Premieră: se pregătește un REFERENDUM ANTI-NUCLEAR la Craiova. Mai lipsesc doar 3.000 de semnături

ONG-urile mai au nevoie de doar 3.000 de semnături pentru a declanșa un referendum în Craiova, pe tema proiectelor nucleare de la Kozlodui – Bulgaria. Pentru a fi validat, referendumul presupune mobilizarea a peste 130.000 de votanți la urne, comparabil cu alegerile locale din 2012.

Populația Craiovei ar putea fi pusă în curând în fața unei situații fără precedent în istoria orașului: consultarea prin referendum în problema proiectelor nucleare derulate de Bulgaria la Kozlodui. Situl nuclear, aflat la o distanță de circa 100 de kilometri de municipiu, cuprinde centrala atomo-electrică unde funcționează două reactoare cu o putere instalată de 2.000 MW și un viitor depozit de deșeuri nucleare cu o capacitate de stocare de 350.000 de tone. Bulgaria a construit în perioada 1970 – 1990 șase reactoare nucleare la Kozlodui cu tehnologie sovietică/rusească, dar a fost nevoită să închidă unitățile 1-4 la presiunile UE, care le considera nesigure. În consecință, țara vecină vrea să prelungească cu 20-30 de ani durata de viață a reactoarelor 5-6, pentru care resursa de exploatare expiră în 2017, respectiv 2019. În plus, planurile nucleare prevăd extinderea centralei cu reactorul 7, cu o putere instalată de 1.200 MW, pentru care au fost încheiate acorduri preliminare cu americanii de la Westinghouse, companie deținută de gigantul japonez Toshiba. Recent, Bulgaria a anunțat că nu are resurse financiare pentru noul reactor, dar investitori din Quatar și-au anunțat interesul pentru proiect. Depozitul național de deșeuri nucleare ar putea fi amplasat la Radiana, lângă centrala de la Kozlodui. Demersurile pentru acest proiect au fost începute în 2011. Potrivit Convenției Espoo, privind proiectele cu potențial impact transfrontalier, consultarea publică în ambele țări este obligatorie. În urmă cu patru ani, 300 de activiști de la ONG-uri au protestat la Bechet (Dolj) împotriva acestui proiect, nefiind mulțumiți de explicațiile oferite de bulgari. 19 localități din Dolj sunt în aria de impact (30 km) a sitului nuclear de la Kozlodui. Proiectul părea să meargă mai departe, însă ONG-urile din Bulgaria au reușit să obțină în justiție reluarea dezbaterilor. De aici a pornit un alt scandal, pentru că ONG-urilor nu li s-a spus clar dacă procedurile de consultare trebuie reluate numai în Bulgaria sau și în România.

România, ocolită la dezbaterea publică?

Societatea civilă din România spune că întâlnirile pentru consultare publică din Bulgaria s-au derulat cu o grabă suspectă. „Noi am primit o comunicare pe e-mail din partea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Dolj în data de 20 aprilie, în condițiile în care avuseseră deja loc dezbateri în Bulgaria, în zilele de 16 și 17 aprilie 2015. Nu poți să participi la un simulacru de dezbateri publice și prin această participare să oferi girul celor care au organizat-o. Pe de altă parte, societatea civilă nu are capacitatea științifică pe care o are un aparat ministerial. Eu cred că ar fi fost nevoie din partea autorităților românești specializate pe probleme de mediu să existe un sprijin activ, nu pasiv”, a subliniat Marcel Răduț Seliște, reprezentantul Pro Democrația Craiova.

În Bulgaria, au fost organizate două dezbateri publice pe zi (27 aprilie) în locații diferite sau chiar trei (28 aprilie). „Conform documentației bulgărești, netraduse în limba engleză, se spune că reluarea dezbaterilor nu mai are context transfrontalier. În schimb, conform site-ului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), procedurile de consultare vor fi reluate inclusiv în context transfrontalier. Eu am vorbit recent cu ONG-urile bulgare care se opun proiectului și m-au sfătuit să contactez autoritățile de mediu și să le spun că oficialii bulgari așteaptă să vadă dacă mai sunt invitați la dezbateri în România”, a precizat Luminița Simoiu, expert ONU pe probleme de arme chimice, în cadrul emisiunii „Audiență Generală”, difuzată joia trecută la Alege TV.

Octavian Popa, purtătorul de cuvând al APM Dolj, a precizat că în mod normal procedurile de consultare publică ar trebui reluate și în România, dar că nu știe nimic sigur și așteaptă comunicarea MMAP. „Aici este o bizarerie, o scăpare a legislației europene, după părerea mea. Logic ar fi să se reia tot procesul de consultare publică”, a opinat, la rândul său, Marcel Răduț Seliște.

Cum se vor raporta politicienii la referendum?

ONG-urile românești vor să declanșeze un referendum local pentru a pune presiune pe autorități.
„Autoritățile locale au spus că le este teamă să organizeze acest referendum, pentru că le este teamă că majoritar populația nu va veni la vot și atunci semnalul ar fi că populația nu este interesată”, a precizat Luminița Simoiu, care a avut o interpelare în ședința Consiliului Local (CL) Craiova din data de 28 mai.

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a afirmat că se va gândi și va lua o decizie. „Am strâns până acum 10.000 de semnături pentru a declanșa un referendum, mai avem nevoie de 3.000. Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală ne permite să avem o inițiativă cetățenească dacă avem susținerea a cel puțin 5% din cetățenii cu drept de vot. 13.000 înseamnă 5% din 260.000 de cetățeni cu drept de vot în Craiova”, a mai spus Luminița Simoiu. Legea nr. 3/2000 privind referendumul, actualizată, spune (art. 14, alin 1) că problemele supuse referendumului local „se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni”. Practic, în Craiova referendumul poate fi declanșat la propunerea primarului Lia Olguța Vasilescu sau a 9 din cei 27 de consilieri municipali.

Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate (art. 14, alin 2) la nivelul unității administrativ-teritoriale respective. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (art. 5, alin 2). Practic, raportându-ne la 260.000 de craioveni cu drept de vot, pentru ca referendumul să aibă succes ar fi nevoie de o prezență la urne de peste 130.000 de persoane, iar peste 65.000 dintre acestea să se exprime împotriva proiectelor nucleare de la Kozlodui. Spre comparație, la alegerile locale din 10 iunie 2012 au fost 125.815 voturi valabil exprimate. Tema referendumului trebuie să fie suficient de puternică pentru a aduce la urne mai mulți cetățeni față de alegerile locale.

Pe de altă parte, se pune problema costurilor, care ar fi apropiate de cele privind alegerile locale. „Costurile sunt mari, dat trebuie spus că democrația este scumpă. Ne place sau nu ne place, este scumpă. Dictatura este mai ieftină: ai pe unul care decide. În democrație trebuie să-i consulți pe oameni. Nu costurile sunt problema, ci impactul. Trebuie organizat referendum în fiecare localitate afectată de această bombă cu ceas, pentru că asta a aujns să fie centrala de la Kozlodui în acest moment. De aceea, este nevoie de voință politică și nu numai la nivelul autorităților locale”, a mai spus Răduț Seliște.

La un eventual referendum, cetățenii ar trebui să-și exprime opinia față de trei probleme: construirea reactorului 7 de la Kozlodui, construirea depozitului național de deșeuri nucleare cu capacitatea de 350.000 de tone și prelungirea duratei de viață a reactoarelor 5-6 de la Kozlodui.