Continuă degringolada Statului român după fuga lui Ghiţă. Instanţa a respins cererea de emitere a unui mandat de arestare în lipsă. Ghiţă ştia că e filat 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca inadmisibilă cererea DNA de a emite un mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă. Mandatul era necesar pentru ca fostul parlamentar – despre care se crede că a fugit din ţară – să fie dat în urmărire generală şi internaţională prin Interpol. Judecătorii au decis ca fostul deputat să rămână sub control judiciar pe cauţiune cu interdicţia de a părăsi ţara în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Ploieşti.

Sunt două dosare şi două proceduri

Surse judiciare au explicat pentru România Curată această decizie care poate părea ciudată nespecialiştilor. “Era forţată procedural cererea DNA”, au explicat sursele. Astăzi s-a judecat doar contestaţia DNA la decizia din 16 decembrie prin care îi fusese ridicată lui Sebastian Ghiţă interdicţia de a părăsi ţara în dosarul cu procurorii şi poliţiştii din Ploieşti. În cadrul acestei contestaţii, procurorul DNA a forţat nota şi a cerut şi emiterea unui mandat de arestare în lipsă pentru că Ghiţă ar fi încălcat condiţiile controlului judiciar şi nu s-a prezentat la Poliţie pe 20 decembrie şi la DNA Ploieşti pe 21 decembrie, când a fost chemat, însă în alt dosar, “Ponta – Blair”.

Ce spun procurorii DNA

Procurorul a adus ca dovezi o adresă a IPJ Prahova, un comunicat al MAI şi articole din presa scrisă şi online. “Având în vedere elementele de noutate referitoare la faptul că Sebastian Ghiţă nu a respectat obligaţiile controlului judiciar, respectiv să fie prezent ori de câte ori i se cere de către organul judiciar, dar şi suspiciunea rezonabilă că inculpatul a părăsit ţara, vă rog să dispuneţi înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestului preventiv. Sebastian Ghiţă a dat dovadă de rea credinţă şi a sfidat organele judiciare. Inculpatul a fost citat de organele judiciare pentru a se prezenta în dosarul cunoscut ca Ponta-Blair şi nu s-a prezentat”, a spus procurorul în faţa instanţei.

Ce spun avocaţii

Sebastian Ghiţă a fost reprezentat în instanţă de trei avocaţi, care spun că nu au reuşit să ia legătura cu fostul deputat. Avocatul Bogdan Micu spune că l-a sunat pe Ghiţă, însă acesta nu i-a răspuns şi l-a rugat pe fratele acestuia să îi semneze împuternicirea avocaţială pentru instanţă. Avocatul a cerut respingerea solicitării DNA de arestare, arătând că, în dosarul cu procurorii şi poliţiştii din Ploieşti, Ghiţă nu a încălcat nicio interdicţie şi că a fost chemat la DNA în alt dosar, Ponta-Blair, unde nu avea nicio măsură preventivă.

Ce e de făcut?

În plus, procurorul nu a putut proba că Sebastian Ghiţă a fost înştiinţat că trebuie să se prezinte la poliţie şi DNA pe 20 şi 21 decembrie. Citaţiile au fost înmânate soţiei şi socrului şi nu există nicio dovadă că Ghiţă se sustrage ştiind că este citat şi căutat. Abia după joi, 29 decembrie, când este aşteptat la poliţie în cadrul controlului judiciar în dosarul cu procurorii şi poliţiştii, dacă nu se prezintă, se poate considera că a încălcat condiţiile controlului judiciar. Ghiţă ştie că trebuie să se prezinte pe 29 decembrie la IPJ Prahova întrucât a fost înştiinţat de acest lucru pe 19 decembrie când a fost ultima dată, înainte să dispară.

IPJ Prahova – instituţia care se ocupă de verificarea controlului judiciar în cazul fostului deputat – a solicitat deja Înaltei Curţi să ia act de încălcarea condiţiilor de către Sebastian Ghiţă. Cererea IPJ se va judeca pe 5 ianuarie după ce iniţial termenul fusese pe 30 ianuarie. Pe 5 ianuarie, instanţa ar putea emite un mandat de arestare în lipsă dacă Ghiţă nu vine pe 29 decembrie la poliţie. El ar putea pierde şi cauţiunea de 60 de milioane de lei.

“Pâna atunci ar putea ajunge în Patagonia, dacă nu a ajuns deja”, a concluzionat amar un procuror care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Ghiţă ştia că e filat

Surse  – din rândul celor care au fost la recepţia SRI din seara de 19 decembrie, oferită de Serviciu în ultima zi de mandat a Comisiei de control a SRI – au explicat că Ghiţă ştia că e filat de poliţiştii de la Departamentul de Operaţiuni Speciale DOS Prahova. “Era convins că îl au cei de la Ploieşti în măsuri că auzise în oraş că urmau să-l reţină”, au explicat sursele.

Ghiţă ar fi fost degajat şi resemnat la recepţia SRI. “Chiar se gândea că va merge în arest unde va ţine post. Şi râdea. Îi părea rău de familie.”

Cine e responsabil de dispariţia lui Ghiţă

Primii responsabili sunt cei de la MAI, de la Poliţie. DOS Prahova a făcut filajul la solicitarea DNA Ploieşti şi i-a pierdut urma. Este posibil ca Poliţia să fie depaşită aşa cum România Curată a atras atenţia încă de la începutul anului când CCR a scos serviciile secrete din procesul penal, adică şi din activităţile de filaj (vezi aici).

“Poliţia nu trebuie linşată pentru că l-au pierdut”, a explicat o sursă din cadrul SRI. Se întâmplă şi la case mai mari. “Tunisianul (teroristul din Berlin – n.r.) a scăpat de plase de siguranţă infinit mai sofisticate şi a ajuns de la Berlin la Milano”, au conchis sursele.

Resposabili sunt şi cei de la DNA

DNA are capacitate să facă interceptări, redări şi filaj propriu. Poliţştii DOS-IGP şi cei de DNA nu au însă pregătirea şi capacitatea serviciilor secrete pe filaj specializat, aşa cum au atenţionat de altfel surse din SRI încă de la începutul anului, când a venit decizia CCR.

O vină au şi serviciile secrete?

Cei de la servicii se apără cu decizia CCR care i-a scos din procesul penal. Ei au rămas totuşi cu atribuţii pe siguranţa statului, iar unii şefi din Justiţie opinează că acest caz era de siguranţă naţională întrucât Sebastian Ghiţă avea contracte IT în Educaţie şi Sănătate, domenii de securitate naţională.

“Pot sa spună orice. Se vede din avion ca e vorba de o afacere judiciara în care SRI nu avea cum să se bage de când cu decizia CCR (la începutul anului, CCR a scos serviciile secrete din procesul penal – n.r.), susţin surse din SRI.

“El are mai multe dosare penale în diverse stadii. Nu ne putem interfera cu procurorii. Dacă Ghiţă era terorist, trădator sau traficant mare de droguri, am fi avut. Legal, nu aveam ce să facem. Dacă îl filam, am fi încălcat legea”, au explicat sursele.

Precedentul Omar Hayssam

În 2006, teroristul numărul 1 al ţării, sirianul Omar Hayssam – cel care a organizat răpirea în Irak a celor 3 jurnalişti români în 2005 – a reuşit să fugă din ţară după ce a fost eliberat din arest pe motiv că ar fi avut cancer la colon. Fuga lui Hayssam a fost considerată o breşă majoră de securitate întrucât era vorba de un suspect de terorism. A condus la demisiile capilor serviciilor secrete şi a procurorului general.

În cazul Ghiţă – chiar dacă nu este foare clar dacă e un caz de securitate naţională sau nu, aşa cum a fost Hayssam – cel puţin până acum, nimeni de la vârful structurilor de forţă nu şi-a asumat vreo vină. Nici de la Poliţie, nici de la MAI sau Justiţie. Sau Servicii. E adevărat că nici preşedintele nu le-a cerut acest lucru public.

Qui prodest

Pe de o parte, fuga lui Ghiţă convine SRI. Arată ce consecinţe decurg după de serviciile au fost scoase din procesul penal. În plus, dacă Ghiţă este ofiţer SRI – aşa cum susţine jurnalista Sorina Matei– serviciilor nu are decât să le convină că unul de-al lor a scăpat de Justiţie.

Pe de altă parte, serviciile decontează clar aceast criză întrucât toţi oamenii simpli cu care stai de vorbă îi găsesc responsabili. “Emoţional. Dar legal nu au dreptate”, susţin sursele SRI.

Cine pierde

Cert e că din întrega afacere Statul român pierde întrucât arată o dată în plus că nu e capabil să instituie domnia legii (the rule of law).

“Moral, toţi suntem vinovaţi pentru că avem un stat slab care nu are capacitatea sa impună domnia legii”, au concluzionat surse din SRI.