Mihai Goțiu

Avocatul Poporului e avocatul lui Ponta. Avem dovada scrisă

Cu o întârziere de aproape două luni, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a dat un răspuns negativ numeroaselor petiții, scrisori și interpelări publice primite din partea societății civile, prin care i se solicita atacarea la Curtea Constituțională a României (CCR) modificările aduse prin ordonanță de urgență a Legii Educației Naționale. Răspunsul a fost publicat pe site-ul Avocatului Poporului, ieri (sâmbătă, 20 septembrie – vezi aici).

Ce nu e în regulă cu această poziție publică a lui Victor Ciorbea? Pe formă e însăși întârzierea cu care a răspuns. Chiar și dacă e vorba de 30 de pagini, tot nu ai nevoie de aproape două luni pentru a le redacta. Iar trimiterea răspunsului într-o zi de sâmbătă (sfârșit de săptămână, ziua în care, exceptând câțiva redactori de gardă, majoritatea jurnaliștilor sunt liberi) arată dorința de a fi cât mai puțin vizibil.

Dar dincolo de aceste amănunte care constituie probe contextuale ale unui comportament vinovat, rămân problemele principale. Iar prima dintre acestea e cea legată de depășirea atribuțiilor și substituirea sa Curții Constituționale. Pentru că, în acest răspuns, Avocatul Poporului dă un verdict și nu acesta e rolul lui, ăsta e rolul Curții! Pentru cei mai puțin obișnuiți cu sistemul juridic, fac o scurtă precizare: avocatul are dreptul să prezinte probe, să interpreteze normele legislative și să pună concluzii. Instanța (Curtea) este însă singura în măsură să dea verdictul final. A nu se confunda concluziile unui avocat cu verdictul unei curți! Blocând demersul civic și dând cu de la sine putere verdictul de constituționalitate pentru ordonanța de urgență, în ciuda opiniilor contrare exprimate, inclusiv din domeniul specialiștilor în drept, Victor Ciorbea se substituie CCR.

În comunicatul de răspuns, Victor Ciorbea se substituie însă și Guvernului! El face trimitere la consultarea federațiilor sindicale din învățământ și a Consiliului Rectorilor. Această consultare ar fi trebuit însă să o facă Guvernul și Parlamentul (în procedură ordinară) și înainte de promulgarea modificărilor legislative, nu ulterior, doar pentru a RAPORTA că a existat și o consultare publică. Mai mult, sindicatele din învățământ și Consiliul Rectorilor nu sunt singurii parteneri sociali afectați de aceste modificări și, oricum, poziția Consiliului Rectorilor e mai mult decât discutabilă în condițiile în care rectorii celor mai importante universități din țară, teoretic membri ai Consiliului, au criticat dur modificarea în regim de urgență a legii. Așadar, chiar și în condițiile în care nu era treaba lui să facă o astfel de consultare, ne aflăm, oricum, în fața unei false consultări, a unei mimări a consultării și dezbaterii publice (la fel de reale precum ”consultarea/ dezbaterea publică” despre care un ministru a declarat că ar fi existat pentru că el a vorbit la televizor despre ea!).

enterprise starshipDin tot cearceaful de comunicat emis de Avocatul Poporului, cea mai importantă (relevantă și esențială) este cea legată de caracterul de urgență al modificării legislative (pentru că acesta este principalul reproș al societății civile și sursa relelor pentru tot ce a urmat). Pentru a acoperi un viciu, altfel vizibil și de pe Enterprise, Victor Ciorbea execută adevărate contorsiuni de logică, invocând ca justificare faptul că „măsurile nu puteau fi amânate”. Ce se spune în document (sublinierile îmi aparțin):

”Examinând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014, observăm că pentru a justifica pe deplin respectarea exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul demonstrează faptul că măsurile în cauză nu puteau fi amânate, deoarece nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea asigurării cadrului legislativ necesar desfășurării în condiții corespunzătoare a anului școlar 2014-2015.

În plus, se reține obligația statului român de a lua toate măsurile ce se impun în vederea respectării îndatoririlor asumate în această calitate, autoritățile având sarcina creării premiselor necesare primirii la studii în România a studenților străini, prin adaptarea corespunzătoare a cifrei de școlarizare a instituțiilor de învățământ superior de stat.

Totodată, existența caracterului de urgență și a situației extraordinare este motivată de necesitatea elaborării unor metodologii specifice până la începerea anului școlar.”

ATENȚIE! Chiar și dacă acceptăm argumentele lui Victor Ciorbea, acestea se referă doar la câteva dintre modificările aduse Legii Educației prin Ordonanța de Urgență!  Eventual, doar acele modificări puteau face obiectului urgenței, nu TOATE modificările!

Mai apoi, aici e principala problemă. Victor Ciorbea, absolvent de Drept ca șef de promoție (!), face interpretare de lege și pune concluzii (are tot dreptul), dar le transformă în verdicte (nesesizând Curtea, devine el instanță care se pronunță definitiv, fără altă cale de atac). Am subliniat cuvintele ”observăm” și sintagma ”Guvernul demonstrează”, pentru că sunt specifice limbajului avocățesc (”observăm” e o apreciere subiectivă) și pentru că arată poziționarea clară a Avocatului Poporului de partea Guvernului (”Guvernul demonstrează” – când? cum? cu ce argumente? cu cele enumerate chiar de Ciorbea în comunicat?) și nu așa cum este misiunea și rolul instituției, de partea cetățenilor. Dacă plecăm de la interpretarea ideatică, conform căreia Guvernul e numit de Parlament, Parlamentul reprezintă voința cetățenilor exprimată prin vot, implicit și în absolut toate cazurile deciziile Guvernului și ale Parlamentului reprezintă voința publică, ajungem la concluzia că instituția Avocatului Poporului nu ar avea niciun temei să existe, că ar fi inutilă. Dar practica democratică a demonstrat că această premisă nu este respectată de fapt (și s-a constatat în democrații cu mult mai consolidate decât cea românească), și tocmai de aceea s-a inventat instituția Avocatului Poporului!

Îmi permit să apreciez că răspunsul lui Victor Ciorbea reprezintă un abuz de la un capăt la altul. Și semnul unei subordonări clare a instituției Avocatului Poporului intereselor politice. Dacă Victor Ciorbea era (și este) convins de justețea argumentelor sale juridice, nu ar exista (nu ar fi existat) absolut niciun temei să nu sesizeze Curtea Contituțională. Pentru că și CCR n-ar fi avut altceva de făcut decât să constate argumentele în discuție și să decidă, la rândul ei, că modificările aduse de urgență Legii Educației, și urgența în sine, sunt constituționale! Blocând demersurile cetățenilor pe care, prin Constituție, ar trebui să-i reprezinte și substituindu-se CCR, Victor Ciorbea s-a transformat în avocatul lui Victor Ponta și al guvernului pe care acesta îl conduce. Iar dovada e, de la un capăt la altul, tocmai comunicatul emis ieri.

***

Am evitat să popularizez până în acest moment situația în care se află Victor Ciorbea, cu datoriile de peste 1,4 milioane de euro pe care le are față de bănci (detalii aici). Pentru că sunt mii de alți români înglodați în datorii, mai mici sau mai mari, dar, cu toate acestea, își duc crucea păstrându-și coloana vertebrală intactă. Se pare însă că nu e cazul lui Victor Ciorbea și că aceste datorii îl fac vulnerabil. Și, mai grav decât atât, fac vulnerabilă instituția Avocatului Poporului. Iar asta nu mai e o situație care poate fi tolerată, așa cum tolerează băncile amânarea plății datoriilor lui Victor Ciorbea (chiar așa, câți dintre d-voastră ați obținut de la bănci amânarea plății datoriilor ”pe un an sau doi”? Că eu cunosc prea multe situații în care, în cazul creditelor garantate ipotecar, oamenii au fost scoși în stradă chiar dacă banca nu-și mai putea recupera decât parțial datoria din vânzarea imobilelor respective).

Domnule Victor Ciorbea, uite un sfat gratuit. Ca avocat pledant în nume propriu sau cu cabinet propriu ați avea o șansă să stingeți datoriile alea uriașe la bănci. Cu salariul încasat de la Avocatul Poporului în niciun caz. În viața asta în niciun caz în mod legal.

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Avocatul Poporului e avocatul lui Ponta. Avem dovada scrisă

  1. Laura

    Eu cred ca e un mai complicat. Sunt trei probleme de design institutional – s-a pornit prost dar si s-a stricat si mai mult pe drum, prin precedente si decizii ale CC.

    In primul rand, nu cred ca Dl Ciorbea s-a substituit Curtii; este rolul AP sa determine daca exista premise de neconstitutionalitate, si numai daca este convins ca acestea exista, atunci sa sezizeze curtea. E intr-un fel ca procuratura in sistemul penal, degeaba faci o plangere in care spui ca X e sigur vinovat, daca parchetul nu e convins, cazul nu ajinge in instanta. Partea asta e oarcum ok.

    Prima problema este rolul AP in atacarea OUG. Avocatul Poporului e limitat in a ataca o OUG numai daca prin efectele ei afecteaza negativ drepturi si libertati fundamentale. Asta e o limitare pe care a introdus-o CCR prin 2001, iar AP-ul a imbratisat-o cu spor; ce anume sunt „drepturi fundamentale” in jurisprudenta romana nu se stie, CC nu a definit asta concret in 25 de ani, insa probabil ca chestuni legate de organizarea doctoratelor nu intra la drepturi fundamentale. Pe atunci (2001) mai exista si o cale nelimitata de atac a ordonantelor, prin Curtea de Apel in contencios administrativ. Dura mai mult, dar putea fi atacata de oricine pentru orice motiv. Calea asta a fost insa inchisa de CCR prin 2007, acum ai nevoie de calitate procesuala si prejudicu potential. Inca cred ca atacarea prin Curtea de Apel e singura solitie pt Legea Educatiei, dar trebuie gasit cineva cu un prejudiciu direct care introduca actiunea.

    A doua problema este legata de ceea ce inseamna „urgenta”, intr-o OUG. Din pacate, jurisprudenta CCR e o varza totala in acest caz. O teza de prin 1996 spune ca urgenta e subiectiva, deci nu e sub controlul curtii, o stabileste emitentul; mai mult, prin 2010 CCR a spus ca e chiar foarte bine cand Guvernul emite OUGuri pentru a rezolva „pozitiv” o anume situatie, chit ca sunt si alte solutii legislative posibile. Pe de alta parte au fost cateva decizii, foarte putine, in care CCR a spus ca o urgenta invocata de Guvern nu e o urgenta de fapt, dar decizile astea sun rare si nu prea consistente ca precedent.

    A treia problema este minunata teorie a CCR cum ca o OUG e constitutionala daca afecteaza in sens *pozitiv* institutii fundamentale, dar e neconstitutionala daca afecteaza in sens *negativ* institutiile. Ceea ce introduce mult subiectivism, si teatru absurd, pentru ca nu e constitutional sa elimini un post *neocupat* de paznic de la primaria Ciorogarla prin OUG, pentru ca afectezi negativ institutia, dar poti sa infintezi peste noapte institutii foarte puternice ca ASF-ul, pentru ca nu afectezi negativ pe nimeni …

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ laura: nu e OK, pentru că aprecierea de a nu da curs unei sesizări trebuie să se bazeze pe mai mult decât o interpretare subiectivă a legii – premisa (absența urgenței) există, și chiar și Victor Ciorbea o recunoaște implicit, prin faptul că se referă la unele aspecte care ”nu puteau fi amânate” – ca să nu dea curs sesizărilor ar fi trebuit să meargă până la capăt și să explice de ce TOATE modificările legii prin ordonanță de urgență ”nu puteau fi amânate” (nu doar unele dintre ele);
      nici similitudinile cu dreptul penal nu stau în picioare, pentru că în penal există posibilitatea contestării deciziei de neîncepere a urmăririi penale;
      în fine, inclusiv în comentariul d-voastră vă referiți și comentați practica CCR – problema în cazul e față e că sesizarea nu a ajuns la CCR

      Reply
  2. taunul77

    Si nu era clar de la inceput ca Ciorbea nu va ataca respectiva ordonanta la CCR? Ma intreb daca va ajunge sa fie votata in Parlament si daca va merge la promulgare pana pe 21.12.2014 cand Basescu isi incheie mandatul. Poate atunci sa existe vreo sansa de constestare la CCR.

    Reply
  3. Marks

    Problema nu e tehnica. In cazul unui divort de multe ori motivele din instanta sunt simple pretexte. Ciorbea aflat in vizibile probleme materiale a incercat din rasputeri sa stearga amintirea de prim ministru al mult hulitei Conventii si s-a raliat pentru asta unei cauze care avea si instrument mediatic si bani pusi la bataie si anume antibasismul. In conjunctura creata orice antibasist era iertat de toate pacatele anterioare. Lachelismul(si lichelismul totodata) lui a atras atentia si in conditiile in care diversi anteriori avocati ai poporului isi descopereau brusc constiinta trebuia gasit cineva care stie ca odata pierdut acest post nu va mai fi reabilitat. Pentru Ponta & PSD gang experienta cu o anumita madam numita la CCR iar dupa aia indrazneste sa dea verdicte asa de 9-0 au fost greu de inghitit. Caci un verdict cu 2-3 contre era usor de disecat si de murdarit de antenute dar ce sa mai spui la 9-0. Cum CCR s-a dovedit ca poate si sa aiba constiinta iar unele cazuri prea vizibile permit verdicte in care nu se mai vad fracturile partinice era clar ca trebuie inventat un gardian care sa nu deranjeze. Numirea lui Ciorbea a fost o lovitura maiastra. Nu va mai obositi sa analizati deciziile lui. Va fi in stare sa descrie senin albul – negru si invers. Ganditi-va daca aveti indoieli ca e mai flexibil decat Gadea. Daca era numit Gadea sau maimutoiul de Badea ca avocat al poporului era un risc. In primul rand ca sunt prea bine platiti acum ca sa se multumeasca cu un salariu si de aceea sumele ascunse trebuiau sa fie suvoi si era riscant. Unde mai pui ca Badea are zile cand uita sa-si ia medicamentele si atunci e pe inversul directiei date. Pe cand Ciorbea cu constiinciozitatea acumulata in trecutul lui e tocilar sarac si putin sbaghi la fizic cand stia ca sansa lui de a avea o paine pe masa la propriu e sa repete ca papagalul tot ce i se spunea era clar mai docil. Cautati mai atent in trecutul lui. Cum un procuror comunist renunta si se duce unde? Exact la sindicate. Deci domnul Ciobea dupa revolutie a stat si a analizat ca un sarpe prada ce e mai facil pentru un arivist. Salariul de procuror nu era atractiv cu tot cu spaga, atunci orice job la stat parea volatil, sa faci afaceri era mult prea riscant insa sindicatele erau atractive. Aveau patrimoniu, aveau milioane de cotizanti erau sigure. Avand o ascendenta sindicala s-a strecurat in anturajul taranistilor. La taranisti era inflatie de gerontocratie si isi dadeau si ei seama ca nu era bine sa vina cu un prim ministru batran. Conventia avea ca pilon principal pe taranisti care au fost si uniti si cei mai inflexibili si aveau si prestigiu datorita lui Coposu. Din pacate acesta a murit chiar inainte de guvernare si astfel in golul lasat s-a strecurat Ciorbea ca prim ministru chiar daca nu avea vechime la taranisti. Ascensiunea lui brusca poate fi asemnata cu numirea lui Ceausescu in alte timpuri. La fel dadea impresia de tanar, de ascultator stiind sa se linguseasca pe langa batrani. Credeti ca aceste veritabile talente s-au prapadit cu varsta. Personal cred ca Ciorbea e un lingusitor ,mai rafinat, mai temator sa nu mai piarda ca odinioara datorita orgoliului castronul cu smantana si dispus de o nesimtire solida. Cred ca daca ar fi scuipat la propriu in ochi pe strada s-ar sterge ca si Constantinescu odinioara si s-ar duce linistit la masa. Cam asta e necesar in noua oranduire restaurata : coloana flexibila si stomac tare.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *