Karoly Borbely, invitat, în urmă cu o săptămână, la Digi24, la emisiunea de divertisment ”La cină”. Cu doar două zile înainte, în Guvernul României se discutase situația penalizărilor din PNRR, cu conflictul de interese legat de Karoly Borbely în prim plan. Timp de o săptămână, presa autohtonă, în mare parte finanțată de banii din subvențiile publice ale partidelor, au preluat pe larg comunicatele Hidroelectrica și declarațiile directorului general, în care își lăuda singur performanțele
Borbèly Kàroly și-a anunțat demisia (încetarea pe cale amiabilă a contractului, într-o exprimare edulcorată) din funcția de director general al Hidroelectrica. Decizia vine într-un moment în care Comisia Europeană (CE) a reafirmat ferm că România va fi penalizată cu o sumă totală de aproximativ 230 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor netransparente și/sau în conflict de interese de la conducerea unor companii de stat. Partea estimată, chiar de Borbèly Kàroly, ca fiind răspunderea sa, este de 16 milioane de euro (potrivit altor surse suma ar fi de 25 milioane de euro, incluzând, însă și directori de la CEO Oltenia).
Demisia directorului general Hidroelectrica nu este, însă, suficientă pentru evitarea penalizărilor CE. Pentru a evita pierderea banilor, până pe 28 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica trebuie să organizeze și să finalizeze selecția unui nou director general și a unui director financiar (Marian Fetița, ocupantul, până ieri, al acestei funcții, fiind într-o situație similară cu cea a lui Borbèly Kàroly). Evident, selecția în discuție trebuie făcută fără a repeta problemele celei precedente.
Bani Hidroelectrica pentru firme clientelare și/sau controlate de condamnați penal
Situația în care se aflau directorul general, respectiv directorul financiar de la Hidroelectrica era cunoscută încă de acum un an, de la blocarea plății aferente Jalonului 121 de către CE. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și cel actual, Bogdan Ivan, au ignorat avertismentele CE și și-au concentrat eforturile pe promovarea proiectelor controversate ale Hidroelectrica din arii naturale protejate. De pe urma acestor proiecte o firmă controlată de lideri PNL și o firmă aflată în insolvență, controlată de un condamnat penal definitiv pentru manipularea Bursei ar urma să încaseze sume care variază între zeci și sute de milioane de euro, în special din fondurile companiei de stat, condusă până ieri, de Borbèly Kàroly.
România Curată a avertizat încă din vară că argumentele oficialilor români și cele invocate de CS al Hidroelectrica, precum și auditul pretins independent comandat la KPMG nu vor convinge CE că Borbèly Kàroly nu s-a aflat în conflict de interese în momentul numirii lui. De altfel, într-o postare pe pagina personală de pe LinkedIn, Borbèly Kàroly repetă aceleași argumente, încercând să prezintă demisia sa ca fiind un fel de sacrificiu.
”Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potențialul conflict de interese, arată că sunt suficiente elemente în procedură care delimitează neechivoc această situație. În informarea ME referitor la situația Jalonului 121 și în adresele trimise către Comisie scrie foarte clar și asumat că procedura de selecție a fost una transparentă, corectă și a respectat toate etapele și principiile guvernanței corporative și a codului de bune practici al BVB”, transmite Borbèly Kàroly.
Conflictul de interese, vizibil pentru orice persoană cu bun simț
Afirmațiile sale sunt, însă, departe de adevăr. În primul rând, independența auditării este mai mult decât discutabilă în condițiile în care a fost comandată și plătită de către una din părțile interesate (CS al Hidroconstrucția). Mai apoi, în comunicarea CE transmisă în vară, se evidențiază cât se poate de clar conflictul (nu un potențial conflict) de interese.
“În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat, în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare (CNR) din care făcea parte”, a fost transmis în comunicare CE.
Nu e nevoie de niciun audit ”independent” (plătit cu cine știe câte zeci sau sute de mii de euro din banii unei companii de stat) pentru a spune ceea ce e clar și evident pentru orice persoană cu bun-simț. CNR și-a desemnat un membru propriu pentru conducerea Hidroelectrica, iar acesta a demisionat atât din CNR, cât și din CS după (și subliniez după) începerea procedurii de selecție, pentru a putea fi numit director general. E o șmecherie tipică, de creare a unei aparențe de legalitate formală, pe care CE nu a mai fost dispusă să o înghită. Nici nu ar fi avut cum, că sfidarea e prea pe față.
Chiar și în ultima săptămână, după ce cazul a ajuns în regim de maximă urgență pe masa Guvernului, directorul general al Hidroelectrica și susținătorii lui politici (și o mare parte din presa plătită din banii subvențiilor publice pentru partide) au încercat să-i spele imaginea. Am scris pe România Curată (aici) despre această campanie. Comunicatul, de ieri, al Hidroelectrica, cu ridicarea în slăvi a lui Borbèly Kàroly și degrevarea de responsabilitatea penalizării României din cauza lui, a fost, de asemenea, preluat pe larg, fără vreun accent critic ori opinie contrară de majoritatea presei (am identificat doar o abordare critică, în mediul online).
Aceeași presă care a acordat spații largi, tot zilele acestea, și aberațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a dat vina pe moluște, pești și greieri pentru așa-zisa blocare a proiectelor Hidroelectrica distructive de arii naturale protejate, menite să direcționeze zeci și sute de milioane de euro către firme clientelare.
SUSȚINE investigațiile despre afacerile din spatele distrugerilor de mediu! DONEAZĂ, ACUM, AICI (clic!)Asta în condițiile în care, situația e cât se poate de clară. Proiectele distructive de arii naturale protejate sunt blocate de legi, nu de ”moluște, pești, greieri sau castori”. Iar directorul general al Hidroelectrica a plecat din funcție din cauza conflictului de interese evident pentru orice persoană care nu și-a suspendat bunul simț.
Cine i-a luat locul lui Borbely Karoly la șefia Hidroelectrica:
România Curată a analizat, în exclusivitate, modul în care Hidroelectrica și Borbèly Kàroly au beneficiat de un tratament mai mult decât favorabil din partea presei autohtone care încasează bani din subvențiile publice ale partidelor politice.
Aceeași presă a relatat părtinitor, pe larg, despre demersurile mai multor miniștri și lideri politici în favoarea mai multor proiecte controversate ale Hidroelectrica în arii naturale protejate, ignorând legislația, efectele distructive de mediu și firmele clientelare care ar beneficia de pe urma proiectelor.
Pe același subiect:
SUSȚINE ȘI TU LUPTA PENTRU APE ȘI PĂDURI! DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
Și credeți ca si- a dat demisia și a plecat acasă??? Nuuuuuu. Primește alt post călduț sau alte posturi călduțe și la fel remunerate. Ca doar nu îl lasă partidul orfan pe drumuri.