Gratian Mihailescu

Demitizarea miturilor legate de regionalizare

Pe site-ul
Ministerului Dezvoltarii Regionale a aparut un capitol special, adresat
procesului de regionalizare. In cadrul acestui site găsim un subcapitol
intitulat
Mituri despre regionalizare” in care se combat unele pericole care vor apărea in cazul în care procesul de
descentralizare nu se va realiza eficient. Problema e c
ă sunt combătute la nivel general, fără argumente, date sau analize concrete. O să incerc prin informaţiile pe care le-am strâns până în prezent să demitizez o parte din
aceste “mituri”.

1. “Regionalizarea va duce la amplificarea
dezvoltării unor judeţe, în detrimentul altora.” Expertii ministerului sustin
că „facem regionalizarea tocmai pentru a permite regiunilor să gestioneze
resurse şi proiecte generatoare de dezvoltare economică echilibrată la nivelul
judeţelor din interiorul regiunii”. Sună frumos….dar CUM?

În ultimul raport SAR arătam
cum disparitatea a crescut în România în ultimii 8 ani cu 36% şi evidenţiam
faptul că fondurile europene şi tendinţele de dezvoltare au adus cu ele şi
cresterea disparităţii între regiuni şi între judeţele aceleiaşi regiuni.
Dezvoltarea regională haotică din ultimii ani, a facut ca judeţele sărace să
stagneze, iar cele bogate să se dezvolte şi mai mult. Inegalitatea se poate
accentua şi mai mult pe viitor.

La nivel de
judeţ exemplele vin tot din ultimul raport SAR,
unde judeţe mai slab dezvoltate economic, Vaslui sau Caraş-Severin nu au reuşit
să finalizeze prea multe proiecte europene, în comparaţie cu celelalte judeţe
din regiunile respective. Slaba capacitate administrativă a acestor judete,
coroborată cu incapacitatea de atragere a investiţiilor străine şi lipsa
infrastructurii, însă şi activităţile preponderente din agricultură au dus la o
crestere slabă in comparaţie cu oraşe mai puternice din aceeaşi regiune gen Timişoara
sau Arad în Vest şi Iaşi sau Suceava în Nord-Est.

Problema
majoră este de management, de resurse umane şi de lipsa strategiilor coerente
de dezvoltare locale şi regionale care să fie puse in practică. În România nu
contează calităţile manageriale ale unui primar sau presedinte de CJ, cât dacă
se află în partidul de guvernare. Cum va fi stimulată competitivitatea administraţiilor locale şi regionale, prin
procesul de regionalizare? CJ vor rămâne ca structură de funcţionare,
consiliile locale la fel, iar peste acestea vor apărea Consiliile Regionale.
Din aceste structuri vor face parte aceiaşi oameni şi atunci ne întrebăm CUM se
va realiza o dezvoltare echilibrată a viitoarelor regiuni şi a judeţelor din
interiorul regiunilor ?

Mai mult decât
atât, ministrul Fondurilor Europene, domnul Teodorovici declara zilele trecute
că fondurile care nu vor fi cheltuite vor fi redirecţionate acolo unde ele s-au
epuizat deja. Nu se accentuează oare astfel disparitatea economică?

De asemenea,
nu am văzut sau auzit pe nimeni din Ministerul Fondurilor Europene să spună că
pentru următoarea perioadă financiară se va crea câte un Program Operational
pentru fiecare regiune în parte, în funcţie de nevoile specifice de dezvoltare
ale fiecărei regiuni. NU, acest lucru nu se va realiza, în continuare POR-ul
fiind un program general, valabil pentru toate viitoarele regiuni de dezvoltare
deşi evident realizarea unui POR pentru nevoile fiecărei regiuni ar prezenta
avantaje în reducerea disparităţilor.

2. “Regionalizarea va duce la crearea unor
superbaroni locali.” De pe site-ul ministerului înţelegem că mecanisme de
verificare şi control nu vor permite
excesul şi abuzul de putere al liderilor locali. CUM se va realiza acest lucru?

Într-un raport al DG Regio,
pe care l-am citat şi in cadrul raportului SAR, Romania ocupă ultimul loc
atunci când e vorba de guvernare regională din cauza lipsei unei societăţi
civile active la nivel regional, din lipsa unei independenţe a mass-mediei
locale şi regionale, din lipsa competitivităţii administraţiei locale şi regionale.

Există deja
judeţe în România care sunt conduse de baroni locali de ani buni. Ei vor rămâne
probabil în funcţie şi după 2016 datorită resurselor financiare de care vor
beneficia pe linie politică, de pe urma regionalizării de la sfârşitul lui
2013, fie ele fonduri de stat, fie fonduri europene. Acest gen de personaje
controlează la nivel regional tot ce înseamnă administraţie, presă, investiţii,
având toate pârghiile necesare pentru a-şi desfăşura nestingherit acţiunile,
care nu sunt focusate pe nevoile cetăţenilor, ci mai mult spre crearea unor
linii de control financiar şi legislativ, care să le permită să menţină
electoratul si antreprenorii, firme clientelare care vor vărsa sume importante în bugetul partidului, în timpul
campaniei electorale.

Scriam în
trecut despre cercul vicios la nivel local şi regional al deciziilor şi al
fondurilor de investiţii de stat sau cele europene: antreprenori locali şi
regionali pompează sume importante în partidul X (de obicei se merge cu cel mai
puternic candidat), iar acesta, după
alegeri trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câştig care
se împarte cu acesta. Este un proces care funcţionează de ani de zile, ajungându-se
să fie total legal, prin acte semnate şi în spiritul legii. Lipsa de watchdog
si whisleblowers de la nivelul regiunilor vor face ca aceste practici să
continue, fără prea mare „deranj” din partea autorităţilor publice care se
ocupă cu astfel de cazuri.

În România
există Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie
(DNA) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Din păcate
infrastructura acestor agenţii şi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar
DNA-ul având servicii teritoriale. Şi atunci ne întrebăm, CUM vor putea fi
reduse aceste practici, deja împământenite la nivel local şi regional? Cu ce
resurse? Ce mecanisme de control vor exista la nivel regional, pentru a urmări
activitatea administraţiei locale, judeţene şi regionale?


3. “Regionalizarea va duce la creşterea
birocraţiei şi a costurilor pentru cetăţean”.
Pe site se explica faptul că birocraţia se va simplifica, iar serviciile vor fi
aduse mai aproape de cetăţean. Nu înţeleg CUM? Cum se va reduce birocraţia dacă
se va crea un nou nivel administrativ şi anume cel regional?

Conform
proiectului de regionalizare dezbătut în audierile publice naţionale,
Consiliile Regionale înfiinţate vor avea un rol pur administrativ de coordonare
a activităţii CJ-urilor pentru politicile de dezvoltare regională. Se urmăreste
descentralizarea competenţelor administrative de interes local, judeţean şi
regional cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru exercitarea
acestor competenţe. Nu este însa clar stipulat niciunde care vor fi aceste
competenţe şi cum vor fi susţinute financiar aceste Consilii Regionale?

Din
rapoartele prezentate de Ministerul Dezvoltării, reiese că fiecare oraş
reşedintă de judeţ va deveni un pol de dezvoltare pentru regiunea din care face
parte, că sistemul regional de dezvoltare va fi multipolar pentru a asigura o
dezvoltare echilibrată. Deci fiecare reşedinţă de judeţ va avea câte o
autoritate regională, în funcţie de specificul acelei zone. Şi atunci ce facem?
Mutăm personalul dintr-un judeţ in altul sau de la Bucureşti în regiunea
respectivă? Să fiu mai specific cu un exemplu: Să zicem că in zona Vest,
Timişoara va deveni capitala de regiune, iar Reşita va fi numit pol de
dezvoltare. Agenţia Regională de Mediu să zicem că va fi stabilită la Resiţa.
Ce se întâmplă cu toţi specialiştii care lucrează în domeniul mediului din
Arad, Hundedoara sau Timiş? Ii vom muta in Caraş, pentru că acolo va fi Agenţia
Regională de Mediu? Ce facem cu specialiştii din Mediu de la Bucureşti? Din
câte am înţeles, persoanele ce lucrează la Ministere vor fi repartizate în
regiune. Cum se va realiza acest întreg proces?

Comunicarea
între regiune şi Minister a fost una dintre problemele perioadei financiare
2007-2013. În continuare banii europeni vor fi gestionaţi la nivel central de
către Ministerul Fondurilor Europene. Cum vom avea parte de o comunicare mai
bună dacă acum totul se va realiza pe mai multe paliere: judeţ, regiune,
centru? Ce instrumente de fluidizare a deciziilor de management va aduce
procesul de regionalizare?

4. “Regionalizarea este politizată.” este un
alt mit combătut de specialiştii din minister

prin faptul că “modelul final al
regionalizării va fi un produs colectiv, realizat printr-o abordare de jos în
sus, nu impus de palierul politic.” Si tot ei subliniază faptul că
„regionalizarea se bazează pe consultarea mediului academic, a societăţii
civile şi a autorităţilor locale”.

Ca
participant în cadrul dezbaterii publice privind procesul de regionalizare
organizată la Timişoara, pot afirma că nimeni din societatea civila, mediul
academic sau antreprenorial nu a luat cuvântul in cele 4 ore de discuţii.
Impresia mea a fost că evenimentul a semănat mai mult cu o şedinţă de partid a
alianţei USL, decât cu o dezbatere publică. Nu a fost prezentat niciun proiect
privind regionalizarea ci concepte generale, slab argumentate despre
subsidiaritate, guvernanţa multi-nivel, reducerea disparităţilor, modele de
dezvoltare economică regională.

Din
prezentarea făcută de domnul Dragnea, am înţeles că ADR-urile vor funcţiona pe
lângă Consiliile Regionale noi înfiinţate, având în continuare rol de Organisme
Intermediare (OI) si nu de Autorităţi de Management (AM). Ministerul Fondurilor
Europene va continua să fie AM pentru majoritatea PO-urilor, deci banii
europeni vor fi gestionaţi tot la nivel central. Mai mult decât atât, ADR-urile
vor continua să funcţioneze din bugetele CJ-urilor, deci vor suferi în
continuare de influenţa politicului în procesul de gestionare al fondurilor.
Blocajul fondurilor europene din perioada 2007-2013 s-a realizat datorită
politizării excesive a fenomenului şi din cauza achiziţiilor publice cu
dedicaţie sau a conflictelor de interese. In cazul în care ADR-urile vor
funcţiona în continuare din resursele CJ-urilor, fără a avea o prea mare putere
de decizie la nivelul politicilor de dezvoltare regională, acestea practic vor
fi în continuare subordonate politicului din regiunea respectivă. Fără un
mecanism de control la nivel regional, fără whistleblowers, fără presa de
investigaţie riscăm să avem aceleaşi probleme şi în perioada de finanţare
2014-2020!

În ultimul
raport de politici publice, recomandările SARse refereau la faptul că accentul trebuie pus pe management şi nu pe
reorganizare. De asemenea SAR recomandă ca ADR-urile să devină AM-uri care să
gestioneze POR-ul, însă şi alte componente ale PO-urilor, în special cel de
resurse umane sau de competitivitate economică. în final SAR recomandă o
europenizare a activităţilor ADR-urilor prin realizarea de lobby regional la
Bruxelles.

După cum spunea si rectorul
SNSPA
, cauza absorţiei reduse în materie de fonduri europene
pentru perioada 2007-2013 nu a fost absenţa regiunilor ci: “lipsa unei
strategii de atragere/ de antrenare a tuturor resurselor financiare şi
non-financiare dintr-o societate; lipsa culturii şi a practicilor de management
de proiect în mediul public şi în mediul privat; incapacitatea de a menţine în
administraţia publică specialiştii.” Pe langa acestea eu am mai
adăugat în analizele
din trecut că legislatia slabă,
comunicarea neperformantă între ministere si ADR-uri, politizarea şi corupţia
excesivă din cadrul fondurilor europene şi slaba reprezentare a regiunilor la
Bruxelles au dus la aceste rezultate slabe.

Concluzii

Regionalizarea
implică descentralizarea pe trei dimensiuni diferite care nu neaparat trebuie
să se realizeze în acelaşi timp însă există o anumită sinergie între ele:
descentralizare politică, administrativă şi fiscală. Din activitatea celor
implicaţi în acest proces nu se înţelege clar ce fel de descentralizare o să
fie, şi cum vor funcţiona viitoarele Consilii Regionale. În lipsa unui proiect
real al regionalizării, care să fie prezentat opiniei publice, nu putem avea
decât supoziţii. Riscăm însă ca acest proiect să fie prezentat prea tarziu
opiniei publice, iar atunci probabil va fi prea târziu ca punctele deficitare
să fie îndreptate, având în vedere că domnul Dragnea doreşte ca până în
decembrie 2013, regionalizarea să fie realizată.



Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *