Daniel Befu

VIDEO/ SE DUCE PĂDUREA! Agent Green a ajuns la Berevoiești (Argeș), unde a filmat un alt caz de prăduire sistematică a pădurilor. Și cât de extins e jaful retrocedărilor

Peste 2.640 de hectare de pădure din județul Argeș au fost retrocedate mai mult decât discutabil de către Romsilva și fostul primar din Berevoiești. Până la soluționarea proceselor prin care retrocedările sunt contestate, pădurea administrată de ocoale private dispare copac după copac, și camion după camion, având, conform declarațiilor unor persoane de la fața locului, aceeași destinație: concasoarele de lem de la Sebeș. Această situație e prezentată într-un nou filmuleț urcat ieri pe Facebook de Agent Green, ong-ul condus de Gabriel Păun care a mai realizat și alte mini-documentare virale (vezi aici și aici).

Potrivit documentelor prezentate de Gabriel Păun în film (inclusiv rapoarte ale Curții de Conturi), fondul forestier proprietate publică s-a înjumătățit după 1990. Mai mult de 560.000 de hectare de pădure s-au restituit ilegal.

“Neregulile și abuzurile imputate fostei conduceri a Direcției Silvice Pitesti (director inginer Jinga Valerian) și a unor ocoale silvice includ retrocedarea ilegală a 2.640 de hectare de padure, vânzări de arme de vânătoare și de serviciu, achiziții ilegale de autoturisme, obținerea de valori bănești și foloase necuvenite. Acest caz a fost adus în mod formal în atenția Parlamentului României, Ministerului Mediului și Pădurilor și RNP Romsilva și a rămas nesoluționat până în ziua de astăzi. Firma care a tăiat pădurile retrocedate ilegal aparține lui Proca Fănel, fostul primar al comunei Berevoiești, Argeș.”

Agent Green, în prezentarea pe Facebook a filmului

 ***

Reacția autorităților. ”Eu de unde să știu dacă sunt defrișări excesive?”

Inginerul Chiriloiu Armand, directorul Direcției Silvice Argeș, a declarat pentru România Curată că există câteva locuri în județ unde defrișările și problemele cu legalitatea retrocedărilor au scăpat de sub control în perioada predecesorilor săi, în special până în 2007, situație care este delicată și în prezent: “Noi avem foarte multe procese prin zona Berevoiești, cu diverși oameni care au luat pe-acolo terenurile. Într-adevăr procesele sunt pe mii de hectare. Totul s-a petrecut până-n 2007. Avem acțiuni în instanță pentru toate aceste retrocedări abuzive. Au tăiat, vă dați seama și avem zone defrișate, dar nu sunt în administrarea Direcției Silvie Argeș, ci sunt ocoale private ale celor care noi considerăm că au luat pădurile ilegal, drept pentru care avem înaintate procese în instanță. La finalul proceselor vor fi obligați să ni le dea înapoi și să plătească daunele pe care le-au făcut, ce-au scos de-acolo. Dacă vom câștiga procesele vor veni la pachet cu toate măsurile aferente. Dar Berevoiești nu e zona cea mai sensibilă din Argeș. Mai avem și altele”.

România Curată l-a contactat pe actualul primar din Berevoiești, Proca Florin Bogdan, care este fiul fostului primar (campion al dosarelor penale dintre cele mai diverse) în ale cărui două mandate pădurea din comună a dispărut. Proca junior contestă varianta retrocedărilor ilegale: „Nu e adevărat că s-au retrocedat ilegal 2.600 de hectare de pădure în comună. Nu am cunoștință să se fi retrocedat ceva ilegal în comuna noastră. Eu spun că pentru tot ce s-a retrocedat există titluri de proprietate, documente și sunt unele litigii care se află pe rolul instanțelor. Mai mult de-atât nu pot să vă spun. Retrocedările de păduri nu s-au făcut doar în mandatul tatălui meu, ci de când a apărut legea 247/2005, legea… Eu de unde să știu dacă sunt locuri cu defrișări excesive? Ca edil eu nu știu cum defrișează Romsilva sau proprietarii care au terenuri. În atribuțiile mele nu intră lucrurile astea. Eu n-am observat locuri defrișate în exces”.

“Cum e posibil ca mii de hectare de pădure din Argeș să fie retrocedate unor indivizi sau urmași ai acestora care nu au deținut niciodată acele paduri? Și cum e posibil ca la nivel național să se retrocedeze cu 575.000 de hectare mai mult decât au deținut vreodată proprietarii privați? Asta înseamnă mai mult decât suprafața unui județ întreg. Cooperarea asta a comisiilor locale de retrocedare cu judecatori, șefi de ocoale, directori de direcții silvice, cadastriști, notari etc au făcut pădurile cele mai valoroase ale țării praf! Iar acest perpetuu provizorat la ministerul de resort pentru păduri face în permanență ca adevărații vinovați să scape îmbogățiți și chiar să fie uitați de lege”.

Gabriel Păun/ Agent Green, pentru România Curată


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

18 thoughts on “VIDEO/ SE DUCE PĂDUREA! Agent Green a ajuns la Berevoiești (Argeș), unde a filmat un alt caz de prăduire sistematică a pădurilor. Și cât de extins e jaful retrocedărilor

  1. Georgiana

    Ma bucur de reportajul dumneavoatra. felicitari! Abia asteptam sa vad ceva si despre taierile ilegale de paduri din comuna de unde sunt bunicii mei. Zilnic trec de la padure cate 10 camioane cu lemne. Sper sa se faca ceva in privinta asta. Primarul actual si-a cumpart voturile de la tigani. E o adevarata mafie acolo. Taica-su ameninta si spanzura cu arma prin comuna pe cei care nu i se supuneau. E ceva de speriat cu familia Proca acolo….

    Reply
  2. Daniel Befu

    Cei de la Agent Green merită felicitările dvs. Dar comentariul postat arată că există acei români victime tăcute și cuminți, care sunt în închisoarea mafiilor politice din toată țara. Ăia mici fură puțin: 10 camioane de lemne/zi, cum spuneți în comentariu, ăia mari fură ca-n contractul Microsoft, cu zecile și sutele de milioane. Primarul comunei dvs e de la UNPR. Când îl vedeți pe Oprea că debitează despre siguranța națională, dar el e de fapt liderul unei grupări din care face parte acest clan mafiot care dincolo de faptul că fură din ce-i al tuturor, fură poezia vieții…paduri din comuna de unde sunt bunicii mei….în curând vor fi dealurile golașe pe care le veți arăta copiilor dvs și la bătrânețe veți trăi cu munții frumoși ai Argeșului în amintire.

    Reply
  3. Octavian Berceanu

    Cadrul legislativ comentat privind retrocedarile abuzive si defrisarile in fond forestier.
    Legea nr.18/1991 prevedea reconstituirea dreptului de proprietate în limita a 1 ha, persoanelor fizice (autori deposedaţi/moştenitori ai acestora) care au deţinut în proprietate terenuri forestiere sau cu vegetaţie forestieră, retrocedările urmând a se face din trupuri izolate de pădure sau la liziera acestora. RNP-Romsilva avea obligaţia să predea terenurile comisiilor locale în baza unor procese verbale (acte de scădere din gestiune), urmând ca acestea, după validare, să facă punerile în posesie. Noul proprietar era obligat să respecte regimul silvic. Prevederea era fără suport, deoarece la acea dată nu exista o legislaţie silvică adaptată acestei situaţii. Efectele acestor reglementări au fost următoarele:
    – pădurile au fost, în marea lor majoritate defrişate sau brăcuite (rărite prin extrageri repetate a arborilor valoroşi), uneori, chiar cu complicitatea proprietarilor, reprezentând o oportunitate de a obţine beneficii imediate.
    – persoanele care nu au deţinut în nume propriu pădure dar au fost membrii unor forme asociative de proprietate (indivize sau devălmaşe) au solicitat şi în multe cazuri au obţinut, retrocedări de păduri.
    – unităţile administrativ-teritoriale au solicitat retrocedarea propriilor proprietăţi.
    – unităţile de cult au intuit oportunitatea reconstituirii unor proprietăţi bisericeşti, chiar dacă realitățile social-istorice se schimbaseră, creându-se, astfel, un curent de opinie care putea fi exploatat electoral.
    La elaborarea Legii nr.18/1991, s-a avut în vedere următoarea viziune politică: „Vom
    retroceda cel mult un hectar de pădure la 400 mii foşti proprietari, respectiv, cel mult 400 mii
    ha, dar vom salva … restul pădurilor proprietate privată” (citat după acad. Victor GIURGIU –
    „Consideraţii asupra stării pădurilor României”, Revista pădurilor nr.2/2010). Ulterior,
    reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor a devenit un scop în sine, neglijându-se faptul că pădurile nu pot fi asimilate terenurilor agricole.
    În anul 1997, s-a adoptat Legea nr.169, care a modificat Legea nr.18/1991. Noua lege ridică plafonul retrocedărilor de terenuri forestiere pentru persoane fizice la 30 ha de familie şi introduce noi categorii de „îndreptăţiţi”: composesorate şi obşti medievale (nu se precizează limite, interpretându-se ca retrocedări în integrum); consilii parohiale, schituri, mănăstiri, instituţii de învăţământ (în limita a 30 ha); comune, oraşe, municipii (nu se precizează limite, fapt pentru care s-a interpretat ca fiind o retrocedare in integrum).
    Legea nr. 169/1997 condiţionează punerile în posesie de stabilirea regimului silvic pentru pădurile private. Cu alte cuvinte, se puteau reconstitui drepturile de proprietate, dar pădurile nu erau predate până când nu se ajungea la o formulă „viabilă” de administrare a acestora în regim silvic. Modificarea art.42 (devenit 48 prin republicare) introduce în discuţie şi Legea nr.187/1945 (privind reforma agrară), însă prin formularea dată o leagă şi de terenurile forestiere deşi această lege nu se referea la păduri. S-a făcut această menţiune deoarece prevederea va sta la baza unor retrocedări abuzive de pădure.
    În concluzie, Legea nr.18/1991 (inclusiv modificările aduse prin Legea nr.169/1997) ale cărei efecte se întind până astăzi (şi în prezent mai sunt de retrocedat aproximativ 8.000 ha sub efectul acestei legi) s-a soldat cu retrocedarea a 344.283 ha de terenuri forestiere unui număr de 625.696 de proprietari,
    Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere a avut următoarele caracteristici:
    – s-a ridicat plafonul la 10 ha de persoană, renunţându-se la formularea din Legea nr.169/1997;
    -a crescut numărul formelor asociative arhaice de proprietate: composesorate, obşti și pădurile grănicereşti;
    – reconstituirea dreptului de proprietate în limita a 30 ha teren forestier se va face din fondurile bisericeşti ale cultelor cărora le aparţin dacă acestea au avut în proprietate terenuri forestiere.
    Legea nr.1/2000 nu a avut un efect semnificativ în atenuarea fărâmiţării fondului forestier. Suprafaţa medie a proprietăţii particulare nu a depăşit 1 ha. Fenomenul tăierilor ilegale de arbori şi al brăcuirii pădurilor persoanelor fizice a continuat (aproximativ 250.000 ha pădure erau defrişate şi cam tot atâtea brăcuite). Bornele de delimitare între proprietatea publică şi cea particulară dispăruseră în mare parte şi defrişările se extinseseră în pădurile statului.
    Legea nr.400/2002 mai deschide o cale de diminuare a fondului forestier proprietate publică prin modificarea art.29^1, abia introdus prin OUG nr.102/2001. Acum cei care deţinuseră terenuri agricole, care deveniseră între timp terenuri forestiere, puteau opta pentru retrocedarea de pădure. Mai mult decât atât, prin Legea nr.204/2004, s-a deschis calea „retrocedării” de păduri şi celor care nu au avut în proprietate nici măcar terenuri agricole.
    Legea nr.247/19.07.2005 extinde principiul reconstituirii drepturilor de proprietate pe vechile amplasamente şi asupra terenurilor până atunci exceptate (arii protejate, arborete pentru materiale de reproducere, păduri rezervaţii ştiinţifice şi păduri cu rol de protecţie etc.) stabilind obligaţia noului proprietar de a le păstra destinaţia şi regimul silvic la care sunt supuse. Totodată prin aceeași lege s-a prevăzut și faptul că, în situația în care fostului proprietar trebuia să i se reconstituie dreptul de proprietate pe astfel de terenuri forestiere, acesta putea opta pentru o suprafaţă echivalentă din fondul forestier proprietate de stat, iar amplasamentul putea fi stabilit numai cu acordul proprietarului.
    Odată cu adoptarea Legii nr.261/4.11.2008 pentru modificarea și completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997 (publicată în MO nr. 757/10.11.2008), în care la punctul 1 se dispune ”Structurile de cult prevăzute la alin. (2), care au avut în folosinţă sau în înzestrare terenuri cu destinaţie forestieră, potrivit prevederilor Legii nr. 61/1937 pentru înzestrarea unor mănăstiri ortodoxe din ţară cu întinderi de păduri şi alte terenuri, … dobândesc în proprietate respectivele suprafeţe”, putem afirma că suntem contemporanii anulării
    legii secularizării averilor mănăstirești inițiată de guvernul prezidat de Mihail Kogălniceanu și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Secularizarea averilor mănăstirești a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea României.
    https://www.youtube.com/watch?v=2tcVjS1Pxio
    Prin adoptarea Legii nr 247/19.07.2005 și mai apoi a Legii nr.261/4.11.2008 s-a reglementat retrocedarea pădurilor către unitățile de cult și, deci, revenirea la situația de dinainte de 17/29 decembrie 1863. Asemenea caz nu s-a mai întâlnit în niciuna din țările din Europa. Recapitulând cele de mai sus, constatăm că Legea secularizării averilor mănăstirești promulgată la 1863 de Alexandru Ioan Cuza și-a încetat efectul. Și pentru ca această lege votată de Parlament în anul 1863 să fie anulată definitiv, a fost adoptată Legea nr. 261/4.10.2008 privind modificarea și completarea art. 29 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată, prin care s-a stabilit că toate structurile de cult care au avut în folosință și/sau înzestrare terenuri cu destinație forestieră dobândesc în proprietate respectivele suprafețe. Proprietatea publică a fost ignorată, creându-se tratamente preferenţiale pentru cei care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate. Probatoriul cu dovedirea dreptului de proprietate s-a relativizat deschizându-se calea abuzurilor, instanțele au acceptat ca acte doveditoare documente vechi, fără a le cerceta riguros. Drept
    urmare, s-au reconstituit drepturi de proprietate mult mai mari decât cele reale, intrându-se în conflict cu proprietarii care-şi dovediseră drepturile prin acte de cumpărare sau de împroprietărire prin legile de reformă agrară. S-au acceptat ca acte doveditoare a proprietăţii documente cu valoare declarativă, fără a exista acte din care să rezulte drepturi de proprietate. Amplasamentele solicitate nu erau dovedite cu schiţe sau planuri. Profitându-se de ambiguitatea legii, s-au reconstituit drepturi de proprietate asupra unor active (păduri) deţinute de societăţi comerciale.
    Legea nr. 18/1991 a prevăzut retrocedarea pădurilor către persoane fizice în limita a 1 ha. Ulterior, Legea nr. 1/2000 a extins limita de retrocedare pentru persoanele fizice la 10 ha, contribuind şi ea la fragmentarea proprietăţii, deoarece nu se mai puteau asigura amplasamente limitrofe. Prin aplicarea abuzivă a legii s-au făcut chiar dezmembrări din proprietăţi indivize, astfel încât o parte dintre membrii unor forme asociative tradiţionale (composesorate, obşti etc.) au devenit proprietari individuali de pădure. Paradoxal, dar şi Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietăţii şi justiţiei, a contribuit la fragmentarea proprietăţii forestiere. Spre exemplu un proprietar de 12 ha compacte de pădure înainte de naţionalizarea din anul 1948, are acum trei proprietăţi însumând 12 ha (1 ha după Legea nr. 18/1991, 9 ha după Legea nr. 1/2000 şi 2 ha după Legea nr. 247/2005).

    Reply
    • Mariana

      Domnu Berceanu , constat ca sunteti f bine informat in ce priveste legile si sitele prin care au trecut ele. Ce solultie aveti pentru stoparea jafului ? Concret , ce trebuie a facem noi , populatia ?
      Multumessc pentru raspuns, in cazul ca mai dati pe aici

      Reply
  4. Paul

    Nu putem permite asta!

    Va trebui iesit in strada pana cand … atentie … pana cand portul Constanta va fi golit de cherestea!
    Mergeti in port sa vedeti ce exporta Romania in momentul de fata…

    Acolo veti putea vedea dimensiunea furtului.

    Reply
    • Mariana

      Si eu sunt de acord cu manifestarea foarte vizibila si audibila. Cum facem ? cCreem un event ?

      Reply
  5. Moatar Mihai

    In cursul anilor 2013 si 2014 com. Bucosnita din Caras-Severin s-a intabulat ilegal pe padurea statului su peste 3.150,0 Ha ,din UP I Golet si UP II Petrosnita.Toate acestea printr-o simpla declaratie a primarului in functie SURU VICHENTE abuzand de H.G.532 privind patrimoniul jud. Caras-Severin unde primaria Bucosnita figureaza cu 838,0 Ha de pasune impadurita.Cu aportul mai multor institutii si persoane influiente (d-nul BURSUC MARCEL,cartea funciara Carabsebes)d-nul primar s-a intabulat cu peste 4.000 Ha de padure.Unele surse spun ca in spatele primarului SURU VICHENTE s-at afla vicepresedintele PSD-Caras-Severin d-nul BEJERITA ION finul d-nului deputat MOCIOALCA,care controleaza si asociatia de vanatoare Cerna 2010 care are contract de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr.6 Golet -Petrosnita care se suprapune pe cele doua UP-uri si care cu acordul tacit al conducerii Directiei Silvice Caras-Severin nu au achitat facturile scadente in valoare de peste 111.973,58 lei de peste doi ani de zile.Nu au fost calculate penalitati conform contractului de 0.12 lei/zi intarziere.Desi prin adresa secretarului de stat DAN POPESCU nr.25.098/DP/04.02.2015 s-a dispus rezilierea contractului nr.7228/07/11.2011 incheiat cu asociatia de vanatoare Cerna 2010, ITRSV Timisoara nu pune in practica Avizul nr.35/07.01.2015 prin care autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura a solicitat rezilierea.Ocolul Silvic Paltinis din Cars-Severin nu are un fond cinegetic in care sa-si exercite atributiile de vanatoare acestea fiind scoase la licitatii pe criterii politice ca sa fie adjudecate de diferite persoane care nu isi indeplinesc atributiile contractuale.Acum persoanele interesate si-au facut o alta asociatie de vanatoare cu care probabil participa la urmatoarea licitatie iar salariatii O.S.Paltinis privesc neputinciosi la manevrele de culise ale increngaturilor politice.Profitul foarte mare realizat de RNP-ROMSILVA ar indreptati-o sa participe la licitatie pentru acest fond cinegetic si sa fie redat silvicultorilor din Caras-Severin.Sa speram ca atat d-nul director Stanescu Stefan cat si colegul de facultate ,d-nul director general al RNP-ROMSILVA,Craciunescu Adam sa renunte la culoarea politica in favoarea nevoilor silvicultorilor pe care ar trebui sa-i reprezinte.

    Reply
    • Mariana

      Domnu Mihai, cred ca sperati degeaba. Dupa cite am intles Craciunescu asta e cercetat la DNA si am si eu o speranta. Ca nu o sa scape basma curata is o sa intre la pirnaie.
      Altfel, in loc de speranta ce credeti ca este de facut, concret ? Daca stiti toate acele amanunte legate de impropietariri ilegale si alte asocieri , pe linga lege , de ce nu sesizati DNA-ul ca sa-i ia la puricat ?

      Reply
  6. mihai

    Mergeti mai in amanunt si vedeti ce s-a intamplat si cu absolut tot pamantul din zona Rausor (tot Berevoesti), cum de apartine fostului primar, de unde are titluri de proprietate, vedeti cum de a vandut pe parcele doar smecherilor din politie (inclusiv Academia de Politie Al. I. Cuza) care deja si-au construit viloaie pe locurile unde se pasuna si mergeau sute de oameni in weekend cu cortul

    Reply
  7. Octavian Berceanu

    Circuitul CORUPȚIE contra naturii.
    Corupția este rezultatul secundar al exploatarii ilegale a pădurilor, fenomen devenit extrem de intens odată cu schimbarea regimului politic. În timpul dictaturii ceaușiste lemnul, mobila, ca și celelalte mărfuri produse în România și destinate exportului erau prezente pe piețele internaționale prin intermediul companiilor de stat conduse de angajații Securitații. Aceștia aveau accesul la piețele din Orientul Mijlociu, Asia (China), Africa și Europa prin intermediul protocoalelor stabilite ca urmare a parteneriatelor comerciale.
    În urma evenimentelor din Decembrie 1989, o mare parte din contractele aflate în desfășurare au fost preluate de ofiteri aparținând fostei Securității. Înainte de 1989 prețul lemnului exportat era cu mult sub prețul real de producție, așa că derularea contractelor în condițiile unei piețe libere devenise dificilă. În baza unei strategii bine elaborate s-a reușit trecerea la un preț competitiv și la menținerea exporturilor de lemn (buștean sau cherestele). Pașii facuti pentru un preț minim de achiziție, prezentați in continuare, au constituit etape in dezvoltarea crimei organizate in România:
    Pasul 1. Preluarea licențelor de export, a depozitelor aferente portului Constanța și a gărilor, de către firmele aparținand angajaților fostei Securitați.
    Pasul 2. Elaborarea legislației care să furnizeze material lemnos la prețul cel mai mic posibil prin urmatoarele mijloace :
    -întocmirea și aplicarea unui cadru legislativ lacunar, în contradicție cu situația reală, deliberat prezentând scăpări prin omisie sau interpretare, care să permită defrișări pe suprafețe cât mai mari, prin scoaterea pădurilor de sub paza strictă a Romsilva. Acest fapt s-a materializat printr-o serie de legi care, plecand de la o miză politico-populistă și tipic comunistă, a improprietărit pe oricine și oricum, fără să prevadă un nou cadrul administrativ al pădurilor puse în posesie precum și paza lor;
    -menținerea unei salarizări extrem de mici în rândul celor desemnați să controleze și să combată taierile ilegale de pădure, respectiv lucratorii ITRSV, Poliție, Garda de Mediu și Romsilva și deposedarea de mijloace specifice a instituțiilor implicate în combaterea defrișărilor;
    -numirea persoanelor în posturile decizionale ale instituțiilor menționate anterior doar pe criterii politice, clientelare sau sub presiunea unor factori beneficiari ai comertului ilegal cu lemn sau al celui imobiliar.
    Pasul 3. Exercitarea unei presiuni asupra autoritaților locale reprezentate la nivelul primariilor și consiliilor locale, a administrației Romsilva, a Poliției, a Gărzii de Mediu și a judecătoriilor, pentru urgentarea punerilor în posesie.
    Pasul 4. Inchiderea industriei pe plan local, în mod special în zonele foarte bogate în resurse forestiere.
    Pasul 5. Permiterea dezvoltarii unei rețele de instalații ilegale de debitat lemn provenit din defrișări ilegale. Cele mai multe dintre instalațiile de debitat lemn, respectiv gatere și banzice au funcționat ilegal, prin furtul de energie electrică din rețeaua națională și prin angajarea la negru a întregului personal. La nivel național numărul de instalații ilegale de debitat lemn in cherestea a depășit 10.000.
    Pasul 6. Achiziția lemnului debitat la cel mai mic preț posibil, astfel :
    – forță de muncă foarte ieftină, care să poată exploata și debita materialul lemnos la costuri minime;
    -materie primă furată, în prețul căreia se regăsesc doar costurile date de munca ilegală a tăietorilor de lemne și a utilajelor;
    -energie electrica necesara instalatiilor de debitat furată din rețeaua națională de distribuție;
    -transportul ilegal al cherestelei debitate in portul Constanța si asigurarea carburantului pentru transport fara plata accizelor, din surse ilegale din raza portului.
    Doar astfel prețul de achiziție al intermediarilor din porturi și implicit al exportatorilor este în masură să aducă profituri uriase. Instituțiile statului, aflate la mana politicienilor si a ofițerilor angrenați, nu au avut capacitatea să reclame un cadru legislativ adecvat, să depună plângeri penale împotriva furturilor sau să le combată. Chiar mai mult, instituțiile statului menite să desființeze instalațiile ilegale și să combată furtul de lemne au devenit în multe cazuri, contra cost, consultanți ai beneficiarilor finali ai lemnului, respectiv exportatorii și decidenții politici, oferind protectorat și asistență celor angrenați în afacerile cu lemn.
    Mafia lemnului, sprijinindu-se pe o legislație care promitea mai mult infractorului decât celui îndreptățit s-o aplice și beneficiind de serviciile integrate de protecție ale unui stat corupt, a reușit să defrișeze, să debiteze, și să comercializeze prin export mai multă pădure, în ultimii 25 de ani, decât au reușit regimul comunist sau cele interbelice, cu tot cu cele două războaie mondiale împreună.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Octavian Berceanu: ideea în sine de a exporta brut sau cu o prelucrare minimală e absolut perdantă; profitul e minimal la o masă de export uriașă; ca idee: 40-50 de fabrici mici de mobilă (în medie 2-3 fabrici în județele cu păduri; în condițiile în care cerere pt. mobilă manufacturată este destulă în vest, că e un produs rar, de lux) pot oferi mai multe locuri de muncă decât abatoarele de lemn Holzindustrie, pot aduce profit (pt. buget) mult mai mare, consumând de câteva sute de ori mai puțină masă lemnoasă (în limita regenerării naturale)

      Reply
  8. Tanta Ioana

    Problemele acestea se pot sesiza la ———> http://www.pna.ro/sesizare.xhtml — sau scris guvernantilor – la inceput probabil nu se va face nimic, dar daca destul de multa lume incepe sa aiba o pozitie mai activa vor trebui sa faca ceva. S-au prea obisnuit cu romanul care tace si indura

    Reply
  9. Andrei

    In sfarsit ,,se incearca macar sa se faca dreptate”.Ar trebui sa veniti si mai jos putin,prin Pietrosani,Retevoiesti,Ganesti,Cosesti,aici nu e vorba de 10 camioane si de 50 60 pe zi….si asta dupa ultima descidenre a mascatilor.Pana acum 2 ani trecea tiru cu dubla remorca,unu cam la 10 minute…..Ar trebui facut ceva cat mai rapid.Duceti-va pe valea rea si vedeti ce-a mai ramas din ea…..NIMIK.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *