Alianţa pentru o Românie Curată încearcă să afle pentru dumneavoastră cine sunt beneficiarii fondurilor europene care au luat prefinanţarea şi nu au mai revenit apoi cu cereri de rambursare. Cât de mare este prejudiciul cauzat de aceştia şi ce impact are asupra absorbţiei fondurilor din programele operaţionale?
Vă aducem aminte că datorită acestei situaţii, care din păcate nu a fost niciodată detaliată de către autorităţile responsabile, Ministerul de Finanţe, respectiv Guvernul au operat în 2011 şi 2012 două modificări importante pentru derularea contractelor cu fonduri europene: în iulie 2011 prefinanţarea a scăzut de la 30% la 10% din totalul cheltuielilor eligibile, iar în martie 2012 rata a crescut din nou la 20% pentru proiectele pentru lucrari finanţate integral din fonduri nerambursabile şi pentru investitii cu valoare eligibilă mai mica de un milion lei. În plus, frauda comisă de unii dintre beneficiari a discreditat imaginea de bună-credinţă a tututor, reprezentând un argument adus de autorităţi pentru a nu simplifica birocraţia specifică fondurilor europene şi pentru a complica mecanismele de control. Cel mai recent, în cadrul întâlnirii dintre premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi şi organizaţii neguvernamentale la Palatului Victoriei, Bogdan Drăgoi a invocat practica cheltuirii prefinanţării fără achitarea de obligaţii ulterioare din contractul semnat, ca un motiv de neîncredere beneficiari, oricine ar fi ei, mai ales in ONG-uri.
Care este dimensiunea reală a prejudiciului si cine sunt cei care l-au produs, vom afla insa dupa ce vom primi raspunsuri la intrebarile transmise următoarelor instituţii cu rol de monitorizare sau gestionare a fondurilor europene (solicitări de informaţii pe baza Legii 544/2001):
– Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale / Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
– Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
– Autoritatea de Management pentru PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative – Ministerul Administraţiei şi Internelor
– Autoritatea de Management pentru POS Transport – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
– Autoritatea de Management pentru POS Mediu – Ministerul Mediului şi Pădurilor
– Autoritatea de Management pentru POS Creşterea Competitivităţii Economice – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
– Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
– Autoritatea de Management pentru PO Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru
– Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov
Voi ce credeti, stimaţi cititori, că se ascunde în spatele cheltuirii prefinanţărilor, dar nefinalizării obligaţiilor ulterioare? Ar trebui ca beneficiarii care au avut aceste practici, să mai aibă acces la alte fonduri europene, să poată depune alte cereri de finanţare, sau, mai degrabă, credeţi că buna derulare a contractelor precedente pe bani publici ar trebuie să fie chiar o condiţie de eligibilitate pentru fondurile europene?












Cred ca nu e suficient ca numele sa fie facute publice. Trebuiesc deschise dosare penale si urmarita desfasurarea lor.
O persoana oarecare nu prea poate da tunuri cu fonduri UE. In marea lor majoritate, proiectele “castigatoare” vin din interiorul agentiilor.