Organizațiile studențești membre ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) din 14 universități din întreaga țară au solicitat conducerilor acestora să ia măsuri pentru îmbunătățirea integrității academice.
Această campanie face parte din proiectul „Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenților și schimbul de bune practici”, derulat de Societatea Academică din România (SAR) și ANOSR. Scopul acestei activități a fost de a implica studenții în implementarea unor recomandări ale proiectului la nivelul universităților în care studiază, în calitate de parteneri în procesul decizional, precum și de a crește capacitatea organizațiilor studențești în vederea realizării de activități de advocacy pentru influențarea unor decizii care să contribuie la creșterea integrității mediului academic.
În această primăvară, timp de trei zile, studenți din aceste universități au participat la o sesiune de formare în care au învățat cum să deruleze campanii de advocacy la nivel de universitate și care este procesul de luare și influențare a deciziilor într-o astfel de instituție. Totodată, au aflat informații și despre propuneri de politici și măsuri care să contribuie la îmbunătățirea integrității academice la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
Ulterior sesiunii de formare, studenții participanți, alături de colegii din organizațiile studențești, s-au documentat, au căutat cele mai bune argumente și soluții pentru problemele de acest tip din facultatea/universitatea lor, pe baza informațiilor acumulate, și au redactat adrese scrise către conducerile instituțiilor de învățământ superior unde își desfășoară activitatea, solicitând adoptarea unor măsuri care să îmbunătățească nivelul integrității academice a instituției.
Printre principalele solicitări adresate de organizațiile studențești conducerilor universităților se numără:
- Publicarea rezultatelor evaluărilor cadrelor didactice de către studenți pe site-ul instituției, individual pentru fiecare cadru didactic în parte. Organizațiile studențești consideră că fiecare student care a evaluat un cadru didactic trebuie să aibă dreptul să cunoască rezultatele acestor evaluări, precum și măsurile pe care conducerea instituției de învățământ le ia în urma acestui proces. De asemenea, studenții își doresc atât ca metodele de predare să fie îmbunătățite și adaptate constant nevoilor acestora, cât și ca profesorii să trateze cu atenție și seriozitate problemele semnalate de ei. Totodată, consideră că cei mai performanți și apreciați profesori ar trebui motivați pentru a-și îmbunătăți continuu prestația.
- Introducerea în planurile de învățământ ale programelor de studii de licență a unor cursuri de etică și scriere academică, obligatorii pentru toți studenții, care să se desfășoare în anul I, semestrul I. În solicitările depuse, organizațiile studențești precizează că parcurgerea unui astfel de curs îi va ajuta pe studenți să se familiarizeze, să înțeleagă și să folosească tehnicile de scriere academică și de citare atât pentru redactarea lucrărilor de finalizare a studiilor, cât și pentru realizarea diverselor eseuri necesare pentru diferite cursuri și seminare parcurse, dar și să se acomodeze cu normele și rigorile eticii universitare.
- Introducerea obligativității utilizării unor softuri „antiplagiat” și întocmirii de rapoarte de similitudini pentru orice lucrare de finalizare a unui ciclu de studii, care să fie atașat acesteia în momentul predării ei pentru evaluarea finală. Anterior acestui moment, studenții vor avea posibilitatea să mai acceseze de maximum 2 ori respectivul program pentru aceeași lucrare, în vederea unor testări preliminare. Dintre avantajele pe care implementarea acestei măsuri le-ar aduce, studenții enumeră: contribuie la combaterea plagiatului comis involuntar de către studenți; ajută la îmbunătățirea calității lucrărilor de finalizare de studii; conduce la evitarea potențialelor situații/sesizări care pot apărea ulterior emiterii unui titlu academic și care pot contribui la scăderea credibilității valorii diplomelor acordate de universitate; constituie o metodă de asigurare a calității și integrității procesului de învățământ.
- Îmbunătățirea Codurilor de Etică, astfel încât acestea să conțină prevederi clare de prevenție, combatere și sancțiune a plagiatului, a altor forme de fraudă academică și a hărțuirii sexuale, precum și mecanisme de raportare a acestor fapte.
Situația adreselor transmise de organizațiile studențești către universități poate fi găsită în infograficul de mai jos:
Evaluarea cadrelor didactice de către studenți își are partea de subiectivitate. Care universitate are regulamente cu prevederi clare în cazul în care evaluarea este foarte defavorabilă cadrului didactic? Legea nu spune prea multe în domeniu … Dacă studenții știu rezultatele evaluării, ce au câștigat? Eventual seria din anul următor va fi influențată în evaluare de studenții pățiți. Sună ca o vânătoare de vrăjitoare. Și ce vor face studenții când un cadru didactic slab evaluat de ei performează în cercetare (adică aduce puncte pentru clasarea universității)? Studenții au reprezentanți în consiliile facultăților și senate universitare: să solicite acolo rezolvarea problemelor lor. Vor avea astfel ocazia să ia pulsul implicării dascălilor și universităților în sensul solicitărilor lor, la modul cel mai direct.
Cursuri de etică profesională și scriere academică s-au introdus în numeroase planuri de învățământ, lucrul acesta fiind cerut inclusiv de noile norme ARACIS. Mai bine s-ar uita studenții la aceste planuri de învățământ și le-ar compara cu cele din facultăți similare din Occident (Ungaria și Austria ar fi de-ajuns): ar vedea că cei din comisiile de specialitate ARACIS fac planurile după cum bate vântul (dar asta nu-i deranjează pe studenți…).
Softurile antiplagiat sunt achiziționate și sunt puse la lucru în unele universități. Ba mai mult, există unele free și online. Studenții se plâng că nu sunt controlați… A propos de etică, ce propune ANOSR ca sancțiune în caz că un student plagiază?
Codurile de etică sunt văzute ca ultimă ecluză capabilă să oprească gunoiul. Comisiile și comitetele de etică formulează recomandări – senatele iau măsuri. Iar dacă legea e laxă sau ambiguă sau cu portițe, recomandările nu fac doi bani.
De curiozitate, ar fi bine de știut câte dintre aceste prevederi vin de la ANOSR și câte de la SAR. Ele sunt de bun simț, însă studenții ar trebui să se ocupe cu probleme studențești, cum ar fi să ceară camere single în cămine, mai multe burse în Occident, cursuri gratuite de limba engleză, biblioteci mai bine dotate etc. După un semestru într-o universitate din Vest, nu știu cât de preocupat va mai fi un student de perfectibilitatea codului de etică – mai curând va fi speriat de hăul dintre noi și ei, atât în domeniul științei, al dotării materiale și al civilizației în general.
Propun SAR ca sub egida aceluiași program de cooperare elvețiano-român să contacteze și sindicatele universitare unite în Alma Mater, ARACIS-ul și CNATDCU, precum și rectoratele celor 14 universități și să pună pe tapet problemele de mai sus. Altfel, demersul nu prea arată OK. Puteți publica aici o sinteză măcar a solicitărilor depuse de organizațiile studențești către conducerile universităților? Ar fi un bun început în înțelegerea problemelor.
Cand eram eu student (pana prin 2000) organizatiile studentesti erau extrem de politizate (la mine in facultate taraniste) si nu se ocupau de interesul studentilor. Nu stiu care mai e situatia, insa cinic fiind tare mi-e ca sunt mai ocupate sa “reziste” decat sa apere studentii. Cererile suna corect de la distanta, insa tare mi-e sa nu fie o simpla implicare pe criterii politice in luptele pentru promovare de prin facultati.