Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au luat cu asalt Primăria Focșani miercuri, 9 martie, în cadrul unei anchete ce vizează modul în care au fost reabilitate școlile din municipiul Focșani cu ajutorul unor finanțări europene. Anchetatorii au cerut documente și au chemat la audieri atât conducerea primăriei cât și angajați ai Direcției Economice.
Procurorii vizează modul în care au fost bugetate și decontate lucrările de la unitățile de învățământ reabilitate cu fonduri europene.
„Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013-2014. În cursul zilei de 9 martie 2016, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 7 locații situate în municipiul București și județele Vrancea și Ilfov, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, au anunțat procurorii DNA.
Abia revenit în primărie după un lung concediu medical, timp în care a suferit o intervenție chirurgicală la inimă, Bacinschi s-a ales cu biroul sigilat. Viceprimarul Gabriel Necula, principalul ordonator de credite şi cel care a avut drept de semnătură în lipsa edilului şef, a fost chemat din concediu pentru a da explicaţii procurorilor. Oamenii legii au ridicat telefoane de serviciu, tablete, laptopuri, dar şi acte pentru verificări.
„Astăzi, 9.03.2016, la sediul Primăriei Municipiului Focşani s-au prezentat reprezentanţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bucureşti, Secţia Combaterea Corupţiei şi au efectuat percheziţii ȋn birourile utilizate de către primar, Direcţia Tehnică – Serviciul Investiţii, Direcţia Economică, Direcţia Administraţie Publică Locală. În acest sens s-a procedat la ridicarea unor hard-disk-uri şi a unor ȋnscrisuri care vizează lucrări de investiţii finalizate sau ȋn curs. Având ȋn vedere că există o cercetare penală ȋn desfăşurare, nu putem oferi mai multe informaţii”, ne-a precizat Biroul de presă al municipalităţii.
Ce caută procurorii
La audieri a fost chemată şi Luminiţa Nicolau, fostul secretar al municipiului, devenită avocată, între timp. Cu toate că a demisionat din anul 2006, Luminiţa Nicolau are în continuare tangenţă cu afacerile juridice ale administraţiei locale. Este vizat de DNA şi actualul secretar al Focşaniului, juristul Eduard Corhană, chemat anul trecut să dea explicaţii într-un dosar privind unele retrocedări dubioase.
Până în acest moment nu a fost nimeni reținut.
Cum s-au „economisit” banii europeni la Focșani
Suspiciuni planează asupra contractelor de reabilitare a şase unități de învățământ, la care s-a lucrat în perioada 2013-2014. Este vorba despre Şcoala „Ştefan cel Mare”, Școala nr. 3, Școala „Alexandru Vlahuță”, Şcoala Nicolae iorga, reablitare Corp B și sală de festivități la Colegiul Național „Al. I. Cuza” și reablitare și modernizare Colegiul Național „Unirea”.
La Şcoala nr. 3 lucrările nu au fost încă recepționate. Ciudat, dar primăria a alocat generos sume de bani din bugetul local pentru „lucrări imprevizibile”, preferând să facă economie la fondurile europene. Iar aceasta s-a dovedit a fi o rețetă aplicată la mai multe contracte cu fonduri europene derulate în ultimii ani în Vrancea.
Școala „Ștefan cel Mare”
Presa locală a atras atenția încă din 2014 atenția asupra modului în care au fost reablitate cele două școli finalizate deja, valoarea celor două contracte fiind de aproape un milion de euro. Proiectul„Reabilitare, modernizare şi dotări Şcoala nr. 3 Focşani” a fost câștigat de SC PIF&LMS COMPANY SRL Focşani, administrată de omul de afaceri vrâncean Florin Păltinuş, un abonat al lucrărilor cu bani publici din noua generație de manageri. Valoarea contractului a fost de 2,1 milioane lei, respectiv 472.705 euro, la care s-a adăugat TVA în valoare de 501.184 lei. Bugetul a prevăzut și cheltuieli pentru lucrări neprevăzute în valoare de 64.048 lei, bani care nu au fost suficienți.
În cazul Școlii „Alexandru Vlahuță”, lucrările au fost executate de CONBETA SRL Goleşti, care a lucrat cu trei subcontractanţi. Valoarea contractului a fost de 1,2 milioane de lei, respectiv 285.481 euro la care s-a adăugat TVA în valoare de 302.400 lei.
Durata ambelor contracte s-a încheiat la 15.12.2015, dată la care au fost stopate finanțările europene din exercițiul financiar 2007-2013.
„Cine are școală are parte. Cotă parte”
Numai pentru reablitarea Școlii nr. 8, viceprimarul Gabriel Necula, cel care a preluat anul trecut atribuțiile primarului Decebal Bacinschi, a cerut suplimentarea sumelor cu 400.000 de lei, pe motiv că ar fi apărut fisuri în tencuială datorate activității seismice. Așa se face că de la o contribuție de 2% de la bugetul local, restul fiind bani europeni, s-a ajuns la o cotă de 10 ori mai mare, adică 20%.
„Motivația e o glumă nesărată și ascunde faptul că pentru școala în cauză au fost comandate și plătite din bani publici nu mai puțin de 3 studii de fezabilitate. Numai ultimul a costat peste 10.000 de euro, bani aruncați pe apa Sâmbetei, după cât se vede. Cât despre cutremure care să afecteze structura de rezistență a pereților, în ultima perioadă doar în închipuirea lor se vor fi petrecut. Mai curând ar fi vorba de o neglijență din partea proiectantului Global Proiect și a celui care a făcut expertiza. Este de notorietate practica proiectanților „agreați” din Focșani de a face expertizele tehnice din birou, fără a se deplasa în teren. Pentru a plăti cât mai puțin, aceste firme apelează la experții calificați doar pentru a ștampila și pentru a semna expertizele în orb”, se arată într-un material întitulat „Cine are școală are parte. Cotă parte”, postat pe blogul de atitudine civică VranceaAltfel.ro, care a scris pe larg despre neregulile cu privire la finanțarea acestei școli.
Ce s-a decontat în cadrul proiectului
Decebal Bacinschi
„În general, lucrările vor consta în refacerea instalaţiilor interioare de încălzire şi iluminat, dar şi cele sanitare, deoarece aceste unităţi de învăţământ au peste 30 de ani vechime. În acelaşi timp vor fi introduse circuite pentru supraveghere electronică şi avertizare. La Şcoala 3 nu putem umbla la acoperiş, pentru că a fost realizat foarte bine, dar vom termoizola clădirea, la fel şi la Şcoala “Alexandru Vlahuţă”. Acolo unde este cazul să înlocuim tâmplăria, o vom face. Vor fi realizate pardoseli, zugrăveli, iar o anumită sumă va fi alocată dotărilor”, a declarat primarul Decebal Bacinschi anul trecut, la vremea contractării lucrărilor.
Au uitat să treacă zugrăveala în proiect
Nereguli au fost găsite și la reabilitarea Școlii „Ștefan cel Mare” printre care un contract în valoare de 17,5 milioane de lei, din care 11 milioane lei din fonduri europene, derulat prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Reabilitarea școlii din centrul orașului a stârnit numeroase dispute după ce consilierii municipali au fost nevoiți să aloce sume suplimentare de bani pentru realizarea unor lucrări care nu au fost incluse în proiectul inițial întocmit de specialiștii municipalității, cum a fi zugrăvirea, gardul care împrejmuiește unitatea sau amenajarea terenului de sport. De asemenea, ferestrele nu erau prevăzute cu deschidere.
Lucrările, demarate în martie 2012, au fost executate de Hidro Salt B 92 București. Firma a câștigat contractul prin SEAP cu o ofertă cu 50% mai mică decât valoarea estimată și apoi, a cerut suplimentări de fonduri. Din cauza faptului că nu s-a mai înțeles cu Primăria cu privire la plățile adiționale care au crescut foarte mult contractul inițial, firma bucureșteană a chemat în judecată municipalitatea. Miza: lucrări suplimentare de 1,5 milioane de lei.
„Toată clădirea ar fi trebuit lăsată la nivel de glet”, a exemplificat administratorul Hidro Salt, Marius Băiculescu, într-o ședință furtunoasă de Consiliu Local.
Credite în loc de fonduri europene
Se știe că banii europeni, spre deosebire de cei de la bugetul public, sunt mai greu de manevrat de către decidenții locali pentru că se verifică mult mai temeinic modul în care sunt cheltuiți.
Același mod de operare ca în celelalte situații prezentate a fost folosit și în cazul proiectelor PIDU derulate de Primăria din Focșani: cel mai mare din sud-est-ul țării, în valoare de 58 de milioane de lei și cel de amenajare a ariei naturale Crîngul Petrești, în valoare de 22,4 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Vrancea, unde s-au pierdut, fonduri europene de ordinul milioanelor de euro, preferându-se, ca de obicei, varianta creditelor bancare ce vor fi plătite de vrânceni cu vârf și îndesat.
