sau proiectelor care au ca obiectiv unic reacția la urgențe civile, în cazul în care consideră că aplicarea acesteia ar avea efecte negative asupra obiectivelor respective.”

Directiva spune că derogarea se aplică la proiecte care au ca obiectiv unic apărarea sau reacția la urgențe civile, nu la proiectele despre care o instituție este mandatată să mintă că au vreo legătură cu apărarea sau reacția la urgențe civile.

Din punct de vedere al apărării, barajele reprezintă de fapt o vulnerabilitate, a se vedea cazul Nova Kahovka.

De ce este vorba de cele mai sensibile decizii de mediu? Pentru că râurile noastre sunt deja supraexploatate energetic, sunt devastate ecologic de impactul a peste 600 de hidrocentrale, dintre care unele distrug zeci de râuri ”dintr-un foc”, prin captările secundare. Și pentru că râurile sunt oricum cele mai agresate ecosisteme. Agenția Europeană de Mediu recunoaște că: ”Dovezile din cercetări arată că este afectată continuitatea majorității râurilor din Europa și că în Europa mai există puține râuri cu curgere liberă.”

În România situație este mai gravă decât în restul Europei, pentru că suntem singura țară care a avut un dictator obsedat de hidroenergie.

Legea prevede în primul rând sfâșierea a nenumărate arii protejate, nu există o evidență clară câte: ”Prin excepție de la prevederile alin. (3), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.”

Defileul Jiului, fără Jiu

Este dincolo de ticăloșie să votezi o asemenea monstruozitate. Cum își închipuie cei 262 de deputați că va arăta Parcul Național Defileul Jiului fără Jiu? Parcul Național Defileul Jiului va fi rupt în bucăți necontigue!

Niciodată în istoria de 154 de ani a parcurilor naționale, nicăieri în lume, nu a avut vreun parc național un contur atât de stupid, contur tăiat de interese industriale, de fapt propagandistice, obscure, care n-au nicio legătură cu argumentele ecologice, științifice.

Cum își închipuie cei 262 de deputați că va arăta situl Natura 2000 ”Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” fără Olt??

Sunt ei chiar așa de dezaxați încât să fie de acord cu așa ceva, sau de fapt nici n-au știut ce votează? În caz că n-au știut, cum să funcționeze democrația într-o țară în care 262 de deputați votează în necunoștință de cauză, doar pentru că au primit ordin de la conducerea de partid?

Legea spune că limitele ariilor protejate se fundamentează științific, nu cu barda. Primul document necesar pentru instituirea regimului de arie naturală protejată este ”studiul de fundamentare științifică”. Modificarea limitelor este de fapt o reinstituire, și trebuie să respecte toate condițiile de instituire.

Cine a votat legea

Aici este lista voturilor pentru Legea sfâșierii ariilor protejate.

Găsim în listă notorii promotori ai ecocidelor: pe Burduja Sebastian Ioan care, dincolo de propagandă, a dus ministerul chiar și în instanță pentru ecocidele de la Răstolița, și pe Dobre Ciprian Minodor, notoriu tot pentru ecocidele de la Răstolița.

Îi găsim și pe principalii vinovați pentru ordonanța anti-natură din 2024 (OUG 144/2024): Ciolacu și Fechet.
Dar restul cum au putut să voteze așa ceva? Dacă două articole erau prea mult de parcurs, faptul că proiectul de lege a fost respins de Senat și are punct de vedere negativ de la guvern nu era suficient să le ridice un semn de întrebare?

Dincolo de dubios este faptul că au votat da chiar și cei care au fost membri în guvernul care în 12 aprilie 2023 a emis punct de vedere negativ pentru proiectul de lege în cauză: Grindeanu Sorin Mihai, Bode Lucian Nicolae, Tîlvăr Angel, Sebastian Burduja, Câciu Adrian, Budăi Marius Constantin, Rafila Alexandru și Neacşu Marian. Oare cum își justifică dânșii ”disonanța”?

Și impostura urlă din lista voturilor. 151 de deputați de la PSD, PNL și UDMR, adică de la partide care se pretind pro-europene, au votat pentru călcarea în picioare a legislației comunitare de mediu. Mai mult decât atât, ei nu plasează doar legislația națională deasupra celei europene, încălcând principiul supremației dreptului Uniunii Europene. Ei plasează chiar și directivele lui Ceaușescu deasupra legislație comunitare!

Va ține cont CCR, pentru prima oară în istoria curții, de dreptul nostru la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic? Rămâne de văzut.

***

Citește pe România Curată și Verde Curat investigațiile, analizele și știrile de mediu pe care restul presei le evită. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:

Nou, pe România Curată:

Natura protejează împotriva invaziei Rusiei. Uite ce trebuie să citească cei care susțin că distrugerea ei ar fi o problemă de securitate națională, dar și ministrul Apărării

Analiza specialistului desființează minciunile politicienilor:

Cât de mult ne-au mințit Burduja, Tanczos, Fechet, Nistor & Co. Patru mituri despre barajul Mihăileni, demontate de experți

Doar pe România Curată:

EXCLUSIV: Drumul putred al hoților de lemne. Uite ce au făcut cu milionul de euro de la Romsilva

Vestea bună a săptămânii:

Vulturul sur, o minunăție a naturii, a revenit în România