Analiză România Curată. Ce poate și ce NU mai poate face SRI în privința interceptărilor. Efectele deciziei CCR prin prisma unor exemple concrete

Decizia Curții Constituționale referitoare la interceptările folosite în dosarele penale ridică unele întrebări legitime: ce mai are voie să facă de acum înainte SRI și ce nu? Cum vor fi afectate marile dosare de corupție care în acest moment sunt pe rolul instanțelor și care au beneficiat de sprijinul SRI? România Curată încearcă să lămurească cele mai importante efecte ale deciziei CCR a cărei motivare a fost publicată pe 9 martie.

Prima precizare este că SRI poate instrumenta în continuare, alături de marile parchete, dosare penale de mare corupție și criminalitate economico-financiară. E vorba de acele cazuri în care este afectată securitatea națională. SRI poate, în continuare, obține probe în astfel de situații în baza unor mandate de siguranță națională (MSN). Aceste MSN-uri sunt emise – la solicitarea procurorului general, sesizat la rândul său de SRI – de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție anume desemnați. Aceste dosare de mare anvergură sunt însă mai puține decât cele de corupție.

3000 versus 40.000

SRI nu mai poate ajuta însă parchetele să obțină probe în restul cazurilor, majoritare. Ca să ne dăm seama de proporții, haideți să aruncăm o privire pe cifre. Anual, în România, se dau sub 3000 de mandate pe siguranță națională (MSN), în timp ce mandatele de supraveghere tehnică (MST), cerute instanțelor de către procurori în restul cazurilor de corupție și criminalitate, să le numim obișnuite, sunt peste 40.000.

România Curată a consultat mai multe surse avizate din cadrul așa-numitului binom SRI-DNA, judecători ICCJ și avocați din dosare mari. Aceștia au explicat consecințele deciziei CCR, însă au dorit să își păstreze anonimatul, cu excepția șefei DNA, Laura Codruța Kovesi care a explicat, în mai multe interviuri de presă, care este punctul de vedere al instituției pe care o conduce.

Exemple de dosare care, în continuare, ar putea fi instrumentate de binoamele SRI-DNA sau SRI-DIICOT

 1. Dosarul Microsoft în care sunt puși sub acuzare 10 foști miniștri din Guvernele Năstase-Tăriceanu-Boc. Mita de care se vorbește în acest dosar se ridică la zeci de milioane de euro. Iată ce spuneau procurorii DNA în septembrie 2014 numai despre Șerban Mihăilescu, zis Miki Șpagă, fost secretar general al Guvernului Năstase:

În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers”, se arată într-un comunicat DNA din septembrie 2014.

2. Dosarul Ferma Băneasa, în care sunt vizați miliardarul autohton Remus Truică, așa-zisul prinț Paul al României și miliardarul american Beny Steinmetz. Prejudiciul e uriaș: peste 135 de milioane de euro. Și acest caz a fost instrumentat de SRI pe mandat de siguranță națională fiind vizat în primul rând Benjamin Seinmetz, unul dintre acționarii controversatului proiect Roșia Montană, aflat în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume. Problema în acest caz a fost că probele obținute de SRI au ajuns a DNA după 7-8 ani de la obținerea lor. Vezi aici de ce.

3. Dosarul retrocedărilor de păduri în care sunt vizați fostul sforar al PSD Viorel Hrebenciuc, moștenitorul Gheorghe Paltin Sturza, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, fostul șef al Romsilva, judecători, parlamentari. Prejudiciul se ridică la peste 300 de milioane de euro. Surse din rândul avocaților susțin însă că probele strânse pe mandat de siguranță națională sunt mai puțin relevante față de cele obținute de procurori în cadrul perchezițiilor, când, spre exemplu, s-a găsit un ceas cu recorder cu care Paltin Sturza și-a înregistrat partenerii de afaceri.

4. Dosarul Voicu în care o rețea de parlamentari și înalți magistrați a fost prinsă pe mandat de siguranță națională. Fostul senator PSD Cătălin Voicu și fostul șef al Secției Civile a ICCJ, judecătorul Florin Costiniu, au fost condamnați pentru șpăgi, intervenții și aranjamente în Justiție. Voicu a primit 7 ani cu executare, iar Costiniu 4 ani cu suspendare.

5. Dosarul Romgaz în care DIICOT îi acuză pe foștii miniștri ai Economiei Adriean Videanu și Varujan Vosganian că l-ar fi favorizat pe miliardarul Ioan Niculae. Acesta ar fi obținut pentru combinatele sale de îngrașăminte chimice gaze ieftine din producția internă, în detrimentul populației care ar fi fost nevoită să cumpere gaze scumpe importate din Rusia. Prejudiciul se ridică la 126 de milioane de dolari. Fostul ministru Varujan Vosganian nu a putut fi pus sub acuzare pentru că Parlamentul nu a dat aviz în două rânduri. Dosarul este instrumentat de mai bine de 4 ani de procurorul DIICOT Gheorghe Șpaiuc.

Exemplele pot continua cu fostul primar al Constanței Radu Mazăre care își plasase banii presupus obținuți din mită în bănci din Israel sau off-shore. SRI îl viza în primul rând pe amicul lui Mazăre, omul de afaceri Elan Schwartzenberg, fugit în Israel. Și fostul șef al CJ Mehedinți, Adrian Duicu, a fost monitorizat pe mandat de siguranță națională.

Ce e corupția care afectează siguranța națională

Așadar, SRI se va putea ocupa în continuare de realizarea probatoriilor în cazuri penale de mare corupție și criminalitate economico-financiară cu prejudicii uriașe, în baza unor mandate de siguranță națională emise de judecători ICCJ. Sunt cazuri care periclitează ”țesutul unui stat”, au explicat sursele noastre, care vizează ”un fenomen, o rețea, nu situații punctuale”. Spre exemplu, binomul SRI-DNA va putea în continuare să instrumenteze un caz de mare corupție în Justiție precum dosarul Voicu, dar SRI nu va mai putea lucra cu DNA într-un caz punctual privind o șpagă la un judecător.

SRI are competențe de combatere a corupției sau evaziunii în baza Strategiei Naționale de Apărare care definește aceste fenomene drept vulnerabilități la adresa securității naționale. Iată cum e definită corupția în această strategie adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării:

”Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se arată în Strategia Națională de Apărare pe care o găsiți aici.

 

Exemple de dosare care nu ar mai putea fi instrumentate de binomul SRI-DNA și care ar putea fi afectate de decizia CCR

E vorba de toate dosarele DNA în care s-a lucrat cu SRI și în care nu sunt probe obținute pe mandate de siguranță națională (MSN) emise de judecători ICCJ, ci pe mandate de supraveghere tehnică (MST) emise de orice judecător. Le găsim în comunicatele de presă de pe site-ul instituției www.pna.ro în care se face precizarea:”În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea SRI”. Iată câteva exemple.

  1. Dosarul ASF în care fostul vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară Daniel Tudor și soția lui, senatoarea PNL, Doina Tudor sunt acuzați că au primit șpagă 300.000 de euro de la patronul Capatica Ilie Carabulea ca să mușamalizeze un control la compania de asigurări. Primul dosar ASF, cel în care Carabulea a primit 6 ani, iar fostul șef ASF Dan Radu Rușanu a fost achitat, conține însă și probe obținute pe mandat de siguranță națională.
  2. Dosarele în care Nicușor Constantinescu, președintele suspendat al CJ Constanța, e acuzat de corupție.
  3. Dosarul baronului PSD de Prahova, Mircea Cosma și al fiului acestuia, deputatul Vlad Cosma. Ei sunt acuzați că ar fi primit mită 1 milion de euro ca să acorde contracte clientelei politice.
  4. Dosarul fostului președinte al Camerei de Comerț, Mihail Vlasov. În martie 2014, acesta a fost prins în flagrant de luare de mită. Ar fi primit 200.000 de euro ca să tranșeze un litigiu de arbitraj. ”Procurorii, în instrumentarea cauzei au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei”, se arată în comunicatul DNA privindu-l pe Vlasov.
  5. Cazul procurorilor DIICOT care i-ar fi fabricat dosarul comisarului de poliție Traian Berbeceanu. Și exemplele pot continua.

Corupția obișnuită

Să spunem că un cetățean merge la DNA și reclamă cu probe un judecător pentru corupție, iar procurorii deschid dosar penal. Până la decizia CCR, în baza unui mandat de la judecător, procurorii puteau cere suportul tehnic și logistic al serviciilor secrete pentru interceptări telefonice, ambientale, pătrunderea în locuință pentru amplasarea de tehnică audio-video, acces la sistemele informatice, localizare, etc.

De exemplu, în urmă cu 3 ani, procurorii DNA au prins două judecătoare acuzate de corupţie. În cazul uneia dintre ele, procurorii au avut interceptări ambientale din casa ei. Surse judiciare au relatat atunci că în acel caz ”s-a lucrat cu DGIPI”, serviciul secret al Internelor. Metoda de lucru ar fi fost următoarea: cablul tv din casa judecătoarei a picat subit. Aceasta a chemat compania, în realitate au venit ofiţeri DGIPI care, pe lângă remedierea defecţiunii, „au plantat” şi microfoane. Totul s-a petrecut în baza unui mandat de la judecător.

După publicarea în Monitorul oficial a deciziei și motivării CCR, serviciile secrete nu vor mai putea ajuta DNA în astfel de cazuri punctuale. DNA va trebui să se descurce cum poate doar cu serviciul ei tehnic. Rămâne de văzut dacă serviciul tehnic al DNA are capacitatea să desfăşoare astfel de operaţiuni în condițiile în care, potrivit Codruței Kovesi, sunt doar 24 de oameni care lucrează acolo.

Cel mai afectat este DIICOT care nici măcar nu are un serviciu tehnic precum DNA. O spun chiar procurorii DIICOT într-un comunicat emis după motivarea CCR:

”DIICOT nu deține nici un mijloc tehnic de interceptare. În cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI”

Parchetele și Poliția nu au încă capacitatea și pregătirea SRI

CCR a decis așadar ca serviciile secrete să nu mai ajute parchetele în realizarea probatoriilor în dosarele penale, altele decât cele care vizează  siguranța națională. Motivarea ar fi că serviciile secrete nu sunt ”organe de cercetare penală”. Doar poliția și parchetele sunt. Așa că doar ele ar putea face astfel de probatorii. Problema e că parchetele și poliția nu au încă pregătirea și capacitatea SRI pe simplul motiv că statul român și partenerii, mai cu seamă americanii, au investit enorm în cei de la SRI.

La ce ar fi buni cei de la SRI

Surse avizate din cadrul serviciului au explicat pentru România Curată competențele SRI:

  • În ce privește interceptările telefonice. Se fac prin serverul SRI. Serviciul are traducători la cască vorbitori de limbi rare utili în primul rând DIICOT pentru combaterea traficului de droguri și a migranțiri ilegale. O soluție ar fi ca o partiție a serverului, câteva module să fie date pentru Justiție și să fie conduse de un procuror sau polițist. Problema interceptărilor telefonice nu ar fi însă atât de mare în condițiile în care infractorii sofisticați nu mai vorbesc demult la telefon, iar valoarea lor investigativă ar fi cam 10 la sută din ansamblul probator.
  • Interceptările ambientale. SRI are capacitatea să intre în spații închise și să planteze tehnică audio-video. Ca un exemplu anecdotic, în lumea corupților sau interlopilor, ultimul răcnet în materie de a evita monitorizarea ar fi să se întâlnească în locuri unde obiectele, masa, tacâmurile sunt transparente, însă SRI ar avea capacitatea să introducă microfoane sau microcamere inclusiv în pahare transparente.
  • Filajul specializat. Ofițerii SRI ar fi capabili să facă filaj profesionist inclusiv la spioni, darămite la corupți sau interlopi așa că gradul de pregătire al filorilor SRI ar fi superior poliției, de exemplu. Cel puțin în acest moment, au explicat sursele noastre.
  • Accesul la sisteme informatice. De regulă, procurorii DIICOT de la combaterea cybercrime apelau la SRI pentru acces în astfel de sisteme. Pot fi cazuri în care un laptop, de exemplu, își autodistruge datele în momentul în care este accesat așa că e nevoie de pregătire superioară pentru a-l deschide. Chiar daca inginerii SRI nu ar da de cap unui astfel de sistem informatic, ar putea apela la ajutorul americanilor de la NSA, de exemplu.

DNA cere 10 milioane de euro pentru rezolva situația

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat în interviuri în presă că va încerca să surmonteze problemele tehnice ivite după decizia și motivarea CCR.

Kovesi spune că are nevoie urgent de încă 130 de oameni la serviciul tehnic și de peste 10 milioane de euro pentru achiziția unui sediu secundar, mașini și echipamente. DIICOT a anunțat că are nevoie de 200 de polițiști noi și 20 de milioane de euro ca să își facă un serviciu tehnic, iar Poliția a susținut că are nevoie de 1000 de oameni noi și 30 de milioane de euro.

Prin urmare, va fi nevoie de unele investiții, inclusiv în aparatură în condițiile în care SRI are un server a cărui valoare ar fi estimată la un miliard de euro. Această cifră a fost lansată inițial de către europarlamentarul Monica Macovei, însă apoi a fost confirmată de către ministrul Justiției Raluca Prună. Vezi aici cum arată un sever de un miliard de euro.

DNA apreciază că, după investiții și pregătirea oamenilor, ar putea ajunge la nivelul de performanță al binomului SRI-DNA abia peste 2 ani. ”Dar vom continua și ne vom face treaba”, a conchis șefa DNA, deși a admis că, cel puțin în perioada imediat următoarea, ar putea apărea sincope și întârzieri în instrumentarea dosarelor penale.

Problema cea mare ar fi anularea probelor realizate de SRI în dosarele aflate în curs de judecată sau anchetă

Însă marea problemă creată de motivarea CCR ar fi că nu a securizat probele obținute de servicii în dosarele penale aflate în curs de judecată sau anchetă, altele decât cele obținute pe mandat de siguranță națională. De acest lcru ar putea profita inculpații ca să anuleze probele strânse împotriva lor.

Există o mențiune la paragraful 52 (din motivarea CCR – n.r.), această mențiune că decizia poate avea efecte asupra cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată care poate genera interpretări. Eu sunt magistrat, sunt procuror, nu pot să comentez cauzele în curs, nu pot să comentez probele care sunt administrate în diverse cauze și, mai mult decât atât, nu mă pot substitui judecătorului, pentru că, până la urmă, soluțiile în aceste dosare vor fi date de către judecător (….) Până la urmă, judecătorii sunt cei care dau hotărârile judecătorești, ei vor verifica modul în care s-a respectat legea în administrarea probelor și vor lua o decizie“, a declarat Kovesi într-o emisiune televizată.

Se poate aplica decizia CCR în dosarele încheiate cu condamnări definitive?

Această posibilitate de anulare a probelor obținute de serviciile secrete în dosarele penale nu se aplică cazurilor soluționate definitiv, așa cum a decis Curtea într-o altă hotărâre din 3 martie. În motivarea de ieri, CCR a precizat că se poate aplica și în unele cazuri definitive, însă doar în cele în care inculpații au apucat să ceară anularea probelor strânse de serviciile secrete până la publicarea motivării Curții în Monitorul oficial, adică doar în cazul inculpaților care au apucat să ridice o excepție de neconstiuționalitate similară. Surse judiciare au precizat însă că aceste cazuri sunt puține.

În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei 25 de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în motivarea CCR.

Concluzia generală e că, cel puțin pe termen scurt și mediu, lupta cu corupția și criminalitatea organizată vor fi afectate de decizia CCR de eliminare a serviciilor secrete din rândul celor care puteau face probe în procesele penale, altele decât cele de siguranță națională. Reașezarea sistemului de realizare a probelor presupune timp și unele investiții. Și aceasta în condițiile în care statul roman și partenerii au cheltuit enorm în capabilitățile serviciilor secrete. Am aflat și noi cu surprindere cu această ocazie că numai serverul SRI de interceptare a comunicațiilor ar valora un miliard de euro în condițiile în care România nu are o autostradă de un miliard de euro. Și iată că acum aflăm și că trebuie lăsat deoparte acest sistem, iar Justiția și  Poliția trebuie să își dezvolte alte servere, sperăm nu tot în valoare de un alt milliard de euro. Însă cea mai periculoasă consecință asupra luptei cu corupția și criminalitatea ar putea fi anularea probelor deja obținute de serviciile secrete în dosarele în care nu s-a ajuns deja la o sentință definitivă, aflate în curs de anchetă sau de judecată. Și în acest caz, trebuie făcută mențiunea că interceptările reprezintă doar o parte a probelor dintr-un dosar penal (alături de documente, declarații ale martorilor etc.).


Recomandări

3 thoughts on “Analiză România Curată. Ce poate și ce NU mai poate face SRI în privința interceptărilor. Efectele deciziei CCR prin prisma unor exemple concrete

  1. Ionas

    Cititi bine motivarea CCR. Spune mult mai mult decit servicii secrete. Cine trebuie sa legifereze, termenii folositi, predictibilitatea etc
    Daca maine CSAT va define ca spalatul pe maini dupa folosirea closetului tine de siguranta nationala oare serviciile secrete vor instala tehnica adecvata in WC-urile particulare ?

    Reply
  2. Tempor

    Dacă ”motivarea ar fi că serviciile secrete nu sunt ”organe de cercetare penală”” atunci pot fi citate ca martore!
    Spre exemplu: sunt martorul unei discuții între indivizi care planifică o mare spargere la o bancă. Nu-i văd dar îi aud și îi înregistrez când pronunță tot felul de nume și nume de cod. Până ajung la poliție ei dau spargerea și pleacă cu un milion, fără să lase urme și indicii. Dar polițiștii ascultă înregistrările mele și reușesc să prindă infractorii și găsesc și o sumă mare de bani cu seriile schimbate.
    În cazul acesta presupun că sunt citat ca martor la un proces de condamnare a infractorilor! Ce va zice instanța? Nu acceptă singurele probe incriminatoare (înregistrarea audio) și hoții vor rămâne liberi lăfăindu-se cu banii?

    Reply
  3. parker

    Retroactivitatea aplicarii acestei decizii este dupa unii neconstitutionala. Cred ca este cu “dedicatie. Cum sa arunci la gunoi bani cheltuiti pt aceste investigatii si sa nu lasi timp de reorganizare institutiilor implicate? Tot invocand neconstitutionalitatea aplicarii retroactive nu se poate anula acest aspect? Daca CCR ia decizii voit gresitecare poate afecta chiar siguranta nationala, chiar nimeni nu poate repara greseala? CSM< Asociatia Magistratilor CSAT n-au nimic de spus?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *