Raport SAR Mediul privat a intrecut autoritatile locale la fraudarea fondurilor europene

Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizată
de obținere frauduloasă a fondurilor europene, potrivit unei analize realizate
de Societatea Academică din România pe baza deciziilor definitive de condamnare
în dosarele cu fonduri europene instrumentate de DNA. Cel mai afectat fond european a fost fondul de
pre-aderare PHARE, menționat în
proporție de 46.59% în deciziile de
condamnare, iar cel mai des menționat
actor este mediul privat (asociați,
administratori, acționari, directori executivi sau administrativi, manageri sau
angajați ai unor companii private) cu o proporție de 57.20% din total.

Analiza a urmărit să identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat
program european și tipologia actorilor
implicați în obținerea frauduloasă a fondurilor europene. SAR subliniază. că
această analiză nu este exhaustivă în ceea ce privește tacticile de fraudare,
întrucât reține doar ceea ce a putut fi probat de către procurorii DNA în
cadrul proceselor în care au fost pronunțate condamnări definitive.

Scopul creării acestei baze de date a fost, în primul rând, identificarea
celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de către
DNA și probate în urma proceselor penale. Având în vedere multitudinea
acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – în 14
categorii majore pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației.

Figura 1: Frecvența
tacticilor de fraudare

Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri
europene
, împreună cu variațiile
acesteia (complicitate, tentativă, instigare, participație improprie la
folosirea de documente/declarații false și forma sa continuată, precum și fals
în declarații), reprezintă 46.21%dintre cazuri. Pe locul doi se află
tactica fals în înscrisuri (sub
semnătură privată, instigare, fals material în înscrisuri oficiale și forma sa
continuată) cu 21.59%. Schimbarea,
fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute (10.61%) și înșelăciunea (6.82%) se află pe următoarele locuri.

Programul
Phare, cel mai afectat fond European

De departe cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, ce a fost menționat în proporție
de 46.59%. Obiectivele acestui
instrument erau întărirea capacității administrațiilor și instituțiilor publice
în vederea aderării, înlesnirea transpunerii acquis-ului comunitar și promovarea coeziunii economice și sociale.

Următorul este tot un fond de pre-aderare axat pe domeniul agriculturii și
dezvoltării rurale: SAPARD cu 17.42%. Pe locul trei se află două
fonduri destinate exclusiv agriculturii (acestea fiind menționate împreună în
deciziile penale) ce constituie instrumentul financiar unic al Politicii
Agricole Comune (PAC), anume Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) cu 12.12% din total. Odată cu aderarea la
Uniunea Europeană, Agenția SAPARD a fost reorganizată în Agenția pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP). Aceasta asigură implementarea tehnică și
financiară a FEADR.

Fondul FEGA, destinat susținerii piețelor agricole, a fost menționat
separat în 10.61% dintre cazuri.
Acesta este gestionat în România de către Agenția de Plăți și Intervenție
pentru Agricultură (APIA).

Figura 2: Fondul
european cel mai afectat


Mediul privat mai
implicat în fraude decât autoritățile locale

De departe cel mai des menționat actor este mediul privat (asociați, administratori, acționari, directori
executivi sau administrativi, manageri sau angajați ai unor companii private)
cu o proporție de 57.20% din total.
Acesta este urmat de autorități publice
locale
(primari, viceprimari, consilieri locali și funcționari publici) ce
însumează 26.52%. Organizațiile
non-guvernamentale (8.71%) și
persoanele “fără calitate specială”, majoritatea fermieri, (7.58%) întregesc
topul.

 

Figura 3: Tipologia
actorilor implicați

2003, anul de vârf în
fraudele pe fonduri europene

De asemenea, analiza arată și anii în care s-au înregistrat cele mai multe
tactici de fraudare. Deciziile penale încep din anul 2010 și se termină în luna
martie 2013, dar anul cel mai îndepărtat al începerii fraudei, așa cum este
relatat în trimiterea în judecată a DNA, este 2001. Practic, în ultima perioadă s-au închis unele dintre cazurile penale
referitoare la fraudarea fondurilor de pre-aderare.

 

Figura 4: Anul
începerii fraudei

Cele mai frecvente ilegalități (54.92%) au durat 1 an, fiind urmate de cele
de 2 ani (34.85%) și de 3 ani (9.47%).

 

Figura 5: Durata desfășurării
fraudei

Pentru mai multe detalii contactati pe valentina.dimulescu@sar.org.ro


Recomandări

One thought on “Raport SAR Mediul privat a intrecut autoritatile locale la fraudarea fondurilor europene

  1. Pingback: “Paradoxul” fondurilor europene: cu cât furi mai puțin cu atât capeți mai mult | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *