Iată ce crede jurnalistul Petre Iancu de la ”Deutsche Welle” în articolul publicat pe 1 februarie pe Deutsche Welle și pe blogurile ”Adevărul” și intitulat: ”Atac la servicii, atac la democrație”.
”Multă revoltă, parţial comprehensibilă, dată fiind repugnantul fenomen al sclaviei sexuale şi al traficului de persoane, a iscat, caz realmente grav, istoria unui bordel româno-chinez cu clienţi din servicii, între care un frate al şefului SIE. Dar ce stranie coincidenţă suprapunerea actuală a unora din aceste scandaluri!”.
Așadar.
Oroarea care i-a cuprins pe oameni este, potrivit ziaristului de la Deutsche Welle, doar ”parțial de înțeles”, că asta înseamnă ”parțial comprehensibil”.
Mamele și tații care s-au înfuriat au numai ”parțial” dreptate.
Pentru că, scrie editorialistul, oamenii ar trebui să sesizeze coincidențele deloc misterioase.
***
Potrivit argumentelor vocii de la ”Deutsche Welle”, cazul „Shanghai”, reieșit dintr-o investigație de presă, se aliniază, de fapt, cu atacurile ”mafiei” împotriva SPP.
Argumentul suprem al acestei logici?
Iată, apare în caz fratele directorului SIE, el însuși ofițer SRI.
Fete minore, un cuvânt care nu apare în articol
Opinia este liberă, dar faptele sunt sacre, iar standardele ”Deutsche Welle” sunt mai presus de orice dubiu.
În ce privește cazul ”Shanghai”, baza factuală a editorialului lui Petre Iancu este incompletă și derutantă.
1. Nu e vorba despre afacerea unui ”bordel româno-chinez”, cum rezumă Petre Iancu cazul, ci despre o rețea care sechestra și abuza sexual fete, unele dintre ele minore de 14-17 ani.
De altfel, cuvântul ”minor” nu apare deloc în editorial, un relativism de necomentat.
2. Enervarea publică nu vine din faptul că oamenii au aflat despre un ”bordel cu clienți din servicii”, așa cum caracterizează Petre Iancu povestea.
Nu! În primul rând nu statutul de clienți ai unui bordel, ci cel de protectori este cel acuzat de DIICOT și de public.
Că polițiștii, procurorii și comisarii de gardă și ceilalți funcționari erau și clienți, asta venea la pachet, ca o parte odioasă a recompensei din partea mafiei în care deveniseră asociați.
Așadar, exploatarea sexuală a unor minore (dovedită prin sentințe definitivă, ultima la Înalta Curte), protecția traficanților de către ofițeri (dovedită în rechizitoriul DIICOT și în stenograme) și apoi clasarea cazului de către DIICOT fără să caute nicio probă (recunoscută acum două zile de Parchetul General), acestea sunt lucrurile care au revoltat opinia publică.
Despre niciunul dintre ele nu vorbește Petre Iancu, când prezintă totul drept un atac la serviciile secrete.
Articolul din “Deutsche Welle”:
Articolul de pe TOLO.RO:
———————————————————–
Ilustrație Dion via Dorin Tudoran: Un falsificator de cursă lungă – Petre M. Iancu
Citiți și: Turnesolul SPP. Rețeaua #iubimserviciileînpolitică












Intr-adevar, ciudat articolul lui Petre Iancu. Ce sa mai zic de ziaristii romani si de felul in care NU vorbesc sau minimizeaza actiunile (dupa mine ilegale) ale lui Basescu, Kovesi, etc. Ce-ar fi sa fim scandalizati mai la unison ? Ok pentru Petre Iancu. Dar ce-ar fi sa o facem in legatura cu “pixelul albastru”. Stiu, e ceva un pic fumat, dar hai sa stabilim niste norme morale pornind de la exemple evidente si cunoscute.
Petrica al nostru miroase a om al serviciilor de la o posta ! Dar parca asta mai conteaza? Conteaza cine vrea democratie in Romania(a se citi intaetatea legilor ) dar in cazul nostru se vede cu ochiul liber ca nici partidele politice nici serviciile secrete nu doresc sa instaureze democratia autentica,o prefera “originala”, mai pe romaneste dictatura cu perdea ! Acum e foarte adevarat ca in comparatie cu dictatura ceausista asa de acum e foarte posibil sa fie vazuta ca democratie ,mai ales ca la noi n-a vazut nimeni niciodata cum arata o democratie autentica decat la televisor sau a citit prin ziare si unii chiar prin carti! Ca 4-5 milioane de romani traiesc in tari cu democratie consolidata(dintre care multi ,e adevarat,nu inteleg pera mult) si ca multi romani din tara au fost in excursii pe acele meleaguri nu inseamna ca chiar si-au insusit democratia autentica si nu au inteles ca democratia asta originala de la noi isi poate reveni peste noapte la dictatura comunista pura si dura.
Eroarea lui Tolontan este să-l considere pe Iancu jurnalist. OK, probabil are un cartonaş, ceva, pe care scrie ziarist, dar activitatea lui e orice numai jurnalism nu – e ceva între un V.C. Tudor europeist şi Brucan pe vremea când lucra la Scânteia.