Turul marilor tunuri din provincia lui Oprișan. Cum a fost în excursia anticorupție pe ploaie de la Focșani!

 Vrancea României Curate sau ce fac politicienii când cetățenii decid că Unirea face puterea.

 

 35 de oameni de vârste și profesii diferite au parcurs timp de patru ore 25 de kilometri împreună prin Focșani și împrejurimi într-o inițiativă unică în regiune: Turul Marilor Tunuri, eveniment civic propus de portalul de bună guvernare RomaniaCurata.ro pentru a conştientiza în rândul cetăţenilor lupta anticorupție, nevoia de dialog civic și consultare publică, buna guvernare, transparența administrativă şi responsabilizarea decidenţilor politici. Patru jurnaliști (Ștefan Borcea, Cătălin Stancu, Silvia Vrînceanu și Valentin Muscă), doi profesori, unul de istorie și altul de geografie, Gabriela Obodariu și Alexandra Tătaru, un avocat cu cu un mandat de deputat PNȚCD la activ, pe nume Dan Nichita, autorul unui blog local de atitudine civică, dar și un fost șofer cinstit de autobază, Victor Bogoi, declarat “cel mai cuminte șofer din județ”, au fost ghizii excursioniștilor anticorupție prin hățișul câtorva dintre marile tunuri postrevoluționare.

Evenimentul a fost dedicat distrugerii sau mutilării unor locuri simbolice ale orașului Focșani: Piața Unirii, afectată de un proiect semieșuat de recalificare urbană pe bani europeni, Autogara și Gara veche a Focșaniului, ambele demolate și sacrificate de lăcomia a unor politicieni cercetați cu legea, secondați de afaceriști fără scrupule, Prefectura Veche a orașului, victima a peste 30 de ani de șantier baronal, dar și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola și Crângul Petrești, două zone verzi de la marginea orașului Unirii, sufocate de rechini imobiliari transpartinici și vânători de retrocedări cu acte falsificate. Tunuri financiare date în “anii derbedeismului politic absolut”, în complicitate cu “statul hoț” după cum a fost constatarea tristă a participanților la eveniment.

Județul unde anticorupția umblă cu capul spart

La ora 11.00 a zilei de sâmbătă, sfidând frigul și ploaia, excursioniștii s-au prezentat în “Piața ciobită Unirii”, cum a numit-o unul dintre ei, cu o precizie de ceasornic. Dotați cu aparate de fotografiat, carnețele și umbrele, focșănenii au aflat cum s-a derulat sub ochii lor o afacere de peste 8 milioane de euro care a blocat 4 ani de zile centrul orașului. Era perioada guvernării PSD/PDL a lui Emil Boc, Elena Udrea fiind ministru al dezvoltării regionale și turismului, cea care a girat proiectul de recalificare urbană a centrului istoric al Focșaniului. Rezultatul? În locul marmurei de Ruschiţa şi Moneasa şi al calcarului de Babadag au fost importate plăci-compozit din China mult mai subțiri decât prevedea proiectul inițial. La afacere au închis ochii aleși din toate partidele, rezultatul fiind că, an de an, primăria alocă sute de mii de lei pentru înlocuirea plăcilor ieftine și fragile care se sparg. Partea bună a acestui proiect a fost că spiritul civic al focșănenilor a ieșit din cladestinitate. La presiunea publică a fost organizată în 2009 prima dezbatere publică adevărată de către Primărie ce viza aspectul urbanistic al orașului. “Transparența și consultarea publică nu sunt un lux, ci o necesitate pentru buna funcționare a unei comunități!”, a fost concluzia profesoarei Gabriela Obodariu, care s-a numărat printre inițiatorii acelei dezbateri, în calitatea sa de președinte al Clubului Focșani al Asociaţiei Pro Democraţia.

Propunere: Grădină Botanică în locul ruinelor de la fabrica de mobilă

Chiar dacă afară ploua bine și erau nerăbdători să urce în autorcarul care să-i ducă în multdorita excursie anticorupție, câțiva dintre cei prezenți au dat o fugă și pe la  “Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică” din grădina publică pentru a lua o hartă a orașului Focșani. A fost creat cu mulți bani europeni (http://www.focsani-turism.info) în scopul promovării turismului local iar recent aici au fost angajate de către primărie două tinere șomere care să se ocupe de turiști. Ușile acestuia erau, deloc surprinzător, închise în weekend. Chiar și fără hartă am nimerit rapid groapa de gunoi de la fosta fabrică de mobilă MOPAF. “Iată că și ruinele sunt profitabile!“, a constatat la fața locului, printre bălăriile uscate, focșăneanca Mariana Ponea, când a aflat că societatea de termoficare plătește chirie pentru un drum care trece printr-o fostă proprietate publică, respectiv Combinatul de prelucrare a lemnului MOPAF Focșani. Totul a fost demolat iar 23 de hectare de teren au fost preluate de firme private pe fondul boom-ului imobiliar din 2007-2009. Așa se face că, într-un județ cu 170.000 ha de pădure, o fabrică de mobilă cu tradiție și cu specialiști consacrați este pusă la pământ. Iar din Vrancea pleacă la export mii și mii de bușteni în stare brută. Despre acest tun le-a vorbit curioșilor prezenți Cătălin Stancu, jurnalist vrâncean cu o experință de peste 20 de ani. “”Noi nu ne vindem țara” dar o distrugem noi. Așa s-a întâmplat cu MOPAF, o societate privatizată cu Asociația Salariaților (PAS), o metodă păguboasă în majoritatea cazurilor în întreaga țară. Privatizarea a fost supravegheată de Margareta Costea, soacra lui Mircea Geoană, care ocupa o funcție importantă în structurile guvernamentale din acea perioadă. Evoluția firmei după 1990 a fost, practic, o involuție până la dispariție. În perioada 2006-2007, firma a ajuns în mâinile unuia dintre ”minunații” oameni de afaceri ai lui Oprișan, Vasile Roșca, socrul unui deputat UNPR, Laurențiu Țigăeru Roșca, băgat la înaintare în multe afaceri de pe plaurile mioritice. Apoi, MOPAF a ajuns în portofoliul unor dezvoltatori imobiliari care i-au pus lacăt și cruce pe data de 1 noiembrie 2008“, a reamintit jurnalistul. În mijlocul a ceea ce a fost odată mândria platfomei industriale a orașului a apărut și o soluție care ar scoate la lumină acest spațiu plin de gunoaie și ar sparge și din monotonia cartierelor-dormitor comuniste. George Pantelimon, expert în protecția mediului, a propus ca terenurile să fie răscumpărate și transformate într-o grădină botanică: “Avem aici un teren ideal pentru un asemenea proiect, se poate amenaja ceva fantastic. Așa rezolvăm o mare problemă și anume deficitul de spațiu verde pe cap de locuitor din Focșani”.

Gara și Autogara, demolate de profitorii tranziției

Turul Marilor Tunuri Focșani a dezvăluit apoi și cum au fost demolate gara și autogara din vechiul Focșani. Clădirea futuristă a Autogării, un fel de Romexpo al Focșaniului, după cum a catalogat-o publicistul Valentin Muscă, ar fi putut fi salvată de la pieire în contextul în care Piata Victoriei, construită după modelul celebrei Place de l ‘Etoile din Paris, a fost propusă spre clasare și protejare ca monument istoric prin noul Plan Urbanistic al municipiului. Despre cum a fost dat acest tun a dezvăluit un om din interior, Victor Bogoi, fost șofer la Intreprinderea de Transport Auto Focșani, înșelat de acționarii majoritari, oameni bine puși la vârful PNL Vrancea. “Ei au luat tot, noi nici negrul de sub unghie”, s-a plâns focșăneanul, premiat la final de carieră pentru că nu a fost implicat în niciun incident în trafic în 50 de ani de șoferie. “Focșaniul a ajuns  un aspirator de bani, un oraș fără industrie, care trăiește doar din comerț. Același proprietar care a vândut clădirea autogării a vândut și clădirea istorică a Comisiei Centrale de la Focșani, care a ajuns tot la groapa de gunoi“, a spus publicistul Valentin Muscă, ghidul nostru la acest obiectiv. El spune că imobilul autogării ar fi putut fi transformat în centru expozițional sau în muzeu. Cetățeanul Victor Bogoi este unicul avertizor de intergritate din interiorul fostei ITA care se roagă de șase ani de autorități să ancheteze modul în care a fost vândută și apoi demolată autogara pentru a face loc unui centru comercial care nu respectă deloc arhitectura zonei. Bucuros că povestea i-a fost ascultată de atâția oameni, după finalizarea Turului Marilor Tunuri el a decis să se întoarcă la Parchet cu o nouă reclamație.

Ura și la euroGara inaugurată de doi infractori!

Din nefericire, la autogară s-a repetat istoria demolării gării istorice din Focșani, detonată în 2001 într-o afacere pentru care CFR-ul este încă implicat în procese cu omul de afaceri penal Dumitru Bucșaru. Gara soră din Râmnicu Sărat, oraș situat la 40 de kilometri, este la locul ei și arată încă foarte bine. “Nu orice țepar a avut șansa să lucreze aici“, a insistat unul dintre prezentatorii turului anticorupție. Jurnalistul Ștefan Borcea a adus inclusiv fotografii de la inaugurarea vechii gări și chiar o poză  cu un vechi ceas Paul Garnier, care trona odată pe peronul gării din orașul Unirii. “Gara veche a fost inaugurată în 1881 de către Regele Carol, iar eurogara a fost inaugurată de doi infractori, Mitrea și Năstase. Așa am ratat șansa de a avea o gară de poveste“, a spus Ștefan Borcea, de la ziarul Adevărul. “Mai sunt și alții pe lângă ei dar nu au fost dovediți”, a intervenit Cătălin Stancu, de la portalul de știri Vrancea24 și Gherila de Vrancea. Excursioniștii Romania Curată au dorit să vadă măcar macheta vechii gări, care se păstrează într-un hol din zona administravă, însă impiegatul nu ne-a permis accesul.

Solicitare: Prefectura Veche a județului Putna să fie dăruită Culturii!

De șase ani nu s-a mai lucrat la Prefectura Veche din Focșani, clădire monument (http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=672 ) cu acoperișul colorat ca o salamandră, proiectată după modelul mănăstirilor din nordul Moldovei. Pe zi ce trece clădirea se deteriorează. “Acum două luni, consilierii județeni au aprobat niște bani pentru o expertiză care să arate cât de deteriorată este în interior”, a spus invitatul RomaniaCurata.ro, Ștefan Borcea, despre lucrările de reabilitare. Cu toate că a fost finalizată în proporție de 90%, potrivit unei informări oficiale a Consiliului Județean, de mai bine de 6 ani aici nu se mai lucrează. Jurnalistul Ștefan Borcea a dezvăluit celor prezenți că imobilul a mai beneficiat de două consolidări costisitoare după 1990, inclusiv stoleria fiind schimbată fără ca această clădire-simbol, veche de 103 ani, să fie folosită nici măcar o zi. Antreprenor general a lucrării este compania Vega ’93 din Galați, controlată de omul de afaceri Corneliu Istrate, miliardar din top 300. Recent, Curtea de Conturi, al cărei sediu este chiar peste stradă, după cum au remarcat excursioniștii civici, a constatat că s-a plătit firmei o sumă mare de bani în contul unor lucrări neexecutate. Costurile totale ale lucrărilor se ridică la 14 milioane de lei, până acum fiind decontate 9 milioane de lei, potrivit unor investigaţii făcute de Ştefan Borcea. “Să privim și partea bună. Bine că nu au demolat-o!“, a intervenit Florin Dîrdală, cercetător la Arhivele Statului, cel care a vorbit despre istoria acestei clădiri care ascunde un secol de administrație publică locală. Focşănenii participanţi la turul anticorupție au cerut ca aici să se amenajeze un centru cultural, o blibliotecă sau chiar Palatul Copiilor, rămas fără sediu ca urmare a unor retrocedări. Excursia a continuat în același ritm pentru încă două ceasuri, timp în care focșănenii au văzut cu alți ochi clădiri și locuri din orașul lor, au aflat ce au avut și ce-au pierdut, construcții care ascund nu doar jafuri, ci și povești de viață, legende și exemple bune de urmat. Unul dintre acestea este I. Gh. Cantacuzino, mare antreprenor din secolul 19, care a fost la un pas să dea faliment pentru că și-a dorit să ducă lucrarea de înălțare a Gării din Focșani la bun sfârșit folosind chiar bani personali (istoria demolării gării http://vranceaaltfel.ro/gara-furata). “Focșaniul istoric aproape a dispărut de pe harta țării”, a fost constatarea tristă a profesoarei Alexandra Tătaru, după ce s-au inventariat clădirile simbol dispărute în ultimii ani ca urmare a nepăsării și ignoranței.

Pomicola un tun neanchetat de 160 de milioane de euro

Următoarele ținte ale excursiei noastre au fost zonele verzi din apropierea orașului. Fosta Stațiune de Cercetare-Dezvoltare “Pomicola” Focșani, un alt obiectiv de pe lista “marilor tunuri” focșănene, este o afacere transpartinică evaluată de jurnaliștii locali la 160 de milioane de euro, în care au “cooperat” pentru a-și umple buzunarele clanurile de afaceriști din PSD, PNL și PDL. Miza: transferul din proprietatea publică a statului în proprietate privată a 400 de hectare de teren pe care au răsărit –  în locul mult promisului parc industrial –  reședințe private luxoase, fabrici, centre comerciale, un hotel și, mai nou, o benzinărie azeră. A încercat să deslușească afacerea pentru excursioniștii anticorupție avocatul Dan Nichita, publicist si blogger VranceaAltfel.ro, care a constatat că în acestă afacere “statul a fost întâiul hoț”. “Pomicola a însemnat planificarea “legală” a operațiunii de însușire pe nimic a averii statului. Afacere curat PSD-PNL cu complicitate PDL. Eroi pe față afaceriștii Ion Martiș, Neculai Țuțoi, Călin Ion. Oare ce foste instituții ex-comuniste i-a legat pe toți acești domni? OUG 78/2003 aprobată prin Legea 147/11 mai 2004 scoate Pomicola de sub jurisdicția Academiei de Științe Agricole și Silvice Gh Ionescu de Sisești și o reorganizează ca societate pe acțiuni cu capital de stat. Adică nu mai e domeniu public ci de-acum poate fi dusă înspre faliment și executată. A răspuns de această comandă psd-istul PDL Ion Ghionea în noiembrie 2004. Câtă grabă… Plantațiile au ajuns astfel la cine trebuie astfel nici dracul nu mai putea intra pe cele 400 ha livezi. De retrocedare a răspuns filiera liberală… Ca de obicei malversațiunile locale au fost binecuvântate prin hotărâri judecătorești definitive… Iar cu cazul Bobocea, personaj eliberat după ce s-a stabilit că a obținut 130 de hectare puțin mai încolo, la Crâng, cu acte false, justiția mioritică a arătat că încă suntem la începutul anilor 90…”, a sintetizat Dan Nichita.

Să salvâm Crângul!

Turul anticorupție al României Curate s-a încheiat cu o Oprire la “Moșia Oprișan”, stația terminus fiind însă un obiectiv care ar putea fi salvat de cetățeni până nu e prea târziu. Este vorba despre proiectul de amenajare a ariei naturale Crângul Petrești, în valoare de 5 milioane de euro, care se betonează “la greu” în această perioadă. Cele 40 de hectare de pădure oferite orașului de Regele Carol I sunt acum vulnerabile, culmea, din pricina unui proiect cu finanțare europeană. Consiliul Judeţean Vrancea a reziliat contractul cu asocierea de firme condusă de Recon şi Doje din București pentru amenajarea Crângului şi a scos la licitaţie restul de lucrări, care ar trebui terminate în – atenție – trei luni. Termenul este foarte scurt ținând cont de volumul foarte mare de lucru în sezon rece. La ora vizitei noastre nu era nimeni pe șantier, nici măcar un paznic, în ciuda unui proces care vizează conservarea dovezilor. Pe 30 iunie 2016 este termenul limită până la care investiţiile cu fonduri europene nefinalizate până la 31 decembrie 2015 pot fi finalizate cu banii beneficiarului, fără a fi returnaţi banii europeni cheltuiți deja. Noul caiet de sarcini pentru proiect este realizat de aceeaşi firmă, Euro Proiect SRL, condusă de Dorinel Modreanu, cumnatul deputatului liberal Nini Săpunaru. “Arată dezolant și aici nu se mișcă nimic. Au apărut betoane în mijlocul pădurii, gropi și zone defrișate probabil pentru parcări. Au distrus natura. Păcat”, a declarat Daniel Bogdan Mihăilă, participant la turul anticorupție. La inițiativa Ludmilei Ivan, cei prezenți au decis să ceară autorităților să-i țină la curent săptămânal cu privire la mersul lucrărilor efectuate în pricipala zonă de agrement a orașului lor.

Haz de necazul vrâncenesc: “hoții nu pot fi numiți domni”

În mersul autocarului anticorupție, focșănenii au admirat vilele noilor îmbogățiți, au criticat fațadele pestrițe ale blocurilor anvelopate alandala în lipsa unui ochi critic de arhitect șef și au decis că în “județul baronului Oprișan” “hoții nu pot fi numiți domni”. Ne-au propus și multe alte obiective musai adăugat în “to do-ul” unei viitoare ediții a Turului marilor tunuri. Cel mai plăcut a fost că s-a vorbit cu dragoste de orașul Unirii și s-au spus povești turistice despre tunelurile secrete care “tăiau ” granița, pentru contrabandă, între Focșanii Moldoveni și Focșanii Munteni. Cineva și-a amintit și despre o veche damigeană cu vin găsită taman sub ruinele peste care se înalță acum catedrala din centrul Focșaniului, a cărei construcție a început cu un schimb dubios de terenuri al cărei beneficiar a fost chiar mama “domnului” Marian baron Oprișan, pensionara Lucia Gherarde (citește aici) . Nu se mai știe dacă vinul era bun pentru a ostoi setea unor călători osteniți ca și noi de atâta drum pentru că butelca a dispărut misterios precum bunurile Statului Român după 1989…

“Refuz să cred că oamenii curajoși din Vrancea încap într-un autocar!”

Interesul foarte mare al oamenilor de rând de a se înscrie în această excursie -experiment arată că vrâncenilor chiar le pasă de locul în care trăiesc, vor condiții mai bune de trai și au idei foarte bune în materie de dezvoltare durabilă. Singura problemă ar fi ca decidenții politici să-și facă timp să-i consulte în mod real și să-i asculte, nu doar să încerce să le arunce praf în ochi la alegeri. “Că s-a furat enorm în acești ani, se știe. Problema este ce se va întâmpla pe viitor cu ceea ce a mai rămas“, a pus punctul pe “i” Vasile Calmîș, lider al Grupului vocal Accord și instrumentist de bază în orchestra simfonică a orașului. Toți cei prezenți au promis că vor păstra legătura pentru inițierea unor proiecte civice comune, pentru că – nu-i așa – “Unirea face puterea”. Cele mai mici excursioniste din Turul marilor tunuri de la Focșani au fost trei fetițe care beneficiază, iată, și de puțină educație civică în cei șapte ani primiți de acasă, de la părimți. Prezența acestora i-a inspirat pe oamenii mari. “Cred că ar trebui tipărită o broșură cu jafurile și distribuită gratuit în grădinițe, școli și licee”, a propus Radu Aiacoboae. Cea mai mare reușită este că cei prezenți au decis că au un scop comun realizabil și vor păstra legătura pe Facebook. A fost creat în acest sens un grup intitulat “Vrancea României Curate” (vezi aici) care ar trebui să crească. “Refuz să cred că oamenii curajoși din Vrancea încap într-un autocar!”, a spus Gheorghiță Mocanu, ofițer de politie în rezervă și cunoscut scriitor vrâncean.

• În urma acestui eveniment, caravana anticorupție a fost invitată să vină și în Galați, Tecuci, Bârlad și Vaslui, “zone critice ale României, cu cea mai mare saracie și hoție”, dar și la Soveja, acolo unde stațiunea de odihnă și tratament, cândva o perlă a munților Vrancei, a ajuns azi o dezolantă ruină. “Este multă nevoie de oameni ca dumneavoastră“, ne-a scris un cititor din satul Bâcleşti, comuna Motoșeni, județul Bacău. Noi credem că, dimpotrivă, este nevoie de dumneavoastră, de buni cetățeni! (Silvia Vrînceanu)

 

Evenimentul Turul Marilor Tunuri de la Focșani a fost organizat de Silvia Vrînceanu, coordonator regional al portalului de bună guvernare RomaniaCurata.ro, alături de Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Mediului “Accord”, Asociația de Tineret “Eu, tu și ei”, având ca partener media Ziarul de Vrancea (www.ziaruldevrancea.ro). Fotografiile și filmuelețele au fost realizate împreună cu Lucian Bălărie, Doru Sava, Sorin Ion și Alexandra Tătaru. Le mulțumim!