”Avem o condamnare care spune: Nu e bine să voteze morţii în ţara asta!”. Pedeapsa cu suspendare a lui Dragnea, un eșec sau o victorie a DNA? Analiză RC

Liderul PSD a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru că a coordonat frauda masivă de la referendumul din 2012 privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Completul de 5 judecători ai Înaltei Curți, condus de Livia Doina Stanciu, i-a majorat însă pedeapsa primită la fond de la 1 an la 2 ani de închisoare cu suspendare şi la un termen de încercare de 4 ani.

Ce înseamnă acest lucru?

Specialişti în drept consultaţi de România Curată (care au dorit să îşi păstreze anonimatul întrucât sunt avocaţi şi nu vor să îşi afecteze clientela potenţială) au explicat că Liviu Dragnea a fost condamnat pe vechile coduri, beneficiind de legea penală mai favorabilă. El a primit o condamnare cu suspendare simplă, cu un termen de încercare de 4 ani.

Rămâne cu drepturile de a alege şi de a fi ales

Juriştii consultaţi au explicat că, în cazul condamnărilor la închisoare cu suspendare, se suspendă şi interdicţiile accesorii, adică interdicţiile de a alege şi a fi ales. Prin urmare, după condamnarea de azi, liderul PSD rămâne cu aceste drepturi.

Ce se va întâmpla dacă va primi o nouă condamnare

Termenul de încercare de 4 ani presupune că, în cazul în care, în acest timp, Liviu Dragnea comite o nouă infracţiune şi va fi condamnat, pe lângă pedeapsa pentru noua infracţiune, el va executa şi cei doi ani de detenţie pentru care astăzi a primit suspendare.

În cazul în care în următorii 4 ani, liderul PSD va fi condamnat în dosarul privind angajările ilegale de la Teleorman, el ar putea primi o nouă condamnare cu suspendare, însă nu una simplă, ci sub supraveghere, ceea ce înseamnă că va fi nevoit să meargă la Poliţie sau la serviciile de probaţiune. Vezi detalii aici despre noul dosar penal al preşedintelui PSD.

Succes sau eşec?

Surse judiciare spun că sentinţa de azi e un succes, chiar dacă procurorii îşi doreau un verdict cu executare.

“Cred că putea să facă şi el puţină închisoare. Să vadă şi alţii tentaţi. Ar fi fost un exemplu. Şi ar fi fost bine pentru sănătatea procesului electoral“, a explicat un fost procuror.

“Aţi uitat toţi că el era în funcţie, era vicepremier în funcţie la data trimiterii în judecată? Că a decimat conducerea (în septembrie 2013, procurorul de caz şi şeful interimar al Secţiei a I-a din DNA, Lucian Papici, a fost revocat brusc, fără explicaţii de fostul procuror general susţinut de PSD, Tiberiu Niţu – n.r)? Că noi am lucrat în dosar, deşi ei erau în funcţii mari….şi el, şi Ponta. Până una alta e dovedit condamnat. Dacă era dosarul prost, era achitare. Deocamdată, 8 judecători ICCJ au confirmat ce am făcut noi. Maxim de pedeapsă pentru această faptă (celebrul articol 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – n.r.) au primit doar Adrian Năstase în dosarul Trofeul Calităţii şi deputatul Florin Popescu în dosarul ”Pui contra voturi”, dar acolo era un folos material. La Dragnea a fost un folos nepatrimonial. Nu ştiu dacă asta a contat, trebuie să vedem motivarea“, a declarat o sursă din DNA sub protecţia anonimatului.

“Dacă ne întoarcem în timp, câţi credeau în reuşita acestui dosar?“, a declarat o sursă din vechiul DNA.

Experţi anticorupţie au explicat că decizia este foarte importantă, fiind o premieră, un verdict de pionierat în cazul unei fraude electorale de mari dimensiuni, cu personaje grele implicate.

“Una e să fie condamnaţi oameni pentru că şi-au folosit influenţa ca să obţină ceva pentru ei, bani sau voturi şi alta e în cazul de faţă …Avem o condamnare care spune <<Nu e bine să voteze morţii în ţara asta!>>. Poate nu vă daţi seama, dar decizia este deosebit de importantă. E un succes clar, un pionierat“, a explicat un expert anticorupţie.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat pentru acelaşi articol 13 din legea 78/2000 la doi ani de închisoare cu executare. La fel, fostul deputat PDL și PMP, Florin Popescu.