Mihai Goțiu

Apud Stiglitz Joseph și impostura doctoratelor cu stele și epoleți

M-aș bucura ca România să aibă un ministru al Internelor care a citit măcar o carte a laureatului Nobel pentru Economie Joseph Stiglitz. Ca fost vicepreședinte și economist șef al Băncii Mondiale, omul nu scrie doar despre ce știe, dar mai și știe despre ce scrie. Am însă mari dubii și semne de întrebare când un ministru pretins tehnocrat îl citează în lucrarea sa de doctorat pe autorul Apud Stiglitz Joseph ori pe autorul Apud, Barry Buzan (să nu fie vreun dubiu, citările apar la bibliografie la litera ”A”, după autorul Apap Joanna și înainte de autorul Astri Suhkre, așadar într-o ”corectă” ordine alfabetică! – vezi aici). Înainte chiar de a vorbi despre plagiat, suntem în fața unui caz evident de impostură. Că nu te poți pretinde doctor în științe fără să cunoști ce înseamnă apud (trimiterea la o sursă ori citarea unei surse, și nu sursa!). Apud e o chestie de tehnică a științei, e abacul și abecedarul unei lucrări cu caracter științific, e ca și cum ai putea fi doctor în filologie cu o teză despre Marin Preda ori Borges, fără să știi ce înseamnă punctul sau virgula, ori doctor în matematică fără să ai habar ce semnifică plus sau minus. Cum să nu te pufnească râsul sau iritarea când îl vezi citat pe Apud Stiglitz Joseph? Pentru ce mai e nevoie de așteptat verdictul legat de plagiat, când e cât se poate de clar că dacă se găsește vreo comisie care să ”certifice” că omul nu a plagiat, atunci, pur și simplu, ne aflăm în fața unui incompetent?

Chiar să fie întreaga lucrare documentată și scrisă pe bune de însuși domnul Tobă, cum să nu-ți dea fiori scăparea unei asemenea gogomănii? Că dacă nu ești în stare să fii atent la bibliografia unei lucrări la care te-ai muncit doi-trei ani și de care depinde imaginea ta printre profesioniști, ce garanție prezinți că vei fi atent la toate notele de subsol de care depinde viața câtorva sute de oameni ieșiți seara într-un club în oraș? Că despre asta e vorba până la urmă și în tragedia de la Colectiv: faptul că în funcții de răspundere și de decizie au ajuns tot felul de personaje care, dacă nu au fost corupte, atunci cu siguranță habar nu aveau ce semnifică punctul și virgula, minusul și plusul. Că dacă nu știi sau nu ești atent la ce înseamnă apud într-o teză de doctorat și ajungi subiect de glume printre specialiști (prieteni sau detractori, nu contează) e una, dar e cu totul alta când de un apud depinde viața a milioane de oameni.

Furt (plagiat), impostură sau incompetență, niciuna nu e compatibilă cu funcția de ministru. La Interne sau la orice alt minister. Dar dacă tot vorbim de Interne, e cazul să mai nuanțăm un pic. Pentru că e falsă ideea că un profesionist în domeniu e cel care a absolvit o școală de militărie. Asta e valabil până la funcția de ministru, dar dat fiind faptul că tocmai structura militar-ierarhică a Poliției și Jandarmeriei e una la limita democrației, în fruntea ministerului mai degrabă s-ar potrivi un expert în drepturi civile. Adică o persoană care să știe și să nu uite care e singurul scop al unor asemenea structuri – să-i apere pe cetățeni și drepturile acestora – nu cineva școlit în mentalitatea ordinului care se execută, nu se discută și care e mai degrabă predispus să le cânte în strună generalilor și coloneilor pe care îi coordonează (de care a fost coordonat și de care va fi coordonat când nu va mai fi ministru). Iar momentan, e taman pe dos: în loc să punem civili în funcții și posturi din care să exercite un control democratic asupra instituțiilor militarizate, punem colonei și generali, cu stelele mai la vedere sau mai ascunse, să conducă instituții civile. Și când aceștia mai și sunt experți în copy-paste ori în apud nu-ți mai rămâne decât să te rogi să ai talentului lui Marquez sau Llosa, măcar să scrii o carte bună. Evident, mă refer la Gabriel Garcia Marquez și Mario Vargas Llosa, nu la Apud Marquez ori Apud Llosa, că ăștia habar n-am cine sunt, dacă nu cumva vrea domnul Tobă să ne explice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

44 thoughts on “Apud Stiglitz Joseph și impostura doctoratelor cu stele și epoleți

  1. cinicul

    Groaznic! Problema nu este ca autorul a facut clar un plagiat (nu incape nici indoiala ca n-a citit lucrarile, le-a citat doar prin terti) dar ca nu numai el este un penal cat si conducatorul tezei de doctorat si cei din comisie. Se presupune ca macar un conducator de teza stie ce insemna apud. Btw cine este conducatorul tezei si cine sunt membrii comisiei?
    Nu mai stiu care este situatia doctoratelor in tara, daca exista obligativitatea publicarii tezelor; in vremea de trista amintire trebuia depus un exemplar la fondul legal si unul la bibl univ.
    Dca sunt publicate online as vrea sa stiu unde, as vrea sa ma delectez cu lectura unor dotore post decembristi.

    Reply
    • CF

      Tezele nu sunt publicate nicaieri. Cine se mandreste cu teza lui si-o publica singur. O motivatie pentru nepublicat tezele este ca sistemul fiind relativ neintegru, pur si simplu se va creste numarul de locuri din care un „tanar de mare perspectiva” poate sa copieze. Ceea ce, cand stai sa te gandesti, are oarece sens.
      Pt d-l Gotiu: Mi se pare ca sunteti exagerat de critic cu procesul de sustinere a titlului de doctor. Chiar nu inteleg de ce orice fel de doctorat presupune cunostinte de filologie. Pe aceasi idee orice doctor trebuie sa stie demonstratia teoremei lui Pitagora (se invata prin a 6-a) . Banuiala mea sincera este ca vorbiti din auzite si nu sunteti la curent cu ce inseamna doctoratul in momentul de fata, care este viata unui doctorand (care vrea sa isi faca o lucrare pe bune). Daca gresesc imi cer scuze. Daca nu eu va recomand sa incercati sa faceti un doctorat ca la carte. In 3 ani si eventual cu un conducator foarte ocupat si pretentios. Cu publicatii de prestigiu si tot tacamul. Si sa vedeti ce lucrare perfecta iese. Si cum o sa cititi pe bune toate referintele citate. Inclusiv alea pe care vi le impune conducatorul sau diversi recenzori. A … si intr-o universitate din Romania, in timp ce va si intretineti cumva.
      Cred ar trebui sa ne concetram pe plagiat si sa nu mai facem teoria chibritului pe „apud”. Pozand in cunoscatori, parem si mai superficiali, nu?

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ CF: să știi ce înseamnă apud atunci când scrii o lucrare de doctorat nu are legătură cu filologia; sunt câțiva termeni pe care trebuie să-i cunoști și pentru a scrie o banală lucrare de seminar (indiferent de domeniul lucrării respective) ; ce înseamnă apud se învață cel târziu prin anii de gimnaziu, ce Dumnezeu de om de știință ești când nu cunoști ăia zece termeni elementari, că nu sunt mai mulți, privitori la o citare?
        și, altfel, doctoratul nu e o obligație, nu trebuie să faci un doctorat pentru a fi un specialist sau chiar expert în domeniul tău profesional

        Reply
        • draga

          In mare, sunt de acord cu ce a scris CF. Apud nu am invatat, ce-i drept, prin gimnaziu dar, in timpul realizării tezei de doctorat m-am intalnit adeseori cu termenul acesta, desi cunoașteam destul de bine alte abrevieiri latine necesare in redactarea si documentarea cercetarii. Cam asa e sistemul atunci cand faci o teza, mai ales daca ai nesansa sa NU fii parte a invatamantului universitar ci sa fii doar pasionat de ceea ce studiezi. Sau, poate dupa un an, doi, de drumuri, chinuri, publicatii, taxe, plătite din banii tai descoperi ca nici pasiune nu mai ai sau ca nu iti place sistemul in care esti prins. Dar mergi mai departe…doar n-o sa pierzi ce ai construit pana atunci doar pt. ca esti împotriva sistemului. Singur împotriva tuturor? Singur împotriva lui „las’ ca merge”? Ce câștigi daca te razvratesti?- te-ntrebi. Si dai inainte… Problemele astea nu le vezi din exterior iar cand intri, e prea târziu. Fara indrumare esti la publicarea articolelor (asta daca nu esti suficient de lingusitor sa-ti treci indrumatorul de dr. pe articol doar ca asa se face – lucru pe care l-am refuzat pt. ca m-am răzvrătit in mod diplomatic), la redactarea tezei, la structura tezei, la referate s.a.m.d. E usor sa arunci cu pietre. Poate aruncam si eu inainte, dar cand esti in febra conceperii tezei (asta daca chiar iti storci tu singur creierul, fara ghidare, pt . ca profu’ e prea ocupat cu sedintele la Bruxelles, vizite, vacante) redactarea in sine a tezei ramane undeva ca..o optiune. Dar tre’ s-o faci si pe asta ca nu da bine sa ai greseli de redactare desi va spun…esti satul pana in gat. Ba nu! Pana peste cap si deja nu mai vezi greșelile. Pt. ca se obisnuieste ochiul, deja stii ce ai scris si nu le mai vezi. Si ai nevoie de ajutoare. De sotie, de sot, de mama, de prieteni, de…psiholog. Nu ii tin partea unui plagiator niciodata. Nici unuia care copiaza la examene, pt. ca am fost de multe ori dezavantajat de acestia care o iau pe scurtătura doar ca-s mai șmecheri ca tine. Dar va spun ca „apud” la bibliografie poate fi doar o scapare, asa cum era sa mi se intample si mie (dupa selectarea tuturor notelor de subsol si trimiterea lor la final). Noroc ca am sesizat unele greseli la timp. Altele le vad si acum cand imi citesc teza dupa 2 ani. Si tot descopăr. Si peste 10 ani as gasi ceva de schimbat, adaugat, scos, cercetat…dar aia a fost cea mai buna forma pe care am putut s-o fac la momentul respectiv, dupa un an de studiu doar la teza (căci in timpul doctoratului nu lucrezi doar la teza), dupa ce mi-am dat demisia pt. a ma concentra doar la teza neglijandu-mi copilul mic si…familia. Legat strict de apud la bibliografie, eu nu-l condamn. Legat de celelalte aspecte care ar demonstra plagiatul, e alta discuție dar nu vreau sa plictisesc.

          Reply
          • Mihai Gotiu

            @ draga: scăpare era dacă apărea acel ”apud” la litera B sau S, nu la litera A; cine a făcut lucrarea (ministrul ori cine o fi fost) a pus Apud în modul ”corect” (din punctul de vedere al alfabetului) la autorii cu litera A, și nu o dată, ci de două ori

          • Mircea M. Cociu

            Ce va impins sa va inscrieti la examenul de admitere la doctorat (daca l-ati dat) si mai apoi, in toti anii care au urmat, pana la sustinerea trezei?! Cei 10-15 % la salariu in plus, ori, lucrand in invatamantul superior, accederea catre postul de conferentiar universitar? Si, totusi, dincolo de restul, adica text furat cu toptanul, apud este apud si nu cred in ruptil capului ca este o scapare! Toba asat este un hot, iar Ciolos sau cine este in spatele lui si i l-a impus, este la fel de vinovat. La MI trebuia un civil adevarat, nu un asa zis politist A propos, ca sef al secţiei nr.10 poliţie din Bucuresti apucase sa prinda vreun hot ca politist-politist?! Cred ca nu!) Iata insa ca Ciolos vine cun un raspuns jenant, care arata ca nu are coloana vertebrala, in situatia, putin probabila, ca nu stie ce este acela un plagiat. O fi si el doctor in ceva?! „”Nu ştiu detalii, ştiu ce mi-a spus dânsul, ştiu opinia şi poziţia dânsului. Am cerut şi domnului ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, să vină cu o analiză cât mai repede în urma consultării Comisiei de Etică, care are această responsabilitate, şi vreau să am o claritate cât mai obiectivă. Nu să mă bazez pe ce îmi spune unul sau altul înainte de a-mi exprima un punct de vedere în calitate de prim-ministru”, a declarat premierul Dacian Cioloş la Realitatea TV, referitor la acuzaţiile potrivit cărora ministrul Internelor, Petre Tobă, a plagiat mare parte din teza sa de doctorat.”” Il citez acum pe IC, pe care nu-l cunosc si nici nu-l frecventez, dar aici are si el dreptate.”N-am nici o îndoială că lucrarea de doctorat a lui Petre Tobă, ministrul de Interne în Guvernul Dacian Cioloș, e un plagiat. Și nu un plagiat pur și simplu, ci un plagiat jenant prin trimiterile sale la analfabetism. N-am nici o îndoială că nu Petre Tobă a plagiat, ci cel plătit sau cel obligat să-i facă o lucrare de doctorat. Dacă ar fi plagiat el, Petre Tobă, tot ar mai fi fost ceva. Cel care plagiază depune o muncă intelectuală, fie și pentru a găsi cărțile și paginile de copiat. Asta înseamnă, pe deoparte, că respectivul are ceva habar de subiect (altfel n-ar ști unde să caute) și, mai ales, că respectivul rămîne cu ceva după plagiat, cîtă vreme deschide lucrările după care plagiază și le citește paginile înainte de a le da la copiat. Ca și în cazul lui Victor Ponta, plagiatul e opera celui care a primit bani sau sarcină de serviciu să-i ardă o teză de doctorat lui Petre Tobă. Mulți cercetători autentici sunt indignați de ceea ce ei numesc compromiterea doctoratelor de către demnitari care au obținut doctoratul prin plagiere.”

          • draga

            Pai nu, domnul Gotiu. Tocmai asta e scaparea. Ca s-a dus „acel” Stiglitz (ma iertati, dar cine nu-l citeaza pe „in- nobel-atul” Stiglitz de i se iveste ocazia sa devina de nenumarate ori apud si sa fie mentionat de gura romanilor si „vedetizat” mai mult decat trebuie?) la litera A prin trimiterea notelor de subsol la bibliografie. E greaseala de redactare. Pt. ca, daca domnul Toba era talentat si la …Office sau gasea mai mult timp sa scotoceasca prin scurtaturile oferite de acestea pt a redacta o bibliografie corecta, poate evita greseala. Era de o gravitate indiscutabila daca il numea Joseph Apud Stiglitz. Dar in cazul de fata mai putem discuta. :) Oricum, nu prin greseli se domonstreaza plagiatul, ci prin reaua credinta.

        • cf

          Am un doctorat tehnic si activez intr-un domeniu tehnic de peste 10 ani. Eu nu am intalnit „apud” pana acum. Si de latineasca am fugit. Deeh ….elev de real. Inteleg ca si dumneavostra de demonstratia de la teorema lui Pitagora.
          Realist trebuie observat ca:
          – Doctoratul, in momentul de fata este un fenomen de masa, iar in Romania functioneaza ca un ciclu de master cu mai mult studiu individual. De ce … cred ca e o intrebare buna.
          – PhD= doctor in „filosofia stiintei” este complet utopic. Conducatorul meu de doctorat imi spunea ca inseamna ca intelegi cat de putin stii si cat trebuie sa mai inveti. Nu inseamna ca stii prea multe. Ceea ce era pe vremuri titlul de doctor acum este, aproximativ, abilitarea de a conduce doctorate sau „Honoris causa”.
          – Nerespectarea formalismului bibliografiei (inclusiv neintelegerea ideii de citare – de ce citam) am intalnit-o peste tot. De la o lucrare a unui grup serios dintr-o universitate din Olanda, la studentii buni (creativi) de la noi, carora li se pare o chestie birocratica si la studentii foarte slabi. Nu la mediocri urcati prin determinare si atentie.
          – Formalismele in redactarea unui material stiintific sunt responsabilitatea conducatorului de lucrare, care trebuie sa le bage in capul studentului. De multe ori cu forta.
          Cred ca intrebarile reale in cazul d-lui Toba sunt: A scris el lucrarea? Cum de a avut timp? A plagiat sau nu? Este o lucrare de calitate?
          Iar pentru restul dintre noi: Vrem ca doctoratul sa fie o chestie de masa? Sau il vrem o chestie exclusivista? Ce trebuie sa facem sa avem doctorate de calitate? Daca il vrem o chestie exclusivista trebuie sa ne asumam ca vom iesi multi ani foarte prost in statisticile Uniunii Europene.

          Reply
          • draga

            Domnul Cociu, daca citeati cu atentie ditamai textul pe care m-am chinuit sa-l scriu in limba romana (ce-i drept, fara diacritice) de pe un telefon mic, veti fi observat ca vorbeam de pasiune :))) 15% la salariu se ofera daca nu faci parte din sistemul privat (unde salariul se negociaza). Dar daca ar fi sa va raspund in tonul cum mi s-a parut mie ca ati pus intrebarea, as zice :”Muhahaha, din lacomie!”. Dar trecem peste si va admir implicarea in politica :))

          • draga

            @cf. Aveti dreptate. Ba mai mult, constat ca fiecare universitate, iar din aceasta, fiecare prof. indrumator are „codul lui de ifose” in redactare. Daca nu aveam sansa sa plec in tari mai de la centru in ultimul an de dr., muream cu teza de gat.
            1. Doctoratul la noi functioneaza ca ciclu de masterat pentru ca s-au creat conditiile pt a deveni asa. Sunt prea putini cei care sa ne invete. Iar cei care au devenit indumatori in ultimii ani, scuipa in san de fericire ca au prins trenul. Iar acestora le trebuie invatacei. Asa am prins si eu ultimul tren, ca altfel nu mai pupam eu doctorat, copil de muncitor (ce-i drept cu note de 10) nu de parlamentar sau cu nush’ ce alte pozitii cheie.
            2. Apoi, dupa inflatia de licentiati, cum sa-i mai deosebesti pe cei „buni” de cei cu adevarat buni. Le mai trebuie o stampila, nu? Asta in cazurile de buna credinta. In celelalte cazuri, asa cum cunosc multe, trebuie sa fii mai smecher decat colegul tau care la gradinita radea de tine ca ai calciula cu motul mare.
            3. Calitatea lucrarilor este data de fondurile alocate cercetarii. Pai, tot timpul ma intrebau colegii care nu intelegeau impartirea cascavalului si coruptia din Romania? Tu cum iti finantezi articolele si cercetarile? Ei cum? bag mana in buzunar? Dar la ce Baze de date aveti voi acces? A, aici am avut privilegiu sa avem un an (din 3 sau 5) un proiect pilot care te lasa sa accesezi anumite reviste de specialitate. In rest, tot buzunar. Pai stiti cat costa un abonament anual la Springer Link, de exemplu? 600-700 Eur. Nu mai tin minte exact, pentru ca atunci cand mi-a venit factura in posta am incremenit si i-am rugat frumos sa imi storneze factura pentru ca am vrut doar „trial” si am uitat sa ii mai anunt ‘ncetarea colaborarii. S-a rezolvat. M-au inteles de unde vin, li s-a facut mila si imi trimit in contiunare noutatile.
            4. Daca vrem doctorate de calitate, sau daca vrem ca lucrurile sa functioneze in general, trebuie incredere in primul rand. In Romania oricine este supectat. Oricine trebuie „sa fi facut ceva” sa ajunga acolo. Fie ca e vorba de functie, fie ca e vorba de un loc la dr., fie ca e vorba de un post in afara tarii, platit de tara…Apoi, trebuie sa ne cunoastem locul. Nu toti putem fi licentiati, doctori, avocati, judecatori samd. Fiecare am avut sansa sa ne facem ceea ce am vrut. Daca n-am ajuns, poate n-am muncit destul. Sau nu am avut suficiente aptitudini. Sunt doctor in stiinte, dar asta nu ma face mai bun ca un mecanic auto sau o coafeza. Avem nevoie de fiecare. Cum ar fi lumea fara oameni care fac curat dupa noi? Ba mai mult avem nevoie de oameni care stiu sa faca treaba. TReaba aia care noua, romanilor ne e rusine s-o facem la noi acasa, ca rade vecina de noi.
            Ierarhia s-a rasturnat. Nu mai avem o piramida a valorilor. Vanzatorul de tigari sau de ziare castiga mai mult decat o profesoara la liceu. Care mai e valoarea? Care mai e stimulul de a produce ceva de calitate? Si asta nu tine numai de Guvernanti, hai sa nu ne mai imbatam cu apa rece. Tine de constiinta noastra. Avem nevoie sa nu ne consideram mai smatter decat altii. Si atunci, o sa avem nu doar doctorate de calitate, ci oameni de calitate si implicit o tara de calitate. Utopic, ati zice. Ba ia incercati fiecare sa nu mai credeti ca vi se cuvine orice. Ca aveti dreptate in orice sau, mai acordati si circumstante atenuante! Nu toata lumea e plagiatoare, falsificatoare, hoata si delicventa.

      • ionita ion

        Da, a fost si este o greseala limitarea perioadei de doctorand la trei ani. Elaborarea unei teze de doctorat in trei ani nu o poate face un tanar imediat dupa ce a absolvit facultatea cum se intampla acum cu asistentii universitari si asta este mai grav decat pentru cei care devin ministrii.
        Pentru oamenii sus pusi, cum sunt si ministrii, ce vreai, asta este moda le place si apelativul ,,Domnule profesor” . Va aduc aminte de dl. Voiculescu, trecuse dansul prin reevaluarile care se fac cel putin la cinci ani pentru ati pastra titlul sau a avansa? Si totusi ce mandru era cand i se spunea domnule profesor.
        Trebuie sa recunoastem ca scoala, invatamantul in general, a cunoscut o degradare care este in consens cu evolutia ocuparii posturilor de conducere in societatea noastra. Merge si fara cultura, iar daca trebuie un doctorat il facem si pe acela.

        Reply
  2. Gaga

    As vrea sa pun o intrebare, probabil de om cam redus la minte, dar ma gansesc la faptul ca, poate, se va gasi cineva care sa-mi si raspunda:
    Oare dece nu se retrage titlul de „doctor”, chiar asa desuet cum a ajuns in zilele noastre, SI celui care a „condus” lucrarea de doctorat? Pentru ca acesta, cel putin teoretic, a citit lucarea respectiva sau a auzit de ea si, ca atare, ar fi trebuit sa-si dea seama ca nu s-au citat sursele pe care TOT EL, de data asta in mod cert, le-a recomandat invatacelului. Asta presupunand ca documentarea pentru lucrari de un nivel stiintific ab initio ridicat peste nivelul obisnuit nu se poate rezuma la a da o cautare pe goagal, pentru a-l cita pe bine cunoscutul om de cultura Marian Vanghelie.
    Sper ca intrebarea mea nu va fi considerata retorica de cei care vor citi ceea ce am scis.

    Reply
  3. paul

    este evident ca altcineva i-a facut lucrarea, iar mercenarii nu se incurca in amanunte, cat despre cum citesc indrumatorii tezele, eram intr-o comisie de doctorat la o universitate, teza era sub orice critica, in prezent titularul este in puscarie, i-am spus indrumatorului, ati citit cumva teza? crezi ca am timp de asa ceva, mi-a raspuns amicul, majoritatea tezelor nu sunt citite, nici macar de autori, cand le fac altii, insa cred ca doctoratul se ia prea usor, si prostia asta cu ciclu 3 Bologna, doctorat imediat dupa masterat, e o dovada ca doctoratul e un fel de apa de ploaie, in Italia toti isi spun dottore in bataie de joc, in general nici pe afara titlul de doctor nu inseamna mare lucru, exceptand un doctorat la o mare universitate americana de genul Harvard, Chicago, Columbia si MIT, apropo Stiglitz a facut studiile, inclusiv cele doctorale, la MIT

    Reply
    • cinicul

      Cuncluzia dvs este corecta. Daca deschideti link-ul dat de domnul Gotiu veti observa ca la acelasi indrumator (un general de interne) si-a facut teza si un alt „internist”. Tezele au zeci de pagini identice sau similare. Pana si date de publicare (2010) si sustinere (2011) sunt aceleasi. Cineva a scris ambele lucrari si a facut ceva modificari, pe ici colo, ca sa nu sara-n ochi la o lectura neatenta.

      Reply
    • Tudor

      Va rog stergeti postarea mea anterioara pentru ca contine mai multe dezacorduri, din neatentie.
      In Italia oricine isi ia licenta devine „dottore”, de aici si numarul mare al celor care detin acest titlu. Am aflat asta de la un italian.

      Reply
  4. geo

    1. Societatea civila nu a dat niciodata atentie faptului ca MAI si MApN nu se afla cu adevarat sub control civil. Aderarea la NATO si UE ne-a obligat printre altele sa punem civili la aceste doua ministere, ca si la servicii. Cu toate acestea i-am avut sefi la MapN si la Interne pe Oprea si Dobritoiu, iar mai nou pe Toba. Oprea si Dobritoiu sint militari in rezerva dar sunt tot militari. Ca exemplu va reamintesc ca la americani Collin Powel, generalul care a condus fortele de coaliti din primul razboi din Golf a a fost pus ministru la externe si nu la aparare.
    Prin 2010 si 2012 am auzit explicatiile date de cei doi la Antena 3 referitoare la controlul civil asupra armatei si erau identice dar rupte de realitate. Nimeni nu spunea nimic in aceaa perioada.
    Din dorinta de a avea un tehnocrat la interne Ciolos a numit din nebagare de seama tot un general, de data aceasta activ. Ma intreb cine l-a sfatuit.
    2. Exista probleme si din punct de vedere constitutional.
    La avansarea generalilor din armata, politie si servicii nu exista acel control incrucisat ori dublu al puterilor constitutionale asa cum este prevazut numirea ministrilor sau la magistrati care sunt propusi de un organ al puterii judiciare si numiti de presedinte care apartine executivului. Ambasadorii sunt numiti de executiv dar sunt audiati de o comisie a Legislativului.
    La americani, generalii sunt audiati si de o comisie a Congresului, semn ca Legislativului nu ii este indiferent cine comanda armatele republicii.
    La noi generalii din armata, politie si servicii sunt numiti si avansati numai de catre executiv. Mai mult psd trecuse toate haturile interesului national privind avansarea acestora prin mina unui singur om, viceprim-ministrul oprea, inainte de a ajunge propunerile la CSAT ori presedinte. Curat republican!
    La UE exista JAI – adica justitie si afaceri interne, si PESA – adica externe, securitate si aparare. La noi regulamentele Parlamentului inca aduna la un loc apararea si cu ordinea publica.
    3. Ce e cu setea asta de doctorate in stiinte militare ori mai nou in stiinte ale securitatii si informatiilor in randurile generalilor de toate felurile dar mai nou si a procurorilor si judecatorilor?
    Sunt sedusi de forta noului concept de securitate extinsa? Pai acolo vorbesc si de securitate alimentara, energetica si ecologie. Asta inseamna ca o sa avem bucatari (Chefi), electricieni si padurari cu doctorate in stiinte militare?!
    In legile militarilor si politistilor nu este prevazuta o astfel de conditie , sa ai doctorat.
    Desi sistemul national civil de doctorate este si el compromis, poate de aici si rabufnirea Sfortei de a-si face propriile stiinte , cred ca prin titlurile de doctor obtinute in aceste stiinte generalii, magistratii si ceilalti demnitari se izoleaza de fapt de adevaratele valori stiintifice, de plus valoarea pe care ar putea sa o aduca in sistemele si institutiile lor titlurile de doctori in drept, inginerie, medicina, management, istorie etc.

    Reply
    • marcel

      Si inca ceva, mie unul mi-ar place sa vad in CV-ul unui sef din politie un lung sir de cazuri rezolvate sau de de realizari in planul reorganizarii institutiei. Vrafurile astea de diplome, fara realizari ulterioare, nu stiu cat valoreaza, chiar daca ar fi fost obtinute „pe bune”.

      Reply
  5. Shogun

    Știți ce mi se pare de-a dreptul grotesc? Că universitățile private – atât de blamate în ultimii 25 de ani, adesea pe bună dreptate – nu au nici o șansă să-și deschidă propriile doctorate în fața presiunilor exercitate de universitățile de stat asupra ministerului educației. Și, totuși, ciudat… nu? Toate doctoratele plagiate provin din universitățile de stat, și mai ales de la ditamai Universitatea din București, și nici unul de la privați pentru că aceștia, bieții de ei, nu au nici măcar dreptul de a organiza școli doctorale darămite de a oferi diplome de doctorat…

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Shogun: după cum poți observa, școlile doctorale ”de securitate” vin puternic din urmă – raportat nr. de doctorate cu probleme la nr. total de doctorate aș zice chiar că deja conduc detașat cei de la ”securitate”

      Reply
    • Cornel

      @shogun; nu va grabiti cu concluziile, cata vreme nu exista o statistica semnificativa care sa arate ca „toate (tezele de NM) doctoratele plagiate provin din universitatile de stat [….] si nici unul de la private”. Cred ca nu ne putem pronunta decat dupa ce va face cineva o investigatie atenta pentru a raspunde la aceasta intrebare, extreme de importanta, de altfel. Eu intuiesc ca realitatea ce ar putea fi dezvaluita de o asemenea investigatie este , potential, foarte surprinzatoare.
      Si, pentru ca tot dezbatem subiectul, sa raspundem si unei intrebari insistent pusa in cursul unei dezbateri TV: la ce le trebuie astora aceste doctorate (politicienilor, ofiterilor superiori s.a.m.d.) ? S-a exprimat parerea ca sporul la salariu ar fi factorul determinant (nu stiu ce spune legea despre cei 15%, dar eu primesc doar 10% pentru doctorat, iar sub comunisti nu se acorda astfel de spor), dar eu cred altceva. E vorba, evident, de expresia concreta a unei refulari ancestrale a celor care mostenesc din familie un soi de ura si de invidie impotriva celor, cunoscuti familiilor lor, ca „privilegiati” ai educatiei universitare, umblati pe la universitati straine si de aceea respectati de comunitatile profesionale ale locului pentru bagajul de cunostinte cu adevarat valoros pe baza caruia ei si-au construit prestigiul. Oare nu cunoasteti dvs. acea categorie de puturosi si neispraviti, totdeauna prezenti intr-o societate umana, care sunt gata sa jure ca, desi ei „nu au scoala”, poseda in schimb scoala vietii care, de ce nu, este mai valoroasa decat „moftul” de invatatura institutionalizata a celor cu „doctorate” ? Las’ ca ne-arata ei ca nu-I cine stie ce sa obtii un titlu official de doctor. Si-apoi, daca se dau doctorate „la tot cartierul”, de ce sa nu ne luam si noi cate unul macar (sau, de ce nu, cate un snop pentru intreaga familie) ? Nu vreau sa ma intend pre mult cu dezvoltarea subiectului, dar ar fi muuuult de spus pe calea acestei dezbateri.

      Reply
  6. alex

    Nu-i nici un secret. Si-a cumparat teza de doctorat asa cum au facut multi altii. Isi imagineaza cineva ca ditamai onor sef al politiei are timp de un doctorat? Mai precis 6-7 ore pe zi cu nasul in carti si scriind si rescriind sute de pagini? Oprea, Ponta, Toba etc, toti si-au pus banii pe masa si au luat lucrarea in mana. Poate chiar profesorii coordonatori si-au oferit serviciile si au luat de la alti studenti fragmente sau lucrari intregi. Sau altii, dar totul a fost posibil pentru ca este un sistem ermetic inchis. In secolul 21 se tin texele la secret in loc sa fie o baza nationala de date pe care sa o poata cerceta oricine. Pana la urma, daca imi pierd luni si ani din viata ca sa realizez o lucrare de cercetare, de analiza, de povesti nemuritoare, de orice, nu as vrea sa o cunoasca toata lumea? Sau, dupa cuvnatul Scripturii, LUMINA SE PUNE SUB OBROC?

    Reply
    • Cornel

      @alex; nu e chiar atat de simplu. Daca o teza de bla-bla-uri despre, sa zicem, subiectul tezei d-lui Toba, nu contine secrete, in schimb tezele valoroase din domeniul ingineriei sau din cel al stiintelor exacte POT CONTINE date foarte valoroase pentru aplicatii industrial, deci aducatoare de profit. Tocmai de aceea, datele fara valoare de patentare, continute intr-o teza, sunt si publicate, iar cele cu valoare sensibila, nu. Eu nu am intalnit, inca, colectii intregi de teze doctorale – in domeniul stiintifi-tehnic – publicate in forma electronica si accesibile oricui, dar am vazut teze disparate publicate pe net. In general, tezele sustinute la universitatile serioase sunt accesibile in incinta bibliotecii, fara drept de a copia (Xerox) ceva din ele fara aprobare expresa, dar cu drept de a le consulta. Iata de ce rolul principal revine conducatorului de doctorat si, la sfarsit, comisiei de evaluare in ceea ce priveste stabilirea exacta a corectitudinii (implicit in ceea ce priveste plagiatul) si a valorii lucrarii propuse. Aici intervine, insa, pacatul general si ancestral (adica avand radacini in perioada comunista, cand s-a cultivat prin politica de stat dispretul fata de intelectualii cu adevarat cinstiti, mosteniti de la „burghezo-mosierime”, dar care nu corespundeau din punctual de vedere al „originii sanatoase”) al urii fata de onestitatea „burgheza”), cultivate si incurajata de p.c.r. si care a dus la dezvoltarea, pe nesimtite, a unei monstruoase gandiri de genul „e de-juns sa te sustina partidul ca sa fii cel mai bun”. Astazi, rolul sustinator al „partidului” a fost preluat de mafie, de clan politic, de clan familial etc.

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ Cornel: rezultatele cercetării sunt un bun public (în condițiile în care, oricum, cercetarea și educația sunt finanțate de stat); n-o să vezi prea multe firme private investind în cercetarea de bază; faptul că firme private preiau rezultatele cercetării de bază și le transformă în produse ridică într-o mare măsură probleme de etică și chiar de furt (cazul firmelor de medicamente care țin secrete medicamente noi ani la rând – până când scot profit din medicamentele vechi – sau care țin medicamentele la prețuri inaccesibile pentru sute de milioane și miliarde de oameni din țări sărace, pentru a nu-și diminua profiturile de zeci și zeci de miliarde de euro și dolari – sunt strigătoare la cer – iar cazul firmelor de medicamente e doar un caz; că tot veni vorba de ”Apud” Stiglitz – propunerea lui e cât se poate de ok – firmele care susțin cercetarea de produs au dreptul să-și recupereze investiția, costurile cu produsul (inclusiv cele legate de publicitate, management etc.) și un profit (de fapt un comision de management) de 5-10% – pentru că aceste companii n-ar exista fără susținerea publică (costurile cercetării de bază, educația propriilor angajați etc.)

        Reply
  7. alessia

    Faza asta cu Apud Stiglits Joseph este una dintre cele mai penibile si haioase chestii care le-am citit in presa legat de fabrica de doctorate pe bani….n ai ce sa mai comentezi,macar daca dl Toba si-ar fi ales pe cineva un pic mai inteligent ca sa-i faca teza….nu stiu,poate omul care i- a scris-o a vrut sa faca o gluma,sa lase un semn in bataie de joc.cum sa nu-si dea seama ca nu se potriveste deloc Apud cu stiglits joseph…..e penibil….
    Nu stiu care e viitorul unui guvern care a inceput cu Cristina guseth si continua cu dl Toba…ce urmeaza???

    Reply
  8. Dan Bunescu

    Dincolo de aud și de cele 150 și mai bine de pagini copiate ce poate rămâne din aceasta așa zisa lucrare de doctorat ? Titlul e ceva de genul ” Politia romana forța de STABILITATE și SECURITATE, blah, blah management, international amenințări neconventionale”, o varza totala. Sa traducem. Prima fraza din titlu se referă la o FORȚĂ care operează intr-o situație și arie de INSTABILITATE și unde situația este NESIGURA. Ex. : Sicilia cu Mafia anii 70-80, Mexic, Columbia cu car telurile drogurilor, teatre de război : Bosnia, Afganistan, Irak, zone nesigure unde restabilirea și menținerea stabilității necesita o FORȚĂ de politie cu armament și pregătire militara gen CARABINIERI care sa poată face fata fie unor forte insurgent fie unor clanuri mafiote bine înarmate fără a fi nevoie de intervenția armatei. E posibil ca inginerul Toba sa aibă cunoștință de existenta unor astfel de grupări în România și de existenta în cadrul politiei romane a unei FORTE pe masura dar chiar și atunci rămâne drum lung pana la o lucrare de doctorat.

    Reply
  9. plagiatorul

    Nimic anormal in Ministerul de Interne! De exemplu, Florin Cantic de la Arhivele din Iasi semneaza de 3 ani documentele institutiei pe care o conduce cu titlul prof. univ. dr., fara ca domnia sa sa predea undeva (macar o scoala generala, daca la atatea universitati iesene nu are loc). Grav este ca aceasta impostura academica are efecte juridice uriase, caci loveste de nulitate toate actele juridice emise de institutia pe care Cintic o conduce! Si cate retrocedari de terenuri si case nu s-au facut pe baza actelor semnate de Cintic cu cantec …. Din fericire pentru dansul, se simte protejat de presa, caci scrie editoriale in Ziarul de Iasi!

    Reply
  10. misu

    Nu stiu daca cei care incearca sa gaseasca scuze faptului ca s-a trecut numele gresit chiar cred asta ori incearca sa manipuleze dar daca citezi un autor cu o carte se presupune ca ai citit cartea ori daca citesti o carte vezi si numele autorului trecut pe ea. Chiar si la cautari pe google ar fi descoperit ca numele e altul. Concluzia e evidenta: impostura. Deci DEMISIA.

    Reply
  11. Cornel

    Pentru ca tot ne aflam la o discutie pe acest subiect, exista si forme mai elaborate de imposture aducatoare de titlu doctoral. Eu cunosc un caz indubitabil de interpretare abuziva (voit gresita, de fapt) a legii, in urma careia o persoana care nu a indeplinit stagiul doctoral (dar I s-a acceptat sa dea examenele obligatorii in, sa zicem, curs de una-doua saptamani) si nici nu a elaborate o teza cu subiect si plan prestabilite, s-a prezentata la institutia de invatamant superior abilitata cu o lucrare de nivel general (chiar de popularizare, as putea spune) si s-a vazut cu acel text acceptat, apoi sustinut „public” si, in fine, cu titlul de doctor acordat, iar apoi… cu o multime de beneficii material si de promovare in functii, mai mult sau mai putin meritate (de fapt, nemeritate). Si totul s-a desfasurat cu concursul „prietenilor” din conducerea universitatii respective. Oare asemenea cazuri nu sunt la fel de grave ? De ce sa nu fie cercetat si acest gen de malversatiuni in obtinerea titlului de doctor in Romania ? Fiecare success al unei asemenea fapte de imposture constituie o lovitura grea la temelia bunei randuieli, a eficientei pe calea bunastarii pentru toata suflarea romaneasca si a increderii in natiunea romana. Nu manifestarile zgomotoase de „patriotism” aduc folos poporului roman, ci dovezile concrete despre functionarea neintrerupta a unei evaluari corecte in toate domeniile, singura care este aducatoare de respect si incredere din partea partenerilor europeni/straini.

    Reply
  12. Silviu

    Draga Domnule Gotiu,
    Constat cu regret ca nu prea sunteti documentat referitor la Apud. Se pare ca nu stiti ca e vorba de numele unei vechi familii saxone, atestata documentare din anii 800 d.C. Cum au ajuns pe alte meleaguri, de atunci pana in zilele noastre, va las pe Dv. sa descoperiti, tinand cont doar de doua evenimente majore in anii 1066 si 1492.
    Nici un descendent NU a ajuns in America de Sud, familia Apud find foarte mandra ca nu a facut parte din structurile national socialiste. Exista o legenda ca totusi un Apud mai obscur ar fi emigrat in Argentina , atras fiind de fenomenul religios Angus. Dar nu exista dovezi. Deci domnul TOBA, si dasul descendent al unei vechi familii de fauritori de instrumente muzicale si percutionisti, stia ce nu stiti Dv. : ca Apud chiar este o familie !
    Acuma, vedem ca sunt tot felul de detractori ai domniei sale care ascund recunostinta lui Phil Collins fata de familia TOBA si care sustin ca de fapt stramosii lui bateau toba pe langa niste tzigani care umblau cu ursul prin sate. Barfe ale unor incapabili sa-si obtina un doctorat !
    Lasand la o parte gluma de mai sus va relatez o intamplare care spune mult despre doctorate chiar si atunci cand nu sunt obiecte comerciale.
    Prin 1999 sau 2000 m-am intalnit cu o fosta cunostiinta din vremea studentiei. Nu ne vazusem de vre-o 20 de ani. Ea fusese studenta la Agronomie, si eu o ironizam ca va fi inginera de ardei iuti si fasole tzucara (fasole tzucara : regionalism banatean prin care se defineste un soi de fasole cultivat de familiile de svabi si vandut in piata de svaboaice. Soiul respectiv era perceput ca fiind mai dulce. Din adj. german zucker = zahar). Era cam jenata ca avea o situatie materiala modesta, salariul mic , de bugetar. Dar era totusi bucuroasa ca isi finaliza doctoratul ca sa aiba un spor la salar de 5% sau 15% , nu-mi amintesc bine. Era recunoscatoare ca avea un sef intelegator care a lasat-o sa-si faca doctoratul ca sa mai castige ceva la salar. Avea nevoie de vre-o 5-600 de lei ( in banii de azi) pentru piscoturi si sampanire la sustinere. Pe moment am fost uimit ca la 40 si un pic de ani va fi deja doctor. Am felicitat-o cu admiratie. Eu asa stiam din copilarie ca sunt putini cei care-si dau doctoratul si asta se intampla la batranete dupa o viata de munca si cercetare. Ne-am despartit, eu cu compasiunea ca saraca cat a muncit pentru un biet spor la salar, dar si cu gandul ca de fapt doctoratul nu mai e ce a fost, ca a ajuns ceva ca treptele si categoriile la muncitori. Macar fata asta avea o trebuinta pardonabila si a obtinut doctoratul muncind. Acum a ajuns obiect care reflecta statutul social : am ghiul de aur, beamveu cu bizon, si doctorat !!! (BMW cu clima bi zone…). E doar un obiect care se cumpara pentru o asazisa panoplie, si care nu are nimic de a face cu stiinta, cercetarea, mediul academic, sau … bunul simt. „Numar banii/ Mor dusmanii, / Si am doctorat / Ca mam cumparat !„… Mai un pic si va fi moda cu doua doctorate ( „…sa-i las si lu` ala micu`…„). In famelia mea, doctoratele e fara numar, fara numar… !!!…
    Sunt un parlit de inginer, fara doctorat, dar ma gandesc sa-mi dau si eu un doctot. As alege o tema la moda : Influenta iconografiei islamice asupra evolutiei caricaturismului francez. Si la bibliografie s-o pun pe Apud Angela Merkel.

    Reply
  13. Octavian Capatina

    EI, eI! Impostura e la casa ei in multe universitati! Pur și simplu nu-i corect politic să zic „în toate”. Numai un exemplu: avem nevoie de informaticieni pentru aplicatii mobile. Dinozauri care s-au aciuiat in Universitati dupa 89 nu mai cunosc noile tehnologii. Ocupa posturile fara cea mai mica competenta! Sunt imbatabili! Sunt profesori, sunt doctori apud! Ar fi o solutie dar cine stie, si cine sa vrea sa o aplice. Curaj?!

    PS
    probabil un procent f.f, ridicat din dottori nostri sunt doctori Apud, chiar dacă 50% din ei stiu ce inseamna apud.

    Reply
  14. Tudor

    Mi s-ar parea firesc ca membrii comisiiilor de doctorat si conducatorii de lucrari care au tolerat aceste imposturi, s-au facut ca nu le observa sau chiar nu le-au observat sa fie privati de dreptul de a mai valida doctorate. La fel ar trebui sa se intample si cu institutiile care patroneaza aceste practici, care sunt tot o forma de furt. Fabricarea pe banda rulanta de doctori in stiinte, dintre care unii au aratat ca nu sunt in stare nici macar sa acorde subiectul cu predicatul, constituie o ofensa la adresa adevaratilor oameni de stiinta si o rusine pentru sistemul de invatamant romanesc.

    Reply
  15. Liber Cugetator

    Din pacate, dezbaterea care s-a infiripat din comentarii are de-a face cu dificultatile de a obtine un doctorat in Romania, in general, si nu subiectul articolului scris de Dl Gotiu, si anume ca s-a format o clica de incompetenti cu doctorate, semidocti si corupti cel putin pentru ca participa la un sistem corupt, care ocupa mai toate posturile de raspundere in Stat si in Administratie!

    Reply
  16. Paul

    dr.Toba este „toba” de carte,la fel ca indrumatorul tezei sale de doctorat.Cand orb pe orb sustine,ajung amandoi in prapastie.Aceasta impostura sifoneaza imaginea Guvernului de tehnocrati.Oare in acest guvern mai sunt asemenea tehnocrati? Daca da,pe drept cuvant,spun si eu ca Dl.Cristoiu „am belit_o”!

    Reply
  17. Hermandecrocu

    Ante,”APUD”,ad,adversus,circum,circa,citra,cis,contra,inter,erga,extra,infra,intra….dar latina este de mult moarta pentru cei lipsiti de interes! Atentie mare cand editezi o lucrare de inalt nivel ,o disertatie pentru obtinerea unui titlu stiintific,etc! Apoi,sa nu excludem originalitatea,si sa notificam corect sursele bibliografice!Altfel,atragem oprobriul public asupra noastra!

    Reply
  18. barbu brăiloiu

    Membrii Comisiei de etică pot răspunde penal pentru deciziile luate: pentru fals și abuz în serviciu. Ar fi bine să se știe asta.

    Reply
  19. Ionel LUPU

    Eu mi-am sustinut teza de doctorat intitulata „FLORA SI VEGETATIA PADURILOR DINTRE SIRET, MOLDOVA si BAZINUL SOMUZUL MARE” in anul 1980, iar un exemplar se afla la Biblioteca U.S.A.M.V. Iasi…….. Pana in anul 1989, la Iasi a fost depistata o lucrare de matematica plagiata dupa o alta lucrare din Japonia si nici n-a mai avut loc sustinerea …… Cam in acelasi timp, la Universitatea din Bucuresti, un doctorand a citat intr-un articol o specie rara de lichen, proband cu o fotografie, dar s-a constatat ca proba fusese rupta de pe o coala de ierbar de la Facultatea de Biologie, iar respectivul n-a mai indraznit sa-si continue doctoratul ……. La vremea respectiva erau foarte putini doctoranzi, pentru ca aflase si Elena Ceasescu, in urma vizitei din S.U.A., despre doctorate si ……restrictionase la maximum inscrierea la doctorat….. Teza de doctorat a Elenei Ceausescu, facuta de catre doua chimiste din subordine, se spune ca era buna >>>>> Numai ca, s-a prefacut bolnava la data sustinerii si….. Comisia a absolvit-o de acest efort !!! (Academiciana doctor CO2)…….

    Reply
  20. carol

    Va legati si voi de politai, victime usoare. Dancu e viceprenier si sef de scoala doctorala la SRI, in plus singurul profesor de la sociologie- Universittea Bucuresti care nu are publicatiile afisate, mai bine de asta scrieti. Dancu e o nulitate sociologica si un propgandist de partid, maine-poimaine il vad in Academie sub pretextul ca e baiat bun si face sondaje ieftine.

    Reply
  21. Cristian Bogdan

    Ce ma fascineaza pe mine e faptul ca comisia lui Liviu Pop, cea care i-a albit pe Ponta si Oprea va trebui sa dea si acum un verdict. Daca e verdict de plagiat, se poate interpreta la nivelul „dezbaterii” televizate ca Ponta si Oprea sunt OK nu?

    Pe de alta parte, faptele fiind foarte similare (trecand peste apud) comisia s-ar descalifica (sic) dand verdicte diferite pe cazuri asemanatoare. Deci probabil se afla intr-o oarecare dilema :)

    Eu cred ca vor invoca iar motive de gen „referintele nu erau cerute de lege la acea data” si vor da „not guilty”. Asta va fi inca o dovada ca „revolutia strazii” nu a schimbat mare lucru si va contribui la compromiterea timpurie a guvernului Ciolos in ochii oricarui universitar onorabil.

    Oamenii sistemului au invatat ca respectiva comisie e scaparea lor iar daca Ciolos ar fi avut un minim de curaj o desfiinta de la bun inceput.

    Ma minunez citind comentariile. Activez 20 de ani in universitati tehnice precum Stockholm si Viena si n-am vazut nici doctorat terminat in 3 ani, nici lucrare tinuta la secret (poate exista dar hai sa fim seriosi, ce e patentabil in lucrari gen Toba?). Termenul de 3 ani se aplica daca omul face numai cercetare in acel timp si chiar si asa e extins in Suedia la 4 ani, cu teaching 5 ani si in realitate e mai mult… Iar cazul Suediei cu 20% teaching e lux. In multe alte parti doctorandul are pe la 50% teaching…

    Hai sa nu dam vina pe Bologna si pe teaching, e vorba de coruptie si prostitutie academica de la un cap la altul. Sporurile si alte drepturi pe motiv de doctorat trebuie eliminate pentru ca genereaza coruptie. Nu zic ca e usor, dar situatia de acum duce la compromiterea totala a universitatii romanesti.

    Un licar de speranta vine de la faptul ca dl Toba nu e nici premier nici vicepremier. Iarasi nu am vazut nicaieri o comisie care sa il aiba in discutie pe seful sefului (sefului) acelei comisii. Pe acest principiu s-ar putea rediscuta cazurile Ponta si Oprea spre a se mai spala din rusine…

    Reply
  22. Paul

    Faptul ca in partidele politice misuna o puzderie de doctori plagiatori este o realitate de necontestat si toti, acesti impostori,considera ca aceasta pungasie le da legitimitate in ocuparea functiilor inalte in Stat.Intrebarea care se pune esta daca acesti invatacei au studii liceale complete.In privinta aportului stiintific sau intelectual nu putem sa ne asteptam la ceva,de vreme ce nu sunt capabili, macar sa se exprime corect din punct de vedere gramatical,dar toti au invatat sa spuna „OK”…si de ce nu „OH”? Nu se stie niciodata cum va bate vantul.Sa fim prevazatori si sa ramanem in limitele limbii romane.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *