Alex Costache

Ce ne dezvăluie CV-urile celor patru candidați la funcția de procuror general al României

Patru candidaţi se luptă pentru postul de procuror general al României, lăsat vacant de Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat cu o săptămână înainte de a fi pus sub acuzare în dosarul coloanelor oficiale folosite ilegal, alături de fostul ministru de interne Gabriel Oprea.

Cei patru candidaţi care se luptă pentru şefia Parchetului General sunt procurorii Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală, Augustin Lazăr şi Codruţ Olaru. Procurorii cu care am stat de vorbă spun că cele mai multe șanse pentru a fi numiți le au fostul şef al DIICOT, Codruţ Olaru şi fosta preşedintă a CSM, Oana Schmidt-Hăineală, însă nu este exclusă o surpriză şi din partea lui Augustin Lazăr, cunoscut personal de preşedintele Klaus Iohannis.

Funcția de procuror general este foarte importantă, mai ales în contextul în care persoana care o ocupă poate cere Înaltei Curţi, la solicitarea SRI, emiterea mandatelor de siguranţă naţională (MSN), în baza cărora se pot face interceptări sau se pot lua alte măsuri de supraveghere tehnică.

Codruţ Olaru

Considerat unul dintre favoriți, Codruț Olaru ocupă în prezent funcţia de adjunct al procurorului general al României, poziţie din care a coordonat în principal activitatea Secţiei Parchetelor Militare. Procurorii militari au intrat în atenția publică în ultima perioadă prin câteva chestiuni: au închis dosarul Revoluţiei în ciuda recomandărilor CEDO, însă au redeschis dosarul Mineriadei. De asemenea, e de notorietate lentoarea cu care lucrează unele dosare: de exemplu încă anchetează dosarul accidentului aviatic din Apuseni din ianuarie 2014 în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion.

Înainte de 2013, Olaru a fost pentru două mandate procuror şef al DIICOT, poziţie din care s-a remarcat mai ales în faţa partenerilor americani. A fost numit şef la DIICOT în 2007 la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei.

Provine de la Bacău. Este procuror din 1995, până în 2000 a lucrat la Parchetul Judecătoriei Bacău, instituţie pe care a şi condus-o timp de un an. Ulterior, Codruţ Olaru a fost numit procuror la Parchetul Judeţean  Bacău, iar din 2002 s-a mutat la Secţia de combatere a crimei organizate din Parchetul General (ceea ce avea să devină în 2004 DIICOT) şi a activat tot la Bacău. A condus DIICOT Bacău între 2005-2007 până când a devenit şef al structurii centrale la 11 ianuarie 2007.

Ca şef al DIICOT, s-a remarcat prin câteva dosare de mare impact cum ar fi dosarul Hidroelectrica în care acuzaţiile erau de complot şi subminarea economiei naţionale şi dosarul privatizărilor strategice, ambele finalizate cu condamnări. Cu toate acestea, percepţia a fost că pe vremea lui Olaru, Secţia de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul DIICOT a mai încetinit ritmul spre deosebire de anii anteriori, 2005-2007, pe vremea procurorului general Ilie Botoş, când procurorii DIICOT au instrumentat dosarele lui Dinu Patriciu, Tender, Iancu şi Iacobov. În schimb, ca şef DIICOT, Olaru s-a concentrat pe combaterea cazurilor de droguri şi a infracțiunilor informatice (cybercrimes).

Oana Schmidt-Hăineală

În 2013, Oana Schmidt-Hăineală a fost numită preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, singurul procuror care a obţinut acest post, de obicei în această funcţie fiind numiţi judecători. Este membru al CSM din 2011. Un an mai târziu, a devenit vicepreşedinte al CSM.

A intrat în magistratură în 1998, tot la Bacău, la Parchetul Judecătoriei din oraş. A fost apoi prim-procuror la Parchetului Judecătoriei Moineşti şi adjunct la Parchetului Tribunalului Bacău. În 2004, Hăineală a ajuns la Parchetul General şi a devenit şefa Biroului anchete speciale magistraţi şi poliţişti.

Pe vremea miniştrilor Tudor Chiuariu şi Cătălin Predoiu, Oana Schmidt-Hăineală a fost director în cadrul Ministerului Justiţiei.

În 2009, a picat un interviu pentru un post de procuror la DIICOT, însă a devenit consilier al ministrului PSD de Interne, Dan Nica, apoi consilier al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor .

Are două diplome de master una la Universitatea Naţională de Apărare, alta la Academia Naţională de Informaţii a SRI. A făcut şi cursuri de securitate şi informaţii în Israel.

Gheorghe Ivan

Este procuror la Parchetul general. A fost şeful DNA Galaţi între 2008 şi 2013. Din această poziţie a instrumentat sau a coordonat dosare precum cel al fostului deputat Nati Meir, fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, prefectului de Galaţi Emanoil Bocăneanu sau al fostului deputat Mihail Boldea.

Augustin Lazăr

Este şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Are 58 de ani şi e profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.

A coordonat anchetele din dosarele privind furturile de obiecte din aur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Acum, parchetul din Alba condus de Lazăr instrumentează un dosar privind galeria de artă Artmark.

Pe vremea CDR, între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul general. Împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-a adus la Bucureşti pe procurorii deveniți între timp celebri, Lucian Papici, Daniel Morar şi Ovidiu Buduşan.

Parchetul Curţii de Apel Alba, unde Augustin Lazăr este şef şi a fost adjunct, a instrumentat dosare privind retrocedări şi în care a fost reclamat fostul primar al Sibiului, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis. Dosarele au fost închise. Potrivit unor surse judiciare, preşedintele îl cunoaşte direct pe procurorul Augustin Lazăr.

Calendarul numirii

Între 18 şi 22 martie, cei 4 candidaţi înscrişi în cursă vor avea interviuri cu ministrul Justiţiei Raluca Prună. Pe 23 martie, ministrul va înainta propunerea la CSM, Consiliul va da un aviz consultativ, apoi propunerea de numire va merge la preşedinte. Şeful statului este cel care face numirea efectivă.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Ce ne dezvăluie CV-urile celor patru candidați la funcția de procuror general al României

  1. Pingback: Justitiarul in 2018: Domnul Augustin Lazăr este un fost procuror comunist, un „dinozaur” de pe vremea lui Ceaușescu. L-am cunoscut personal,la fel cum am cunoscut-o și pe colega acestuia, doamna procuror Carmen Capră, altă protectoare a lui Klaus

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *