Mircea Cotoroș, drept la replică: „Se spune că, calomnia este arma defensivă a inferiorităţii deoarece cel care o folosește nu poate să-şi acopere propria goliciune şi meschinărie”

Update: Fotografiile cu Mircea Cotoroș, prezente în versiunile anterioare ale articolelor despre acest subiect, au fost inițial blurate și în cele din urmă înlocuite complet, după ce acesta ne-a amenințat cu un nou proces.

---

Update 2: D-l Cotoroș a achitat cheltuielile de judecată dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.

---

Update 3: Întrucât toate informațiile despre dosare au dispărut fără urmă de pe portalul instanțelor de judecată, probabil chiar la cererea procesomanului (despre celălalt proces nefondat pe care l-a deschis și pierdut cu ziariștii puteți citi la acest link), le reluăm integral în cele ce urmează:

Tribunalul București / link archive.org

Curtea de Apel București / link archive.org

Înalta Curte de Casație și Justiție / link archive.org

---

D-l Mircea Cotoroș, fost trimis la Bruxelles al firmelor lui Sebastian Ghiță, care a pierdut definitiv și irevocabil procesul prin care ne cerea să ștergem articole despre Sebastian Ghiță și George Maior…

…a trimis în premieră un punct de vedere în scop de publicare redacției, referitor la articolul prin care am anunțat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Îl publicăm integral, cu precizarea că toate erorile de exprimare, de logică și de numerotare îi aparțin exclusiv autorului.

---

Domnule Lucian Davidescu,

Acest ultim articol al dvs publicat în data de 18.10.2022 nu face altceva decat sa valideze campania de calomnie pe care ati purtat-o cu atata ferocitate împotriva mea din simplu motiv ca am avut curajul sa demasc practicile oculte în așa-zisul jurnalism de investigație pe care îl efectuați. În cele ce urmează voi aduce cateva precizari spre corecta informare a publicului larg:

1. Este falsă afirmația dvs precum acțiunile mele în instanță au avut ca scop ștergerea articolelor despre domnii Maior si Ghita, reprezentand strict demersuri pentru a-mi apăra propria imagine profesională si personală pe care ați căutat s-o murdăriți în toți acești ani. Sunteți cel care ați fabricat artificial această asociere a mea cu cele două persoane publice de mai sus doar pentru a vă asigura elementele de senzațional mediatic si pseudo-protectie în libertatea de exprimare. Nu ați întreprins absolut niciun demers real înainte de publicare pentru verificarea informațiilor si nici pentru protejarea imaginii persoanelor non-publice, inclusiv de anonimizare a numelor acestora.

2. Ați ascuns opiniei publice timp de 5 ani (perioada 31.01.2014 – 18.02.2019) emailul pe care oficialul Comisiei Europene, dl Karel de Vriendt, va informa direct și fără echivoc ca nu au existat demersurile ilegale pe baza cărora v-ati construit toata fabulația jurnalistică. „There was no attempt to bribe anybody” a fost afirmația către dvs a dlui Karel de Vriendt pe care nu ați dorit s-o publicați la momentul intrării în posesie, nefiind in logica scenariului urmărit, ci abia după ce a fost sesizată instanța de judecată cu privire la reaua dvs credință si lipsa de transparentă.

3. Ați publicat articolul „Aparati-l pe Nelu Neacsu”, https://riscograma.ro/8280/aparati-nelu-neacsu/, încercând să deturnați sensul propriei declarații legale prin care se dezmințea informațiile din articolele dvs. Surprinzător este că nici după două (!) deplasări consecutive ale domnului Nelu Neacsu de la Bruxelles la Tribunalul București, prin care a reconfirmat declarația autentică dată precedent fără nicio constrangere, nu ați retractat nici acum afirmațiile dvs precum „este călcat pe gat pentru ca a indraznit sa vorbească despre corupție”.

5. Ați folosit permanent cele mai murdare practici de presiune si intimidare efectuand o veritabilă campanie de defăimare atât la adresa mea, a apărătorilor mei legali și inclusiv cu presiuni la adresa martorilor audiați în fața primei instanțe (împotriva cărora ați formulat plângeri penale), dar și la adresa completului de judecată din primă instanță! Oare nu aveați pregatit același tratament si judecatoarei de la Curtea de Apel care se afla în plin proces de promovare la Înalta Curte dacă menținea decizia Tribunalului București? Ați acționat cu rea-credință si împotriva entităților cu care am avut relații de colaborare profesională în coordonate de legalitate, șicanand și abuzând de dreptul la accesul de informații publice din postura de coordonator SAR-Romania Curată, efectuând plângeri în instanță care la final au fost respinse: https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000934929&id_inst=3. Prin trimiterea la procesul de calomnie împotriva domnului Cătălin Tache, articolele sale nelasand loc de prea multe comentarii https://www.national.ro/category/dezvaluiri/catalin-tache/, nu faceți altceva decât să validați acțiunile si legăturile dvs cu aceste ultime dezinformări.

6. Ați știut de la bun început faptul că așa zisa arhivă a lui Guccifer este un amalgam de informații, platforma permite postarea de către orice persoană, a oricărui conținut, fiind utilizată pentru divulgarea adreselor de email, parolelor de logare, detaliilor de logare, informațiilor privind conturi bancare, cărți de credit și/sau informații financiare, dar și documente pornografice, documente obținute prin mijloace ilicite, linkuri cu conținut de tip spam. În cadrul arhivei existand chiar si o oferta de vanzare publică pentru informații a fi folosite împotriva domnului George Maior, despre care ați afirmat într-o postare facebook ca „visa să ajungă măcar prim-ministru” la momentul apariției articolelor dvs!

Se spune că, calomnia este arma defensivă a inferiorităţii deoarece cel care o folosește nu poate să-şi acopere propria goliciune şi meschinărie. Rămâne de văzut dacă la CEDO, pe deoparte, veți mai putea exercita aceeași presiune asupra judecătorilor cum ați facut-o în instanțele din Romania si, totodată, dacă libertatea de exprimare realizată pe elemente vădite de dezinformare poate fi acceptată în societatea noastră pentru a prejudicia demnitatea si imaginea persoanelor non-publice.

Toate evidențele acestor dezinformări se pot găsi pe larg aici: https://patara.ro/2022/10/20/mircea-nicolae-cotoros-replica-la-dezinformarile-domnului-lucian-davidescu/

Mircea N. Cotoros

---

Nota redacției: Motivarea deciziei ÎCCJ desființează punct cu punct bazaconiile d-lui Cotoroș:

(…)

Aceste susţineri ale recurentului-reclamant sunt nefondate, instanţa de apel procedând la o analiză a cauzei prin raportare la criteriul de evaluare referitor la sursa de obţinere a informaţiilor, constatând indicarea în mod expres a acesteia de către ziarişti.

În speţă, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, sursa a fost indicată ca fiind reprezentată de informaţiile introduse în spaţiul public de către hackerul Guccifer, care a accesat căsuţele poştale electronice a mai multor personalităţi, printre care şi directorul Serviciului Român de Informaţii de la acel moment, aceasta fiind menţionată chiar în cadrul titlului articolului intitulat „Dezvăluirile lui Guccifer. Şeful S.R.I. ştia de 4 ani că firma lui Ghiţă a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi.”

De asemenea, în cuprinsul articolului intitulat „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghiţă?”, publicat pe platforma online România Curată, s-a arătat că hackerul Guccifer ar fi interceptat informaţia potrivit căreia o firmă aparţinând lui Sebastian Ghiţă consideră că la Bruxelles este ca la Bucureşti şi încearcă fără succes să se apropie de cineva din Comisia Europeană, făcându-se în mod clar trimitere la sursa informaţiei, respectiv interceptările hackerului arădean.

Totodată, în articolul „Asocieri mai mult şi mai puţin secrete. Cine a protejat firmele lui Ghiţă şi Vlădescu în afacerile lor cu softurile pentru spitale?”, publicat pe aceeaşi platformă, autorul acestuia, Daniel Befu, a menţionat că Guccifer, un cunoscut hacker arădean a reuşit să acceseze căsuţele poştale electronice a câtorva persoane importante din ţară, inclusiv pe cea a directorul Serviciului Român de Informaţii, descoperind că acesta era avertizat asupra unor posibile practici corupte ale firmei ”Teamnet” a cărei influenţă s-a extins până la Bruxelles; în plus, a fost precizată şi sursa de informare, respectiv: informaţiile postate de recurentul-pârât Davidescu Lucian pe site-ul Riscograma.

Toate aceste aspecte, ce rezultă din chiar titlul sau conţinutul articolelor incriminate, au fost reţinute de către instanţa de apel, care, în analiza efectuată cu privire la existenţa sau inexistenţa bunei-credinţe a jurnalistului — criteriu reţinut de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului — a constatat în mod corect că sursa informaţiilor publicate, astfel cum a fost anterior expusă, a fost în mod cert evidenţiată de jurnalişti.

În acelaşi context, analiza instanței de apel, în conformitate cu criteriile impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia reglementată de art. 10 din Convenţie, a vizat şi elementul privind verificarea veridicităţii informaţiilor publicate.

Astfel, a constatat că a existat o bază factuală rezonabilă pentru articolele publicate de recurentul-pârât Davidescu Lucian Viorel pe platforma proprie Riscograma, constând în informaţiile difuzate în spaţiul public de către hackerul Guccifer, bază factuală care s-a conservat şi s-a consolidat prin atitudinea şi reacţiile celor vizaţi de e-mail-urile preluate.

Ca atare, a reţinut reacţia recurentului-reclamant care nu a negat în mod cert şi clar veridicitatea e-mail-urilor în care era parte, deşi jurnalistul în cadrul discuţiilor purtate i-a cerut în mod repetat această clarificare, precum şi faptul că Nelu Neacşu, iniţial, a postat un comentariu faţă de primul articol, prin care a evidenţiat că are curajul să-şi asume faptele sale, după care a şters acest comentariu, justificând că nu îi aparţine, în condiţiile în care a afirmat că e-mail-ul, precum şi contul său de facebook au fost accesate ilicit de altcineva, care ar fi postat comentariul respectiv, cu precizarea că nu a formulat niciun fel de sesizare către instituţiile competente pentru investigarea faptelor reclamate, potrivit depoziţiei date în cursul procesului.

De asemenea, a apreciat că sunt relevante depoziţia matorului Dragoş Rişcanu, care a arătat că Nelu Neacşu i s-ar fi confesat în legătură cu amenințările deosebit de grave pe care le-ar fi primit în legătură cu solicitarea lui Sebastian Ghiţă de a retracta formal raportul trimis directorului Serviciului Român de Informaţii, precum şi hotărârea penală prin care hackerul Guccifer a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracţiuni legate de accesarea fără drept a conturilor de e-mail ale mai multor persoane, inclusiv George Maior, restricționarea accesului, prin schimbarea parolelor, deținerea controlului şi accesarea repetată şi fără drept a conturilor de e-mail a acestor persoane, inclusiv transferarea neautorizată în propriul sistem informatic a datelor informatice aflate în conturile de e-mail compromise, fără a se reţine denaturarea conţinutului informaţiilor preluate din conturile de email accesate ilegal.

Instanţa de apel a luat în considerare şi corespondenţa purtată de recurentul-pârât Davidescu Lucian Viorel cu oficialul european Karel de Vriendt, prin care i se cererea acestuia să certifice autenticitatea e-mail-ului prin care răspundea recurentului-reclamant, invocând inutilitatea unei întâlniri particulare, raportat la transparenţa cu care se va organiza şi realiza proiectul ISA Programme — expertul IT aflat la conducerea acestui proiect răspunzând recurentului-pârât, confirmând autenticitatea e-mail-ului și evidențiind că, deşi nu-şi aminteşte numele recurentului-reclamant, îşi aminteşte că a transmis un astfel de mesaj.

În concluzie, în urma aprecierii probelor administrate în cauză, instanța de apel a reţinut că jurnalistul a depus diligenţe pentru a stabili veridicitatea faptelor prezentate în articolele postate în mediul online.

(…)