Alex Costache

Dosarele fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir pe înţelesul tuturor

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, este judecat într-un proces de corupţie la Curtea de apel Bucureşti. La Tribunal,  în primă instanță, el a fost condamnat pentru fals în înscrisuri, dar a fost achitat pentru acuzaţiile de corupţie.

România Curată a studiat în baza legii transparenţei 544/2001 dosarul lui Dragomir şi vă prezintă mai jos care sunt acuzaţiile ce i se aduc fostului SRI-ist, de ce a fost achitat pentru corupţie şi condamnat pentru fals, ce probe au anchetatorii și care este strategia lui de apărare.

Daniel Dragomir, în momentul arestării în dosarul Black Cube

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir a devenit personaj media în aceste zile, fiind invitat la televiziunile de ştiri, unde este prezentat drept „adjunctul lui Coldea” şi unde face „dezvăluiri” despre „statul paralel” din care a făcut şi el parte. Vorbeşte de abuzurile Anticorupţiei, securişti, acoperiţi şi alte asemenea.

Ce uită televiziunile de ştiri să spună e că fostul ofiţer SRI a fost până acum arestat de două ori. Este principalul suspect în cazul Black Cube, afacerea de hărţuire şi spionare a şefei DNA. Dragomir ar fi comandat operaţiunea din România a celebrei agenţii israeliene de detectivi internaţionali „în numele altor persoane”. Deocamdată nu ştim cine sunt aceste persoane, însă bănuielile anchetatorilor DIICOT merg către miliardarul israelian Benny Steinmetz.

Cine e Daniel Dragomir

Înainte de toate, trebuie spus că Dragomir nu este nici ceea ce spun televiziunile de ştiri despre el, adică un ofiţer foarte important, „adjunctul lui Coldea”, dar nici atât de neînsemnat pe cât îl prezintă tabara adversă.

Potrivit rechizitoriului DNA, Dragomir are 39 de ani, a absolvit liceul George Bacovia din Bacău, apoi Academia Naţională de Informaţii promoţia 2001. Atunci a intrat în SRI ca ofiţer operativ la Direcţia generală de combatere a terorismului.

În 2006, a fost avansat şef birou, în 2008, şef de sector şi în 2010, şef de grupare de sectoare. Potrivit declaraţiilor din dosar ale Mihaelei Nicola de la compania de PR The Group, în 2011-2012, Dragomir preda cursul de antiterorism la Academia Naţională de Informaţii. În 2012, Dragomir îşi manifestă dorinţa de a părăsi serviciul şi de a intra în afacerile de PR. Preia o firmă a Mihaelei Nicola şi în februarie 2013 părăseşte serviciul prin demisie şi se dedică „afacerilor”. Avea gradul de locotenent colonel, iar ultima lui evaluare în cadrul SRI fusese maximă.

În ianuarie 2015 este arestat în dosarul de corupţie şi este trimis în judecată în aceeaşi lună. În septembrie 2016 este arestat din nou, de această dată, ca urmare a investigaţiei DIICOT în afacerea Black Cube. Între timp, a fost eliberat sub control judiciar. În acest an a fost condamnat în dosarul DNA pentru fals, dar achitat pentru acuzaţiile de corupţie de către judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti. În această toamnă, a început apelul la Curtea de apel Bucureşti şi a avut ghinionul să cadă la un complet considerat dur, format din judecătorii Florin Purigiu şi Ciprian Alexandru Ghiţă. Acesta din urmă s-a remarcat prin faptul că, atunci când activa la Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 22 de ani de detenţie efectivă pe colegul lui, judecătorul Mircea Moldovan, cunoscut drept magistratul care a sărit gardul şi a fugit în pădure atunci când au venit procurorii DNA să îl ia de acasă.

Revenind la Dragomir, acum este eroul televiziunilor de ştiri care se luptă cu Justiţia şi al Comisiei parlamentare de control a SRI.

Acuzaţiile din dosarul de corupţie

Dragomir şi fosta lui soţie, Marinela Zoica Dragomir, au fost trimişi în judecată în ianuarie 2015 pentru mai multe infracţiuni de corupţie. Procurorii DNA vorbesc în rechizitoriu că divorţul din 2013 a fost formal, cei doi continuând să convieţuiască. Marinela Zoica Dragomir a fost şi ea angajată SRI, ca subofiţer la Centrul pentru surse deschise, până în 2010 când şi-a dat demisia.

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir este acuzat de trafic de influenţă şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Adică, în virtutea funcţiei de ofiţer SRI, a avut acces la informaţii secrete despre omul de afaceri libanez Rami Ghaziri. Patronul de la Avicola Crevedia era monitorizat de Direcţia generală de Securitate economică a SRI şi era vizat într-un mare dosar de evaziune fiscală din industria cărnii.

Potrivit DNA, Dragomir i-ar fi comunicat omului de afaceri Rami Ghaziri informaţii secrete astfel încât acesta să se păzească de monitorizarea SRI, controalele ANAF şi, ulterior, de dosarele DNA. Dragomir i-ar fi oferit sprijin omului de afaceri libanez la diverşi înalţi functionari astfel încât să obţină mai uşor rambursarea TVA de la stat. Cu alte cuvinte, i-ar fi oferit protecţie în schimbul a 25.000 de euro pe lună şi a unui procent de 1 la sută din TVA rambursată de stat.

Potrivit denunţătorului său, omul de afaceri Rami Ghaziri, protecţia ar fi datat din 2011. În acest context, Rami Ghaziri vorbeşte de întâlniri cu “Blejnar Sorin (fostul şef al Fiscului pe vremea PDL- n.r.), Bogdan Drăgoi (ministru de Finanţe în Guvernul Ungureanu – n.r.), Adrian Rădulescu (secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu – n.r.) şi şeful Poliţiei Economice din Bucureşti” – potrivit dosarului DNA.

Potrivit procurorilor, Dragomir ar fi primit în total mită de la Rami Ghaziri – prin intermediul unui angajat al acestuia, Emile Kharrat – peste 460.000 de euro.

374.000 de euro au mers direct în contul soacrei fostului ofiţer, peste 70.000 de euro au reprezentat cheltuieli pentru înfiinţarea unei firme, Emar Investment şi pentru o maşină Porsche Cayenne, iar 18.000 de euro ar fi fost primiţi sub forma salariului de 8000 de lei pe lună al soţiei sale la firma Emar. Acţionarii firmei erau Marinela Zoica Dragomir (50%) şi două angajate ale lui Ghaziri cu câte 25 %, Amalia Oana Şerbănescu şi Emilia Nae, aceasta din urmă fiind şi denunţătoare în dosar. Procurorii susţin că firma nu a avut activitate economică şi a fost înfiinţată exclusiv pentru a servi drept paravan pentru şpagă. Totul s-ar fi petrecut între octombrie 2012 şi octombrie 2013, în perioada când Dragomir voia să se lanseze în afaceri şi a părăsit SRI.

Fostul ofiţer SRI este acuzat şi de spălare de bani întrucât – consideră procurorii militari de la DNA – a transferat banii primiţi de la Rami Ghaziri din contul soacrei sale în alte conturi, ale lui, soţiei şi fiului.

Fostul ofiţer este acuzat şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii şi uz de fals întrucât, împreună cu soţia lui, ar fi determinat falsificarea unui contract de împrumut şi a unei chitanţe de restituire a banilor, pe care ulterior le-a prezentat la DNA, susţinând că banii primiţi de la omul lui Rami Ghaziri ar fi reprezentat un împrumut pe care l-a restituit.

Ce spune Dragomir

Fostul ofiţer şi-a construit o apărare care, iată, în mare parte, a stat în picioare în faţa judecătorului de la Tribunal, mai puţin în ceea ce priveşte acuzaţia de fals. De altfel, soţii Dragomir au făcut apel şi au cerut să fie achitaţi şi pentru acest capăt de acuzare.

Dragomir neagă că i-ar fi furnizat informaţii clasificate lui Rami Ghaziri, însă nu neagă relaţia cu omul acestuia, Emile Kharrat. Dragomir spune că Emile Kharrat era sursa lui în rândul comunităţii libaneze din România. De altfel, legătura dintre ofiţerul “Andrei”, alias Dragomir şi sursa Emile Kharrat a fost confirmată de SRI printr-o adresă oficială trimisă Tribunalului. Dragomir susţine că sursa s-ar fi oferit să facă afaceri împreună cu el, să cumpere terenuri arabile în judeţul Ialomiţa, acolo de unde provine soacra fostului ofiţer. Aşa i-ar fi dat Kharrat cei 374.000 de euro şi ar fi înfiinţat firma Emar ca să facă afaceri imobiliare. Dragomir suţine că Ghaziri nu ştia de intenţiile lui Kharrat. Acesta din urmă ar fi fost nemulţumit şi susţinea că Ghaziri îi datora foarte mulţi bani astfel încât s-ar fi considerat îndreptăţit să ia bani de la patronul lui ca să facă afaceri cu Dragomir.

Fostul ofiţer justifică şi întâlnirile cu Ghaziri prin faptul că el a părăsit serviciul şi s-a lansat în afacerile de publicitate şi PR. Firma preluată de Dragomir de la Mihaela Nicola de la The Group a încheiat un contract de PR cu compania lui Ghaziri, Agroli Group. Cu alte cuvinte, Dragomir susţine că în mod legal, în baza unui contract, i-ar fi oferit consultanţă lui Ghaziri privind rambursările de TVA şi privind gestionarea relaţiei cu autorităţile: ANAF, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii.

În ce priveşte acuzaţia de spălare de bani, Dragomir susţine că a retras banii din contul soacrei de la Alpha Bank şi i-a mutat în alte conturi, pe numele lui, soţiei şi copilului întrucât, în 2013, Guvernatorul BNR a atras atenţia asupra pericolului de a ţine toţii banii într-un cont din pricina iminentei prăbuşiri a sistemului bancar grecesc.

De ce a fost achitat de judecătorul de la Tribunal pentru corupţie, dar condamnat pentru fals

În esenţă, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti nu spune că Dragomir ar fi nevinovat, ci că nu există probe împotriva lui. Deşi pare ilogic să îl achite pentru trafic de influenţă în timp ce îl condamnă pentru falsificarea contractului de împrumut şi a chitanţei de restituire a banilor, judecătorul spune că a avut probe la dosar doar pentru acuzaţia de fals.

În primul rând, nu ar exista probe care să dovedească „încălcarea actului de serviciu”, cum spun juriştii, adică faptul că ofiţerul SRI Dragomir i-ar fi livrat informaţii secrete lui Rami Ghaziri, care să îi ofere acestuia protecţie.

„Probatoriul nu relevă că inculpatul Dragomir Daniel ar fi folosit datele şi informaţiile având caracter clasificat obţinute în virtutea calităţii de ofiţer al SRI, prin prisma atribuţiilor de serviciu, în mod direct şi în interes personal, într-un scop ilicit propus şi realizat al obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite, aşa cum au fost evidenţiate în rechizitoriu şi ar fi permis accesul unei persoane neautorizate, în cauză, martorul Ghaziri Rami, la aceste date”, a concluzionat judecătorul.

Procurorii se bazează pe denunţurile lui Ghaziri şi ale fostei iubite a lui Emile Kharrat, însă judecătorul susţine că acestea nu sunt credibile în condiţiile în care Ghaziri ar fi denunţat ca să scape el însuşi de acuzaţiile ce îi sunt aduse în dosarul de evaziune fiscală.

În ce priveşte faptul că a primit bani de la omul lui Ghaziri, judecătorul achiesează la teza lui Dragomir potrivit căreia acesta a vrut să facă afaceri cu Emile Kharrat. Judecătorul admite că Dragomir ar fi instigat la comiterea unui fals şi a susţinut în mod nereal că a fost vorba de un împrumut şi că a restituit banii. Cu alte cuvinte, magistratul admite că banii au rămas la Dragomir, însă – crede magistratul – suntem în faţa unei afaceri între cei doi, în care s-au dat nişte bani şi, dacă una dintre părţi este nemulţumită, nu au decât să se judece în civil.

„Sumele de bani obţinute au fost transferate în conturi aparţinând inculpatului sau unor membri ai familiei, iar ulterior, aceştia au constituit depozite şi au cheltuit o parte din aceste sume în interes personal. Din materialul probator, nu rezultă că au fost returnate numitului Emile Kharrat”, arată judecătorul Bălănescu.

Magistratul a mers pe varianta unei „îmbogăţiri fără justă cauză”, adică – spune el – nu există probe privind încălcarea actului de serviciu de către fostul ofiţer SRI, iar banii primiţi au fost în cadrul unei afaceri, care nu s-a mai materializat. În condiţiile în care banii au rămas la Dragomir, atâta vreme cât Kharrat nu îi mai cere înapoi, suntem în faţa unei îmbogăţiri fără justă cauză, iar dacă, la un moment dat, Kharrat cere banii înapoi şi nu îi primeşte, nu au decât să se judece în instanţele civile, nu penale.

„Comportamentul inculpatului Dragomir este specific instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză sau nerespectării mandatului civil, nefiind incidentă răspunderea penală”, a concluzionat judecătorul de la Tribunal.

Magistratul conchide: „Existenţa unui transfer de elemente patrimoniale şi nefinalizarea proiectului Emar nu este suficientă sub aspect probator, persistând un dubiu care depăşeşte limite rezonabile.”

„Instanţa reţine că transferul sumei de aproximativ 400.000 de euro în contul bancar apartinând lui Costache Diţa (soacra lui Daniel Dragomir – n.r.), în sine, concomitent şi ulterior relaţiei ofiţer de informaţii – sursă nu dovedeşte acuzaţia de pretindere formulată de parchet. Totodată, nu este dovedit că în procesul de culegere de date, corelativ aspectelor abordate în discuţii specifice domeniului antiterorism, inculpatul a înţeles să le exploateze şi în interes personal, într-un scop ilicit propus al obţinerii unor foloase necuvenite substanţiale”.

„Deşi parchetul invocă o geneză infracţională comună cu pretinderea celor 400.000 de euro (în contextul relaţiei ofiţer – sursă), nu există probe care să ateste că cheltuielile ocazionate de înfiinţarea, dotarea, desfăşurarea activităţii S.C. Emar, precum şi cheltuielile aferente „salarizării” inculpatei Dragomir Zoica Marinela cu suma de 8000 de lei pentru perioada februarie – octombrie 2013, au fost făcute în scopul traficării de către inculpatul Daniel Dragomir a influenţei sale, prin raportare la funcţia deţinută în cadrul SRI, pentru rezolvarea problemelor curente ale societăţii deţinute de martorul denunţător Ghaziri Rami (încasarea la timp a TVA-ului, rezolvarea sau evitarea unor controale financiar-fiscale din partea organelor statului”, arată judecătorul.

Judecătorul l-a audiat prin comisie rogatorie pe Emile Kharrat în Liban şi acesta a susţinut întru totul teza lui Dragomir. A negat că i-a dat bani fostului ofiţer SRI ca să îi ofere protecţie şefului său, Rami Ghaziri.

Întrebare anchetator: În perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013, Daniel Dragomir a pretins vreo sumă de bani de la Rami Ghaziri pentru a-şi folosi influenţa, prin prisma funcţiei deţinute, asupra unor funcţionari publici?

Răspuns Emile Kharrat: Nu, acest lucru nu a avut loc şi nu a avut loc nici măcar o discuţie asupra acestui fapt”.

Trebuie precizat că Emile Kharrat a reuşit să plece din ţară pe 31 octombrie 2013 cu o cursă Otopeni-Istanbul-Beirut. Plecarea lui a survenit în contextul declanşării anchetei de evaziune fiscală împotriva lui Rami Ghaziri. Kharrat are calitate de suspect într-un dosar disjuns din cel al lui Dragomir şi este acuzat de complicitate la trafic de influenţă. De asemenea, Rami Ghaziri a relatat la DNA despre vizita la domiciul său a lui Daniel Dragomir în care au discutat pe coli de hârtie. În cadrul discuţiei, Dragomir s-ar fi arătat interesat de starea financiară precară a lui Kharrat în Liban şi de soluţiile necesare asfel încât acesta să fie mai relaxat.

Judecătorul concluzionează că singura cale de a-şi da seama de discuţiile dintre Dragomir şi Kharrat ar fi declasificarea înregistrărilor convorbirilor purtate de aceştia în relaţia ofiţer-sursă.

„Nu există probe că în acest interval ar fi vut loc întâlniri în afara cadrului desfăşurării activităţii profesionale (…) Deşi se invocă o geneză infracţională în contextul relaţiei ofiţer – sursă, probatoriul nu relevă că ar fi existat astfel de discuţii”, concluzionează judecătorul.

„Sub acest aspect, instanţa va valida declaraţiile inculpatului, existând o certitudine în privinţa notorietăţii unui modus operandi al serviciilor de informaţii, în acest sens este clar că modalitatea în care se derula relaţia profesională între inculpat şi Emile Kharrat , în intervalul septembrie octombrie 2010 – ianuarie 2013, a fost cunoscută în timp real de conducerea SRI”.

„Instanţa constată existenţa unor deficienţe care au afectat urmărirea penală şi parţial cercetarea judecătorească. Era necesar – în condiţiile articolului 352 alin. 11 CPP şi art. 11 din legea 51/1991 – accesul la conţinutul convorbirilor avute de inculpat (ofiţer SRI) cu Emile Kharrat (colaborator SRI), în intervalul septembrie- octombrie 2012 – ianuarie 2013, supravegheate de serviciul de specialitate al SRI şi la rapoarte înaintate către conducerea superioară a SRI, după fiecare întâlnire”.

„Nu există probe privind o anchetă internă a SRI în acest sens, ultima evaluare profesională a inculpatului fiind maximă”, notează judecătorul.

Magistratul l-a achitat pe Dragomir şi pentru infracţiunea de spălare de bani: „În lipsa probelor privind săvârşirea infracţiunii predicat din care provin bunurile supuse spălării, nu există bază probatorie pentru infracţiunea de spălare de bani”, a conchis judecătorul.

Ce spun procurorii şi ce probe invocă

În motivele de apel, procurorii militari de la DNA susţin că Daniel Dragomir a fost achitat în mod greşit pentru infracţiunile de corupţie.

Ei probează „încălcarea actului de serviciu” de către Dragomir – adică furnizarea de informaţii secrete şi, implicit, de protecţie pentru Rami Ghaziri – cu denunţul omului de afaceri libanez, cel al Emiliei Nae – iubita lui Emile Kharrat şi angajată a lui Ghaziri – şi cu depoziţia lui Marius Mitruş, fost ofiţer SRI la Securitate economică.

Omul de afaceri libanez Rami Ghaziri, patron al Avicola Crevedia şi Agroli Group, a formulat un denunţ la DNA împotriva fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir, în faţa procurorului Mariana Alexandru, pe 14 martie 2014. Rami Ghaziri a relatat că Emile Kharrat i-a transmis că au nevoie de protecţie şi că trebuie să plătească 25.000 de euro lunar şi 1 la sută din TVA rambursată.

„Suma de 400.000 de euro mi-a fost solicitată de Emile Kharrat pentru a fi oferită acelor persoane despre care am aflat mai târziu că se numesc Dragomir Daniel şi Dragomir Marinela Zoica, garantându-mi-se că prin relaţiile la nivelul instituţiilor statului, eu înţelegând prin aceasta, ANAF, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii, grupul de societăţi pe care-l patronam va putea desfăşura activitate normală”.

„Încerc să redau textual susţinerile lui Kharrat Emile şi, în esenţă, au fost: pentru a ne putea dezvolta afacerea în România în condiţii normale, ştiind că, la urma urmelor, suntem cetăţeni străini şi că afacerea a devenit, între timp, una din cele mai mari din domeniu, nu vom putea continua în acest mod decât dacă vom avea protecţie”, a continuat Ghaziri.

Potrivit lui Rami Ghaziri, protecţia ar fi datat din 2011. În acest context, Rami Ghaziri vorbeşte de întâlniri cu “Blejnar Sorin (fostul şef al Fiscului pe vremea PDL- n.r.), Bogdan Drăgoi (ministru de Finanţe în Guvernul Ungureanu – n.r.), Adrian Rădulescu (secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu – n.r.) şi şeful Poliţiei Economice din Bucureşti” – potrivit dosarului DNA.

Întâlnirea de la Crowne Plaza

Rami Ghaziri a relatat şi despre o întâlnire de la Crowne Plaza din februarie 2013 dintre el şi Daniel Dragomir în care fostul ofiţer l-ar fi informat că are probleme la DNA, “unde este un dosar mare, în care sunt cercetate mai multe firme mari de producţie, însă spunându-i să nu fie îngrijorat întrucât nu este vizat de cercetări, ci o altă persoană pe nume Mahmoud Moubarak”, arată procurorii în rechizitoriu. La întâlnire a participat şi Cătălin Vătafu, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene în Guvernul MRU.

Discuţii pe coli de hârtie, arse apoi

Ghaziri a dat detalii despre mai multe întâlniri conspirative cu fostul ofiţer SRI. Una dintre ele s-ar fi petrecut în data de 19 aprilie 2014 la vila lui Ghaziri din strada Dante Alligheri, cartierul Primăverii din Bucureşti. Dragomir ar fi venit la el acasă, unde ar fi discutat pe coli de hârtie cărora ulterior le-au dat foc.

„Dragomir Daniel a început să scrie pe o coală A4 de hârtie, spunându-mi: <<Ştiu ce probleme ai, dă-mi detalii ca să ştiu ce strategie să adoptăm>>. Mi-a înmânat coala de hârtie pe care scrisese, indicându-mi să-i scriu răspunsul”, este un fragment din declaraţia lui Ghaziri de la DNA din data de 20 noiembrie 2014.

„Toate discuţiile au fost purtate pe hârtie, aşa cum am descris mai sus, hârtia fiind distrusă prin ardere după încheierea discuţiilor. Din modul în care Dragomir Daniel a abordat această comunicare cu mine, respectiv vorbind în şoaptă şi scriind pe hârtie, mi-am dat seama că îi este teamă ca discuţia să nu fie interceptată şi investigată”, a continuat Ghaziri.

Lecţii pentru fentarea monitorizării

„La cea de-a doua întâlnire, Dragomir Daniel mi-a ţinut o lecţie despre interceptări şi modul în care pot să-mi protejez conversaţiile, spunându-mi că telefonul meu este interceptat şi că este posibil să am montate dispozitive de interceptare, atât acasă, cât şi la birou şi în maşină (…)

Aceeaşi persoană m-a sfătuit ca în discuţiile telefonice de pe acel aparat să nu folosesc cuvinte cheie, cum ar fi: bombă, preşedinte, terorist, atentat, Allah, Hamdellah şi altele. Mi s-a spus ca apelul telefonic să nu îl fac din apropierea telefonului pe care-l folosesc în mod obişnuit, ci dintr-o altă zonă şi că niciodată nu trebuie să închid aparatul imediat după ce închei convorbirile, întrucât se transmit semnale în reţea. De asemenea, convorbirile trebuia să le port în locuri aglomerate pentru a nu crea suspiciuni.

Mi-a mai spus că dacă ţin telefoanele împreună deschise se poate stabili pe celulă (staţia GSM – n.r.) că le folosesc eu şi pot fi interceptate convorbirile de pe telefonul secret, folosind celălalt telefon.

Pentru a putea transmite e-mailuri, fără ca acestea să fie interceptate, Dragomir Daniel mi-a spus că trebuie să folosesc o adresă de email nouă, un calculator nou care să nu fie conectat niciodată la reţeaua folosită în mod curent.

O altă metodă pe care mi-a indicat să o folosesc, a fost aceea de a cuprinde informaţiile confidenţiale într-un e-mail nou, pe care să-l salvez ca draft şi să transmit destinatarului username-ul şi parola contului în care salvasem anterior informaţia, pentru ca acesta să o poată accesa, fără ca ea să circule între adresele de poştă electronică”.

Ce spune Dragomir cu privire la acest episod:

„Nu l-am învăţat pe Ghaziri Rami cum să-şi protejeze conversaţiile telefonice, singura discuţie pe care am avut-o a fost în sensul că dacă suspecta, şi acesta suspecta că o firmă concurentă ştia de activităţile sale curente, să-şi protejeze conversaţiile online cu o firmă specializată sau să îşi cripteze documentele de comunicare. Singura discuţie pe care am avut-o a fost în sensul în care Ghaziri mi-a spus că dacă se duce în SUA şi dacă foloseşte anumite cuvinte este ascultat, i-am spus că dacă foloseşte anumite cuvinte, respectiv, preşedinte, bombă, World Trade Center, poate să atragă atenţia, dar nu am avut nicio discuţie din punct de vedere tehnic cu acesta”, a fost răspunsul lui Dragomir.

Întâlniri cu şeful ANAF şi ministrul Agriculturii

„Ştiind că am o relaţie bună cu ambasadorul Olandei în România, prin perspectiva exporturilor pe care le efectuam în Olanda, Dragomir Daniel mi-a sugerat să merg cu acesta la Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru a rezolva 3 probleme: extinderea controalelor sanitar-veterinare şi la comercianţi, nu numai la producători, reducerea TVA la 9 la sută pentru carne ca produs de bază şi să facem lobby în Olanda pentru promovarea imaginii României şi a produselor autohtone. Am avut 2 asemenea întâlniri cu Daniel Constantin, la una participând şi ambasadorul Olandei. Pentru problema rambursării de TVA, Dragomir Daniel mi-a facilitat o întâlnire cu Gelu Ştefan Diaconu, care era şeful ANAF”, a mai relatat Rami Ghaziri.

De altfel, fostul şef al Fiscului, Gelu Diaconu şi fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, au fost audiaţi ca martori în dosar. Fostul ofiţer SRI a justificat sugestiile făcute lui Ghaziri prin faptul că îi livra consultanţă în cadrul contractului de PR, încheiat între firma lui, Daimon Public Relations şi Agroli Group.

Întâlnirea conspirativă din parcarea de la Inter

Martorul denunţator Emilia Nae a dat şi ea declaraţii la DNA împotriva lui Daniel Dragomir. În plus, a fost de acord să poarte tehnică de intreceptare asupra ei atunci când s-a întâlnit cu soţii Dragomir. Ea a relatat episodul unei întâlniri conspirative cu cei doi soţi în parcarea subterană de la Inter din data de 30 martie 2014. A doua zi, martorul a dat declaraţii la DNA:

„ Am fost plimbată circa o oră, fără o destinaţie clară, cu o viteză de circa 30-40 km/h, pe mai multe străzi din Bucureşti, realizând că şoferul îşi lua măsuri de verificare, nedorind să fim urmăriţi”, a declarat Emilia Nae.

Şoferul care a dus-o la întâlnire, Marian Daniel Popa-Alexe, a declarat şi el la DNA:

„Precizez faptul că, conform dispoziţiilor date de Dragomir Daniel, am urmat un anumit traseu şi nu am mers direct din Calea Moşilor către parcare, ci traseul avea puncte clare prin care eu trebuia să trec, ruta fiind stabilită de acesta. După aproximativ 40 de minute de mers pe traseul indicat am ajuns în parcarea subterană (parcarea cu plată) de la hotel Intercontinental unde Nae Emilia a coborât din maşină şi a urcat într-o altă maşină, posibil auto marca Subaru Forester cu numărul B – 75 – ASW, de culoare neagră, proprietate a lui Dragomir Marinela Zoica, în care se afla aceasta din urmă şi Dragomir Daniel”, a declarat şoferul la DNA.

Interceptări ambientale

La dosar există şi înregistrări ambientale făcute de Emilia Nae. Iată o discuţie dintre ea şi Marinela Zoica Dragomir, soţia fostului ofiţer SRI, din data de 22 aprilie 2014:

Dragomir Marinela Zoica: Poţi să spui: <<Există pe undeva…Emile a hotărât să-i dea nişte bani cu împrumut, eu decât i-am depus. Ştiu ca există nişte contracte, mi-a dat înapoi, i-am dat lui Emile înapoi şi de atunci s-a încheiat povestea >>. Fiindcă acolo e închisă, nu ai absolut nicio problemă, nicio treabă. Cu prostul ăstălalt cu maşinile n-ai absolut nicio treabă.

Nae Emilia: Da, n-am”.

E-mailuri şi o agendă găsită la percheziţii

Martorul denunţător a depus la DNA şi e-mailuri conţinând discuţii cu Marinela Dragomir. În plus, procurorii au pus mâna pe o agendă a Ionelei Alina Marin, una dintre angajatele lui Rami Ghaziri, în care acesta îşi notase detalii legate de „salariul” de 8000  de lei primit de soţia lui Dragomir la firma Emar.

Depoziţia unui fost ofiţer SRI

Procurorii îşi bazează acuzaţiile şi pe depoziţia fostului ofiţer SRI Marius Mitruş de la Direcţia Securitate economică a SRI. El a relatat despre o întâlnire operativă de lucru dintre ofiţerii Direcţiei Securitate Economică care aveau în lucru dosarul de evaziune fiscală din industria cărnii şi care îl viza pe Rami Ghaziri. La această şedinţă a participat şi locotenent colonelul Daniel Dragomir din partea Direcţiei Antitero întrucât şi ei monitorizau aceleaşi personaje. Fostul ofiţer Mitruş relatează că, după ce Daniel Dragomir a aflat despre monitorizarea lui Rami Ghaziri de către colegii lui de la Securitate Economică, nu a mai colaborat în caz.

„La momentul la care am primit aceste note şi, ulterior, întâlnirii operative din luna noiembrie 2012 la care a participat şi Dragomir Daniel, am fost contrariat, atât eu, cât şi colegii mei, să constatăm că un alt ofiţer din cadrul altei direcţii părea că întreţine relaţii sau că are legătură cu o persoană aflată în atenţia unităţii din care făceam parte, fapt ce contravine reglementărilor interne. Pot presupune, însă nu cunsoc, dacă Dragomir Daniel a raportat superiorilor natura relaţionară cu persoane aflate în atenţia altei unităţi din cadrul SRI. Probabil această persoană era de naţionalitate libaneză.

Arăt încă o dată că, mai ales după întâlnirea de lucru din data de 14.11.2012, atât eu, cât şi şeful de sector, am fost surprinşi de implicarea lui Dragomir Daniel, dar şi mai mult, de faptul că, ulterior acestei întâlniri, ofiţerul nu a dezvoltat şi nu a colaborat în continuare în cauza respectivă. Îmi amintesc chiar că s-a făcut o solicitare punctuală Direcţiei generale pentru combaterea terorismului în vederea dezvoltării datelor şi a unei colaborări viitoare, însă nu sunt sigur că s-a primit răspuns”, a precizat fostul ofiţer SRI Marius Mitruş.

Concluziile procurorilor în motivele de apel

„Judecătorul fondului ignoră denunţurile formulate, declaraţiile date de martorii denunţători, rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică, dar şi concluziile unui raport de constatare întocmit de specialistul financiar al DNA care sunt identice cu cele regăsite în corpusul raportului de expertiză efectuat pe parcursul cercetării judecătoreşti”, arată procurorii în motivele de apel.

„Magistratul judecător de la instanţa de fond, prin argumentaţia adusă, determină caracterul licit al foloaselor obţinute de cei 2 inculpaţi Dragomir Daniel şi Dragomir Marinela Zoica şi le creează efectiv posibilitatea acestora să îşi însuşească în mod definitiv o sumă importantă de bani, de ordinul sutelor de mii de euro, care în mod evident este necuvenită prin modul ilicit de dobândire şi reprezintă, în fapt şi în drept, partea obiectului infracţiunii de corupţie”, conchid procurorii.

Următorul termen de judecată în procesul lui Daniel Dragomir de la Curtea de apel Bucureşti este pe 17 octombrie. Vezi aici.

Dosarul Black Cube

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir este principalul suspect în cazul Black Cube, afacerea de hărţuire şi spionare a şefei DNA. Dragomir ar fi comandat operaţiunea din România a celebrei agenţii israeliene de detectivi internaţionali „în numele altor persoane”. Deocamdată nu se ştie cine sunt aceste persoane, însă bănuielile anchetatorilor DIICOT merg către miliardarul israelian Benny Steinmetz.

În aprilie anul trecut, DIICOT a reţinut doi agenţi israelieni ai Agenţiei Black Cube, Ron Weiner şi David Geclowicz. Un al treilea, Yossi Berkshtein, a reuşit să fugă. Cei trei au spart adresele de email ale unor apropiaţi ai Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA.

Este vorba de emailurile fostului soţ, Bebe Kovesi, al tatălui ei şi al unor prietene. Agenţii Black Cube ar fi căutat informaţii compromiţătoare pentru denigrarea şefei DNA în presa internaţională.

După reţinere, Agenţia Black Cube a emis un comunicat în presa israeliană în care a susţinut că operaţiunea din România a fost autorizată de autorităţile române de la cel mai înalt nivel. Totul s-a dovedit o perdea de fum. Vezi aici:

Agenții Black Cube capturați la București și-au recunoscut vinovația. Rămân totuși semne de întrebare referitoare la adevărații beneficiari ai operațiunii

Weiner şi Geclowicz şi-au recunoscut vinovăţia şi au încheiat un acord cu procurorii DIICOT pentru a obţine pedepse reduse. Agenţii Black Cube au acceptat să primească o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare şi să facă muncă în folosul comunităţii.

În septembrie anul trecut, DIICOT l-a reţinut şi pe fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic şi instigare la violarea secretului corespondenţei. El ar fi comandat operaţiunea ”Tornado” de spionare şi hărţuire a familiei şefei DNA, “în numele altor persoane”. Dragomir ar fi urmărit, la rândul lui, denigrarea şefei DNA pentru că ar fi considerat-o responsabilă de trimiterea lui în judecată în dosarul de corupţie. Detalii aici:

Un fost ofițer SRI de la Antitero, judecat pentru o șpagă de jumătate de milion de euro, a fost reținut în dosarul Black Cube

Între timp, Dragomir a fost eliberat sub control judiciar şi, potrivit unor surse judiciare, urmează să fie trimis în judecată.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Dosarele fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir pe înţelesul tuturor

  1. Red

    Ăștia pot pleca din SRI ca de la langoșeria din colț, când vor ei, cu ce informații vor ei și pot face afaceri ca cetățeanul Dorel, fără osebire? Ei depun jurământ sau nu?
    Dacă Dragomir n-o fi singurul caz în care infiltratorii sunt infiltrați de „oameni de afaceri”? Dacă mai există în fiecare județ 10 băieți ca el (sau cu grad mai mare și care nu au părăsit structura)? Cât de funcțională mai este economia noastră de piață?
    Pentru corectitudine, propun ca SRI să se redenumească IIJC (Instituţia Îmbogăţirii fără Justă Cauză), ca Dragomir să reintre (sau să intre, Dumnezeu mai știe!) în legalitate, iar SRI-ul să poată purta public obrazul abundent pătat de astfel de cazuri.
    Când un angajat al SRI-ului spune „… eu decât i-am depus…”, mă străfulgeră un sentiment de stimă pentru această onorabilă instituție de elită și de mare siguranță pentru viitorul meu. Drept pentru care diseară merg să-mi beau restul de salariu, fiindcă cu ăștia nu se știe niciodată.

    Reply
  2. Pingback: Ploaie de naționaliști | In Cuiul Catarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *