Săptămâna trecută, situația sătenilor din Runcurel, care au primit termen de 30 de zile să-și părăsească pământurile și casele pentru a face loc exploatărilor de cărbune, a ajuns în atenția presei internaționale. Un reportaj realizat de Claudia Ciobanu pentru Fundația Thomson Reuters a fost publicat de agenția Reuters, de unde a fost preluat de alte publicații internaționale, printre care și The Daily Mail. După apariția acestui reportaj, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, precum și alți reprezentanți guvernamentali s-au întâlnit vineri cu reprezentanți ai Bankwatch România și Greenpeace România. Ce s-a discutat și ce s-a decis la această întâlnire puteți citi mai jos, pe baza notițelor luate de Alexandru Mustață. Aici (click) puteți citi varianta în limba română a reportajului publicat de Reuters, într-o traducerea realizată de Raluca Popan. (România Curată)
***
Vineri, 20 martie 2016. Am participat alături de colegii Ionuț Apostol și Ion Cepraga de la Greenpeace Romania la o întȃlnire la Ministerul Energiei cu ministrul Vlad Grigorescu, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, secretarul de stat pentru Energie Corina Popescu și coordonatorul Strategiei Energetice, Radu Dudău, precum și doi consilieri personali și directoarea de cabinet a ministrului Energiei. O echipă mai mare decȃt ne-am așteptat inițial, avȃnd în vedere că subiectul întȃlnirii a fost limitat la exproprierile din Runcurel.
Am început prin a explica situația din perspectiva localnicilor, deoarece eram siguri că nu au auzit-o decȃt pe cea a companiei. În mod surprinzător, nu erau familiari cu abuzurile. Am adus la întȃlnire o listă de puncte pe care vrem să le atingem, pe care am lăsat-o și la registratură. Această întȃlnire a fost cu ușile închise, însă ambii miniștri ne-au confirmat că putem comunica întreg conținutul său. Punctele au fost:
- Cum au fost evaluate terenurile, deoarece localnicii spun că nu a venit nici un expert în sat.
- Dacă compania va plăti despăgubiri pentru ce se află pe terenuri, fie case sau livezi / pășune etc.
- Dacă construirea unei vetre de sat în Telești pentru strămutarea oamenilor din Runcurel este încă o opțiune.
- Care este situația actuală a celorlate Hotărȃri de Guvern planificate pentru exproprieri similare (carierele Jilț Sud, Roșiuța etc.).
- O nouă cerere de revocare a Hotărȃrii de Guvern pentru cariera Jilț Nord.
Ministrul Energiei ne-a spus în primul rȃnd că ministerul pe care îl conduce are „maximă deschidere” către dialogul cu societatea civilă. A menționat că exproprierile sunt mereu un subiect complicat și că au ales soluția Hotărȃrii de Guvern (HG) de a face proiectul de utilitate publică din cauza faptului că este vorba de terenuri mari și deoarece este o chestiune ce ține de securitatea energetică. Motivul pentru care o parte din întrebările noastre își aveau răspunsul la Complexului Energetic Oltenia (CEO) este faptul că „procesul exproprierilor nu se face de la nivel central; ministerul a mandatat compania”, acesta fiind responsabilitatea completă și exclusivă a CEO.
Am menționat coridorul de expropriere care înjumătățește unele proprietăți și îi lasă pe proprietari cu “cioturi” inutilizabile. De exemplu, dl. X are 2 hectare de peri și numai 1,5 hectare în coridorul de expropriere. Asta înseamnă că CEO va plăti pentru numai 1,5 hectare, lăsȃndu-l pe dl. X cu o suprafață prea mică pentru a se merita munca, mai ales dacă d-lui. X îi este luată și casa și se mută în alt sat/județ. Răspunsul ministrului a fost că acel coridor „are pentru noi o justificație tehnică” și culoarul său este decis de potențialul resurselor și regulile de siguranță. Ministrul ne-a spus de asemenea că „Motivul pentru care nu ne-am implicat direct în procedura de expropriere este faptul că nu am vrut să creem confuzie”. Se referea la faptul că localnicii ar putea avea senzația că soarta lor este decisă din birourile din București, în loc să fie rezultatul eforturilor companiei.
O altă confirmare pe care am primit-o de la ministru ține de casele oamenilor, care vor fi relocate sau reconstruite. A menționat că acest lucru s-a întȃmplat în trecut, și în afara faptului că în acest caz este vorba de suprafețe mari, au avut o „reticență la negocieri” pentru că „apar discuții complicate” atunci cȃnd se fac negocieri individuale. Ministrul s-ar putea referi la „expropriații de lux” din trecut, cȃnd directori din CEO (atunci Compania Națională a Lignitului Oltenia – CNLO) au cumpărat terenuri lângă mină pentru sume modice care au fost apoi expropriate de către companie pentru sume de câteva ori mai mari. Un fost secretar de stat și directorul general al CNLO au primit 5 ani de închisoare în acest caz (vezi aici).
În urma insistenței noastre la sfȃrșitul întȃlnirii, ministrul Energiei ne-a asigurat că un reprezentant al CEO va merge în sat și va vorbi cu localnicii. Ministrul a menționat de asemenea că HG-urile planificate pentru alte extinderi de mine sunt într-un stadiu de „argumentare tehnică”. Nu ne-a oferit un calendar pentru publicarea acestora.
Ministrul Violeta Alexandru și-a cerut scuze pentru că această întȃlnirea nu a avut loc mai devreme și pentru că nu ne-a răspuns la petiții pȃnă acum, invocȃnd un calendar foarte aglomerat. De asemenea, ne-a invitat să colaborăm în viitor pentru a găsi soluții la problemele oamenilor din zonele carbonifere. A descris situația din Runcurel ca „înspăimȃntătoare”.
Apreciem deschiderea celor două ministere la dialog, însă considerăm în continuare că retragerea HG 960/2015 reprezintă soluția care ar duce la negocieri corecte cu localnicii. În continuare îi încurajăm pe toți cei care vor să îi susțină pe oamenii din Runcurel să semneze petiția aici.
***
Ce a scris sâmbătă pe Facebook ministrul Energiei, Victor Grigorescu, după întâlnirea cu reprezentanții ong-urilor de mediu
”Avem ocazia perfectă de a rupe „tradiționala” ostilitate dintre societatea civilă si oficialități. Am auzit deseori că ar fi paradoxal să avem o comunicare normală și firească cu organizațiile neguvernamentale care își asumă rolul de „watchdog” pe domeniul nostru. Ei bine, nu e așa. Suntem conștienți de situația de la Runcurel şi le mulțumim celor de la Greenpeace și BankWatch, ca de altfel tuturor organizațiilor care s-au implicat. Știm ca trebuiesc deschise noi cariere pentru că zona cărbunelui e una de securitate energetică. Dar există soluții. Părțile implicate trebuie să fie deschise să asculte argumentele fiecăruia. Ministerul Energiei, pot să spun cu siguranță, va depune toate diligențele astfel încât Complexul Energetic Oltenia să aibă un dialog cu cetățenii din Runcurel și să își facă treaba așa cum e și corect să o facă. Aștept aceeași deschidere și din partea partenerilor de dialog pentru că sunt convins că principiile securității energetice și respectul cetățeanului sunt vitale pentru fiecare dintre noi” (sursa aici).
***
Citește și:
Înghițit de o mină de cărbune: satul care a dispărut
