Clădirea Hanului Solacolu, monument istoric aflat la intersecția Căii Moșilor cu Strada Paleologu din Capitală, stă în paragină de aproape zece ani, în prezent existând pericolul să se prăbușească peste trecători. Cum este posibil ca o clădire de patrimoniu să ajungă într-o asemenea situație? Imobilul a fost retrocedat proprietarilor de drept în 2003 după mai mulți ani de procese cu statul, însă până în 2008 acolo au stat doar oamenii străzii, clădirea ajungând într-o fază avansată de degradare. După ce au intrat în posesia bunului, proprietarii au declarat că ar vrea să restaureze hanul, însă nu au bani. Reprezentanții Primăriei Capitalei au declarat în mai multe rânduri că nu pot investi într-o proprietate privată. Astfel toată lumea stă și se uită cum una dintre bijuteriile arhitecturale ale orașului este distrusă.
“Ni s-a luat o clădire salubră, o clădire decentă în centrul Bucureștiului și ni s-a dat înapoi o groapă de gunoi. Am alcătuit un proiect de reabilitare a clădirii, de redare a funcționalității ei. Realizarea acestui proiect implică o sumă foarte mare de bani pe care nu o avem. Am încercat să găsim investitori însă nu am găsit”, a declarat moștenitorul clădirii pentru stirileprotv.ro, în 2010, după ce acoperișul Hanului Solacolu s-a prăbușit, iar subiectul a ajuns în atenția presei.
Înainte de a fi retrocedat, hanul a fost în proprietatea Primăriei Capitalei, încă de pe atunci clădirea fiind degradată. Din 1990 a fost locuită de mai multe familii repartizate sau nu de fostul ICRAL. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, imobilul a fost introdus în Planul Național de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întimplat deoarece era în curs de retrocedare.
Și după retrocedare oameni fără locuință au continuat să locuiască acolo, proprietarii reușind să scape de chiriașii nedoriți abia în 2008, după mai multe razii ale Poliţiei, care a descoperit că în această casă a funcționat și un bordel.
Din 2010, după prăbușirea acoperișului, nu s-a mai auzit însă nimic despre Hanul Solacolu, dacă va fi restaurat sau măcar pus în siguranță. România Curată a încercat să vorbească cu unul dintre moștenitori, însă aceasta nu a dorit să comenteze situația.
Ce se poate face pentru salvarea Hanului Solacolu
Şerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de părere că în cazul Hanului Solacolu trebuie făcute două lucruri, primul să se respecte legislația în vigoare și al doilea, legile să fie îmbunătățite astfel încât monumentele să fie mai bine protejate. “Cred că imobilele monument istoric ajung în această stare din cauza inadecvării impozitelor. Sunt atât de mici încât pot să ții o clădire zeci de ani fără să faci nimic acolo. Prin impozite mai mari proprietarii ar fi obligați să își introducă aceste clădiri în circuitul economic. Apoi, cum este posibil ca cineva să locuiască în proprietatea altuia ilegal atâția ani fără să poată fi dat afară? Înseamnă că nu se aplică legea. Este statul impotent? Dacă plătim taxe și impozite statul trebuie să fie capabil să ne apere proprietatea. În acest caz niște persoane au stat fără acte în această casă foarte mulți ani. Nu este vorba de o simplă intrare prin efracție. Deci, la baza nerorocirii acestor monumente stă toleranţa autorităților și neaplicarea legii”, a explicat Şerban Țigănaș pentru România Curată.
Asociația Municipiilor din România a propus la sfârșitul anului trecut Guvernului introducerea în noul Cod Fiscal a supra-impozitării cu până la 5 ori a clădirilor/terenurilor/siturilor industriale lăsate în paragină. Primarii doresc această modificare pentru a scăpa de clădirile dărăpănate și terenurile pline de gunoaie din orașe. Fie că nu au bani să le restaureze, fie că este rea-voință, supra-impozitarea clădirilor lăsate în paragină ar putea determina proprietarii să ia o decizie în ceea ce privește aceste cazuri, spun inițiatorii proiectului. Măsura a fost introdusă de Guvern în proiectul de Cod Fiscal, iar acum se discută în Parlament.
Şerban Țigănaș spune că autoritățile sunt vinovate și de faptul că au restituit imobilele proprietarilor într-o stare foarte avansată de degradare. “Este foarte greu să restaurezi o casă când o primești într-o stare atât de avansată de degradare. Este mult mai ieftin să faci o construcție nouă. Din momentul în care este început procesul de retrocedare, care durează câțiva ani, statul care are în custodie imobilul respectiv nu mai investește niciun ban acolo că nu are voie prin lege. Deci în anii în care se desfășoară procesul de retrocedare, imobilul poate ajunge într-o stare avansată de degradare. Deci statul contribuie la degradarea clădirii. Eu dacă aș fi proprietar nu aș accepta să primesc un bun ruinat. Statul trebuie să îmi dea clădirea în momentul în care a început retrocedarea”, spune Țigănaș.
“Prima casă” pentru monumente
Acesta este de părere că în momentul în care proprietarul unei astfel de clădiri nu are bani să o întrețină, soluția este fie să își găsească un partener care să aibă banii necesari, fie să o vândă. “O altă soluție ar fi împrumuturile, însă dacă nu este fezabil din punct de vedere economic, banca nu dă banii. Și Guvernul ar putea să se implice mai mult. Cum există programul Prima casă pentru tinerii care doresc să își cumpere o locuință și garantează împrumuturile, ar putea exista un program asemănător și pentru restaurarea monumentelor, unde statul să garanteze împrumuturile”, a explicat Țigănaș.
“Toată lumea aşteaptă să fie ras de pe lista monumentelor”
Roxana Wring, preşedinta Asociației Pro.Do.Mo spune că Primăria ar putea expropria Hanul Solacolu pentru a-l salva. “Primăria poate să-l exproprieze şi să-l restaureze. Proprietarul dacă nu are bani ar trebui să insiste pe lângă Primăria ca să găsească o soluție. De ce a așteptat Primăria Capitalei atât de mult timp încât această clădire să devină o ruină, pericol public? Așa cum are bani să exproprieze pentru cauză de utilitate publică, când vine vorba de proiecte de infrastructură, având în vedere importanţa acestei clădiri, municipalitatea ar putea expropria și aici. Și așa Bucureștiul are nevoie de spații publice. În ceea ce îl privește pe proprietar, ar trebui să se inspire de la proprietarii Hanului lui Manuc care a fost recent restaurat. Nimeni nu o să vină să iți dea bani să restaurezi clădirea şi să faci ce vrei tu acolo. Trebuie negociat, lăsat la preț”, a declarat Roxana Wring pentru România Curată.
Și Şerban Sturdza, președintele OAR București spune că municipalitatea s-ar putea implica mai mult în salvarea clădirii. “În acest caz avem un proprietar cu care nu se poate vorbi fiindcă nu are bani și o primărie obligată prin lege să aibă grijă de clădirile monument istoric, dar nu face nimic. Toată lumea așteaptă ca monumentul să fie ras de pe lista monumentelor şi să facă ce vrea acolo. Acum, imobilul fiind clasat, nu se poate nimeni atinge de el ca să-l demoleze. Astfel se așteaptă să cadă în mod natural şi să fie eliberat terenul. Nu este corect, dar se întâmplă din cauză că administrația publică din România nu își dă seama că un proprietar nu are bani și nu încearcă să găsească soluții pentru salvarea monumentului. Primăria poate să îl despăgubească pe proprietar şi să repare clădirea, ceea ce nu a făcut, sau poate să îl ajute pe proprietar cu bani ca să își repare monumentul şi să facă împreună cu acesta un plan de afaceri din care să își recupereze banii. Acolo poate investi și un investitor privat, însă clădirea trebuie concesionată pe termen lung, ca să își poată recupera banii investiți”, a spus Şerban Sturdza pentru România Curată.
Despre Hanul Solacolu: Are peste 165 de ani şi a trecut prin foc
Construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul, Hanul Solacolu era o clădire luxoasă, unde trăgeau negustorii cu stare și străinii de vază veniți în oraș. Trăsurile de lux intrau și ieșeau pe cele două porţi mari ale hanului. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.
După anii 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei. Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003 urmașilor familiei Solacolu (Solacolu Emilia, Solacolu Theodora și Solacolu Bucur-Cristian), iar „chiriașii” (în fapt, mai multe familii ce derulau aici o serie de activități infracționale, mai ales prostituție) au fost evacuați în noiembrie 2007.
Pe lângă valoarea arhitecturală, această construcţie fiind unică în București, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată aici de ambasada Bulgariei.
Foto: Florin Eșanu/ România Curată
Consider ca aceste imobile ar fi trebuit predate detinatorilor de drept, in starea in care au fost furate de statul comunist. Poate ar trebui sa se dea si depagubiri pentru perioada in care nu au avut dreptul sa locuiasca in casele lor, cu atat mai mult pentru cele care sunt in patrimoniul national.
Desigur dna Roxana Wring are dreptate: un monument istoric, conform legilor in viguare, daca nu este reabilitat de proprietari, dupa “somatii” din partea primariei poate fi rechizitionat.
Responsabilitatea este a primariei!
Casele sunt lasate sa se ruineze de la sine pentru ca terenul sa intre ulterior in programul liber imobiliar…
Asest lucru se intampla si cu casele MI din Rosia Montana, cumparate de RMGC si lasate (sub ochii primariei, evident) sa se ruineze de la sine…
Stefana Bianu
Presedinte RPER-Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie-Fr
Corectus !
Sunt absolut dezamagita de fata arhitecturala a Bucurestiului oglinda pentru intreaga tara. Toata lumea este pusa sa-si dea cu parerea si apoi toti dau din umeri ca si cum nu ar exista un arhitect sef al Bucurestiului, o Uniune a arhitectilor niste reguli si reglementari in vigoare. Nu mai sunt bune, nu mai corespund? propuneti schimbarea, imbunatatirea lor ca profesionisti cu pretentii ce sunteti si indreptati lucrurile. Sunt 25 de ani de cand se construieste fara sa se vada o conceptie, ce sa mai vorbim de conservarea atitor cladiri minunate in ruina in tot orasul. Nu cetateanul trebuie intrebat ci acela care este responsabil de aceasta stare de lucruri.
Domnilor arhitecti, va place cum arata orasul acesta? Va reprezinta?
Ce le spuneti tinerilor arhitecti sa faca cu el?
Cum a ajuns acest oras pe mana nepriceputilor? unde erati si ce faceti in continuare? Va lasati calcati in picioare? Trebuie sa iesiti la vedere si sa va impuneti punctul de vedere legislativ. Daca nu veti avea legea si puterea cu care sa aplicati sanctiuni acest oras se va dezvolta in continuare haotic si va ramane o mahala la periferia Europei.
Am înțeles ca Primaria sia exercitat dreptul de preempțiune când proprietarul a vrut sa o vândă către ambasada Bulgariei si acum urmează sa se facă o înțelegere pt ca Primaria sa o primească dupa 25de ani iar pana atunci sa construiască si sa o folosească ambasada Bulgariei
Sa se stopeze finantarea bisericilor si a construirii lor, dupa a doua somatei catre proprietarul monumentului istoric , la a treia sa se vina cu sechestru in favoarea autoritatii locale, iar banii destinati bisericilor sa fie redirectionati catre monumentele istorice in degradare. Sa se aplice legea : dupa somatiile facute proprietarilor de monumente istorice, reluarea in proprietate de catre autoritatea publica sa fie fara alte fomalitati.
Citat din legea monumentelor „Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice. (..) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi instituţiile din subordinea acestora, precum şi autorităţile administraţiei publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deţinătorii şi administratorii acestora, precum şi cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice şi îi sprijină în condiţiile legii.”
@Cretu Simona nu ar fi normal ca hanul asta sa devina ambasada, inseamna ca ar iesi din circuitul turistic…. dar decat situatia actuala tot e ceva.
Distrugerea patrimoniului urban este un atentat criminal la economia tarii (las laoparte alte aspecte cu implicatii culturale etc.).
Aceasta se face in conditiile in care pentru o autorizatie de constructive strategica (adica deocheata) spaga este de 15000-20000 euro. Si aceste autorizatii se dau pe banda rulanta.
Infrastructura coruptiei este birocratia, hiperlegislativismul si cultul personalitatii (cu manifestarea lui de intimidare constanta a solicitantului in fata unei autoriati – primarie, fisc dar si quasiautoritati gen gaze, electrice). Administratia româneasca a refuzat sub tot felul de pretexte de exemplu folosirea CNP-ului in sistemele ei informatice. Dar foarte putin români au cerut socoteala in ultimii 25 de ani pentru asta, pentru ca nici ei nu au habar cum trebuie sa fie. Coruptia este promovata de mafia româneasca, o forma moderna de system social distribuit cu mare vitalitate si versabilitate.
Mafia româneasca este superperformanta tocmai la capitoului relatia cetateanului cu autoritatile. Pentru ca e iplementata si targetata exact pe asta si nu pe activitati mai primitive ca traficul de droguri, ucideri comandate etc.
Combinind cele scrise mai sus vedem ca Mafia Româna distruge patrimoniul.
Dormiti bine, români!
P.S. Voi fi luat la misto pentru comentariile mele dar peste vreo 5-6 ani multi le vor repeta in articolele sau demersurile lor. Mi s-a mai intimplat.
@ George Petrineanu: nu face nimeni ”mișto”; Consiliul Europei a declarat anul trecut, în primăvară, patrimoniul cultural ca fiind ”resursă strategică de dezvoltare a UE”; încet, încet, încep și românii să învețe că patrimoniul cultural nu se salvează doar pentru valoarea lui simbolică și/sau de ”monument” (deși și astea sunt importante), ci și pentru valoarea lor comunitară și potențialul de valorificare economică
Multumesc pentru articol si raspuns!
As mai completa (si repeta) ca exista si confuzii ale publicului legate de definitia obiectelor de patrimoniu imobil. Aceste confuzii favorizeaza distrugerera celor mai importante obiecte de patrimoniu, cartierele de case istorice negustoresti care fac deliciul oricarei zone turistice din Europa.
La noi, inca de la 1848, intelectualitatea in elanul ei de apara identiatea nationala, a declarat ca fiind “arhitectura minora” tot ce nu era “vechi si monumental”. Aceasta a fost o condamnare definitive tocmai a genului de cladiri istorice care reprezinta nuncleul de interes turistic – turistii nu vin numai pentru “biserici, manastiri si castele”. Mentaliattea aceasta a supravietuit pina astazi. Din acest punct de vedere, nu as putea sa spun daca vina este a comunistilor sau daca un dezinteres pentru o mare parte a cladirilor istorice nu a existat dintotdeauna. Ca documentare as recomada cartea arhitectei Eugenia Greceanu (Ansamblul urban medieval Botoşani, respective Pitesti). Cartea e epuizata (!) dar ea ar trebui sa fie Biblia oricarui român care vrea sa invete sa-si iubeasca patrimoniul in mod adevarat.
Contributia comunismului a fost nu numai demolarea masiva. In deceniul ’80 el a invatat oamenii ca se poate trai foarte bine (in locuinta personala, pusa la punct cu amenajari interioare) si cu un mediu urban neglijat in nesimtire. Inainte de ’80 nu era aceasta mentalitate a autoritatilor cetatenilor, cit de greu ar fi de crezut. Ceeace nu se demola si era in picioare era cit de cit ingrijit. Dupa 90 oamenii au continuat sa traiasca dupa acest percept nefericit. Si acum se vede cum se traieste in nesimitire dar se da tot timpul vina pe altcineva.
Inca o confuzie raspindita este ca avem nevoie de un mediu urban frumos in zonele centrale de dragul turistilor. Nu! In Europa, vei constata ca, chiar in orase ale caror periferii sint urite si neingrijite (Italia, Franta whatever) se fac eforturi pentru a amenaja si ingriji zonele de agrement (centru istoric etc) pentru ca acestea sa desfete in primul rind pe locuitorii oraselor, saraci si bogati, oameni de treaba dar si derbedei si borfasi. Toti vin sa se delecteze si sa-si reincarce bateriile acolo, nu numai, si nu in primul rind turistii. Deci “se renteaza” daca nu vrem sa continuam sa traim ca niste animale in propriile noastre localitati. Ca o paranteza, eu nu sint critic numai fata de urbanism in România ci si fata de cel din Stockholm, unde locuiesc si care, dintr-o altfel de nesimtire publica, a ajuns de caruta fata de alte capitale.
Cu amaraciune mai constat ca ar fi trebuit ca in loc de 12 ani de Religie in scoli ar fi trebuit sa se predea citeva lectii de baze ale arhitecturii si urbanismului si istoria arhitecturii generala, prin clasa a VI-VIII (eventual reluat in liceu). Aceasta ar fi o pavaza ca avind o populatie educata ea va lua pozitie.
P.S. Din pacate s-a facut misto (cuvint existent in DEX). Prin 2009 o cunostinta “cu functie” unde trebuie pe care o imploram sa “faca ceva” sa mai salveze cite o cladire mi-a replicat ca “România are seisimicitate” si in consecinta trebuie lasate sa cada (cit mai repede cu atit mai bine, am interpretat eu) si ca “el, daca are nevoie de ambient istoric, pleaca in concediu in Europa”. Nu cazul in sine e important, ci mentalitatea careia îi sintem si noi prizonieri.
Politia a aflat in 2008 ca acolo functiona un bordel?? IN 2008??? Suntem nebuni?? Eu am o matusa care sta vizavi, pe Armeneasca, se vedea cladirea de pe balcon, de la inceputul anilor ’90 a fost un BORDEL, daca nu chiar mai inainte !! Cata nesimtire !
http://superbogdan.tumblr.com/post/47306662753/cartierul-evreiesc-2013
Daca se maresc impozitele pentru proprietati monumente sau proprietarii vor fi obligati sa faca ceva cu ele (desi nu vad cum), proprietarul ar trebui sa dea statul in judecata pentru a ii fi adusa cladirea in stadiul in care se afla la momentul cand i-a fost luata. Statul a fost proprietar o perioada si trebuia sa asigure intretinerea cladirii.
Una este sa reabilitezi o cladire cu o uzura normala de 100 de ani si alta este sa reabilitezi o ruina. Ajunsa asa prin lipsa de intretinere a statului (proprietar pana la retrocedare). Costurile cresc exponential cu fiecare element afectat.
Acea cladire va fi demolata pana la urma. Structura este afectata iremediabil.
La fel si cladirea de pe campineanu colt cu magheru, s-a facut schelet care sa tina fatada si apoi a fost demolata cu totul pentru ca era prea imposibil de refacut.
La fel si coltul grivitei cu berzei.
Nu e vina proprietarului ca a primit o ruina. Nu este drept sa il obligi sa suporte o reabilitare.
Cine vrea sa vada cladirea refacuta sa ii prezinte proprietarului solutii viabile. E usor sa ne dam cu parerea prin tastatura
ar trebui puse in valoare elemntele care fac aceasta propietate valoroasa pentru a castiga investitori privati. bani nu sunt din partea propietarilor si nici din partea statului dar daca doar tin propietatea tot nu vor face nimic iar degradarea este continua.
prin urmare este nevoie de un plan de investii bine pus la punct bazat pe niste lucruri clare.
*valoarea de monument este un plus dar pe investitori nu o sa-i ajute prea mult petru ca ea aduce legat constructia existenta pentru a carui salvare necesita sa dea o suma de bani multa mai mare. oricand se poate pune o placa pe o cladire in care sa mentioneze existenta,candva, a unui monument istoric acolo
asa ca trebuie scoase in evidenta :
*amplasarea -e in una din putinele zone din mosii vechi unde se lateste strada si permite accesul auto, ceea ce e un factor important pentru orice cladire moderna. mai mult fix langa e o parcare pe un teren ce poate fi achizitionat ca extensie la orice constructie sau interventie de pe terenul hanului. teren care e pe colt si deci are spor la coeficientii de inaltime. ca timp si legaturi cu centru se afla foarte aproape de bursa de marfuri si de zona Armeneasca precum si de centrul in sine.
*vecinii- in spate sunt case, deci e o zona relativ linistita, in fata pe coltul opus e un mega image, care aduce ceva trafic pietonal pe acolo si ca atmosfera generala e una din putinele zone care mai au ceva din amintirea unui oras 1800
*exemple functionale de acelasi gen- hotel caro, sediul OAR Bucuresti, mai exista un santier la piata Victoriei si alte conversi, refolosiri a cladirilor vechi- uneori parasite din oras
*prezentarea a functiunilor ce pot fi facute- prima poate ar fi de hotel, a fost han-acum hotel, pe mosilor vechi mai e unul singur inspre biserica sfintiilor, cladire contemporana. e destul de legat de centru si de partea de explorari urbane pentru asa ceva iar turistii straini de regula sunt fericiti sa stea in cladiri istorice.
-centru de birour/afaceri in fond millenium tower nu e in functiune si daca nu pentru firme mari poate pentru fimre mici
– desi ar fi frumos centru cultural sau alt functiune publica nu prea are sanse complete fiindca acelea sunt programe care se sustin pe banii vizitatorilor dar mai mult pe investitori. asa ca daa nu cumva vom avea un muzeu guggenheim local sau o alta fundatie cu resurse financiare importante nu prea cred ca sunt sanse.
-o institutie de invatament privata dar din nou cred ca depaseste bugetul
-cel mai apropiat si plauzibil lucru ar fi un mix intre cele doua versiuni anterioare pentru ca acelea scot cel mai bun profit pe spatiu (deoarece investitorul va dori amortizarea investitiei si trecerea pe profit cat mai repede). tot ce se poate spera este amenajarea unui spatiu public cumva la parter
cam astea ar fi niste solutii posibile. pentru a fi viabile trebuie luate fiecare in parte si argumentate si cautati oamenii disponibili sa isi asume rolul de investiori. nu cred ca ar trebui sa ne asteptam la prea mult din partea statului.
De ce ne amagim inutil?Nimeni nu doreste restaurarea.De ce? E simplu! Costurile pentru a restaura o cladire monument istoric sunt enorme,sa nu mai vorbim de avize si de o intreaga birocratie care persista la nivelul Romaniei pt asemenea proiecte.Se asteapta demolarea ei..desigur legal nu e posibil astfel factorii externi isi fac simtita prezenta…probabil in timp un nou MALL va trona pe actualul teren(poate asta se si doreste).
Trist- atat pentru valoarea acestei cladiri cat si pentru soarta altor sute…mii de astfel de monumente.