ANPM a refuzat ostentativ să respecte legea și decizia definitivă a Curții de Apel București. Deși ONG-urile și sute de cetățeni le-au cerut cât se poate de clar, le-au dat și articolul de lege și alineatul din hotărârea definitivă a instanței. Degeaba!
Funcționarii “de mediu” se pare că sunt doar niște slugi ale mafiei de mediu. Și este mai evident ca oricând că mafia de mediu este transpartinică.
Ipotetic, într-un stat de drept, Defileul Jiului este 100% salvat. Dar la noi statul de drept șchioapătă. Care erau garanțiile principale ale salvării lui? O decizie definitivă a instanței și un alineat din noua lege a evaluării impactului asupra mediului (legea nr. 292/2018), care interzice emiterea unei decizii de încadrare pentru investiții la care lucrările au fost demarate. Decizia Curții de Apel București este cum nu se poate mai definitivă, fiind atacată de Hidroelectrica prin trei căi excepționale, toate pierdute de agresorul parcului național.
Dar iată că acum o armată de funcționari de la ANPM și-au etalat disprețul total față de lege și justiție, ce să mai vorbim de disprețul față de natură și, nu în ultimul rând, disprețul față de cetățeni. Au trecut peste cele două garanții principale și au emis o decizie de încadrare definitivă pentru așa-zisul proiect “Amenajare Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni –Bumbești. Continuare lucrări”.
Întâi au postat, nu ”noaptea ca hoții”, ci ”de Crăciun ca hoții”, un draft de decizie de încadrare. Au postat decizia joi, 19 decembrie, după-amiază, sperând că cetățenii au alte preocupări de sărbători decât să urmărească site-ul lor anost. Au pus și termenul de 10 zile ilegal, cu încălcarea Codului de procedură civilă. Sute de cetățeni și ONG-uri le-au cerut să respecte legea și decizia instanței, dar ANPM le-a răspuns în bătaie de joc, fără să se chinuie să inventeze vreo justificare (nu că ar fi avut ce), pe principiul împământenit: pentru că putem! Și a emis în grabă mare decizia definitivă, în 22 ianuarie.
De ce este foarte grav, chiar dacă nu este documentul final? Pentru că este primul act de reglementare emis de autoritatea competentă pe o procedură ilegală, procedură menită să se încheie cu emiterea unui acord de mediu pentru distrugerea Defileului Jiului. Pentru că prin această decizie au trecut marele hop, au încălcat clar alineatul (2) al articolului 23 din legea 292/2018 și au ignorat hotărârea instanței.
De acum, totul este doar o formalitate până la emiterea unui nou acord de mediu, dacă reușesc să intimideze administrația parcului național. Este de notorietate publică faptul că în România avem o industrie a studiilor false de mediu, plătite direct de titularii proiectelor, iar Hidroelectrica s-a asigurat încă de la caietul de sarcini și contract că studiul va fi fals, cum are ea nevoie. Doar hârtia suportă orice! Este extrem de puțin probabil să se întâmple o minune, ca în cazul Colibița. Iar funcționarii de la ANPM au arătat prin acest abuz în serviciu că nici prin minte nu le trece să fie obiectivi, deci este exclus să respingă studiile plătite de Hidroelectrica, cum s-ar întâmpla în orice altă țară europeană.
Da, singurele autorități de mediu din România, singurele instituții care cu adevărat mai aplică legislația de mediu sunt instanțele de judecată. Dar, dacă deciziile judecătorești definitive sunt încălcate, nu ne prea ajută.
Fără Jiu, Defileul Jiului nu mai are nicio valoare. Este o ”vale a plângerii”. Debitul de servitute este un pârâu jalnic, nu este Jiul!
Lozinca muntenegrenilor a fost, când le-a fost amenințată Tara: Neću baru, hoću Taru! (Nu vreau o băltoacă, vreau Tara!). Și rezultatul a fost ”Declarația privind protecția râului Tara”, în parlament.
Orice român ar trebui să strige: Nu vreau un pârâu, vreau Jiul!
Dar Parlamentul României nu este un parlament de patrioți, ca cel muntenegrean. Este pe dos și a mers până la a vota un proiect de lege neconstituțional, cu dedicație pentru distrugerea Defileului Jiului.
Oricum, și pârâul din locul Jiului este o promisiune mincinoasă. Ne este niciun secret că Hidroelectrica nu respectă debite de servitute. De exemplu, chiar zilele trecute îmi spunea Cătălin Câmpeanu că a văzut Dâmbovița secată complet, aval de Pecineagu.
Așa cum se face Registrul agresorilor sexuali, ar trebui să existe și Registrul agresorilor de mediu, cu firmele care, la proiectele finalizate deja la care sunt titulare, nu respectă legislația de mediu. Și să nu mai primească niciun act de reglementare pentru noi proiecte, pe baza principiului precauției din legislația de mediu.
Revenind la decizia de încadrare, legea 292/2008 este suficient de clară:
”Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate.”
Funcționarii de la ANPM sunt într-un fel oameni din bezna istoriei, din moment ce, prin încălcarea deciziei definitive, iși exprimă și disprețul față de știință.
Hotărârea Curții de Apel București nr. 5378/2007 prevede:
”autoritățile naționale competente autorizează o activitate supusă evaluării numai după ce constată că activitatea respectivă este lipsită de efecte negative asupra integrității sitului menționat. Aceasta este situația atunci când nu există nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere științific cu privire la absența unor asemenea efecte”
Și nu este doar decizia instanței române, este o prevedere din jurisprudența Curții de Justiție a UE, deci este deasupra legislației naționale.
Din moment ce specialiști din trei universități au concluzionat că proiectul are un impact semnificativ asupra sitului Natura 2000, ANPM-ul trebuia din start să respingă solicitarea Hidroelectrica.
Le-am spus la sloveni că Jiul este din nou amenințat și nu le-a venit să creadă. Comunitatea internațională știe că Jiul a fost salvat prin decizie a justiției, și deciziile justiției nu se discută.
Cei 9 funcționari corupți + Viorel Toma ”ne fac cinste” și pe plan extern. Mai ales în tulburații Balcani, unde localnicii iși apără cu disperare “Inima Albastră a Europei”, victoria din România, privind Jiul, salvat în ceasul al 12-lea, a avut răsunet. Și nu a fost un răsunet meteoric. Și în rapoarte din 2019 cazul este dat ca exemplu al eficacității protecției oferite de legislația UE.
Iar în Balcani lupta este foarte amplă, nu sunt câțiva ecologiști împotriva companiilor criminale. În Munții Balcani (Stara Planina) uniunea comunităților locale a declarat Stare de Urgență datorită pericolului reprezentat de proiectele hidroenergetice. ”Gărzi de solidaritate” au fost constituite pentru pază împotriva hoților de râuri. La noi este grotesc de invers. Din banii noștri, din bani publici, este plătită o firmă de pază care păzește lucrările ilegale din Defileul Jiului, în zone în care acei indivizi nu au voie nici să calce, conform legii. Administrația parcului național ar trebui să meargă cu Jandarmeria și să-i scoată de acolo.
La Belgrad au ieșit 5000 de oameni în stradă ca să protesteze împotriva proiectelor hidroenergetice.
Cazul Defileului Jiului reprezintă bătălia esențială privind natura din România. Dacă nu reușim să oprim nici măcar un proiect de distrugere de la un capăt la celălalt a unui parc național, în condițiile în care nici în lumea a treia nu ai voie să miști o piatră în parcurile naționale, înseamnă că nu vom reuși să salvăm nimic, că putem uita de natură în România.
Acum vom afla dacă mai a rămas ceva din statul de drept din România. Vom afla dacă mai există DNA în România, pentru că în acest caz se încalcă vădit legi, nu hotărâri de guvern, așa că abuzul în serviciu este cert și DNA-ul nu poate da vina pe Curtea Constituțională (cum a făcut Serviciul Teritorial Alba în cazul Râul Alb). Vom afla dacă noua Comisie Europeană este, așa cum se laudă, diferită de Comisia Juncker, cunoscută ca inamicul naturii.
Și, nu în ultimul rând, vom afla dacă mai există presă independentă în România. Mi se pare extrem de ciudat faptul că Hidroelectrica a început pe Bistra lucrări ilegale de captare, fără acord de mediu, am scris despre aceasta, și abia după 13 zile a fost preluat subiectul, și doar de către presa locală. La o situație atât de gravă, într-o țară normală, vuia întreaga presă.
Care stat de drept? Care țară normală? De unde presă independentă?
Sună urât, nu? Dar când ne întâlnim cu realitatea, puțind a cojoc de slugă, clan și grade de securist, sună real.
Domnule Dejeu, de ce nu postati tot articolul 6 al Directivei Habitate?
“(1) Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum și actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.
(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.
(3) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcție de concluziile evaluării respective și în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritățile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului respectiv și, după caz, după ce au consultat opinia publică.
(4) Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului și în lipsa unei soluții alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.
În cazul în care situl respectiv adăpostește un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranța publică, de anumite consecințe benefice de importanță majoră pentru mediu sau, ca urmare a avizului Comisiei, de alte motive cruciale de interes public major.”
Ar fi util sa vedem si ce se mentioneaza mai exact in Decizia Curtii de Apel Bucuresti nr. 5378/2017: http://www.neuerweg.ro/wp-content/uploads/2018/01/decizia-CA-bucuresti-defileul-jiului.pdf
Concluzia e una singura: legislatia (atat cea romaneasca cat si cea europeana) nu interzice realizarea proiectului, ci impune anumite conditii de realizare. De asemenea, Curtea de Apel a constatat doar ca acordul vechi de mediu nu mai era aplicabil, din cauza incadrarii ulterioare a zonei ca sit Natura 2000 si a anulat in consecinta autorizatiile de construire. Nu se mentioneaza nicaieri in Hotarare ca titularul proiectului nu are voie sa solicite un nou acord de mediu si noi autorizatii de construire, asa cum sustineti in mod evident fals.
Despre articolul 23 aliniat (2) al legii 292/2018: daca il interpretam in cheia sugerata de dvs. nu s-ar mai putea finaliza niciodata reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, canalul Siret-Baragan, calea ferata Pitesti-Ramnicu Valcea sau alte proiecte “ceausiste”, pentru ca nu-i asa, ele au fost deja initiate de catre dictator. Abordarea autoritatilor de mediu prin care considera restul de executat ca un proiect separat mi se pare foarte corecta.
Dar nu sunt jurist si cred ca nici dvs.
Spuneti ca legislatia romaneasca nu interzice realizarea proiectului. Nu intru in toate amanuntele, haideti sa ne rezumam la parcul national. Ce spune OUG 57/2007?
”Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”
Care este starea naturala a cadrului fizico-geografic? Cu debitul natural sau cu debitul de servitute?
Ce mai spune OUG 57/2007?
”În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management.”
Hidrocentralele megalomanice reprezinta activitati traditionale? Evident ca nu. Este Hidroelectrica o comunitate din zona parcului? Evident ca nu.
Despre ce vorbim?
Pai parca vorbeam de siturile Natura 2000 si nu de parcuri nationale. Dar nu-i nimic, hai sa vedem ce spune OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare la art 23. aliniat (11) litera (i):
(11) În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
i) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Si ce se mentioneaza in Planul de Management al PN Defileul Jiului:
“C. Zona de dezvoltare durabilă (ZDD) 197,15 ha
6. alte suprafeţe : 94,27 ha, reprezentate de : aşezări omeneşti din zone de intravilan (de-a lungul Jiului), unităţi de cult cu anexe (Mănăstirea Vişina, Mănăstirea Lainici, Schit Locurele, Schit Poiana Pustincului) precum și de obiective aparținînd amenajării hidroenergetice a rîului Jiu;
Construcţiile existente în PNDJ sunt alcătuite din : reţele de utilităţi publice şi / sau private (reţele apă şi canalizare, reţele de electricitate, reţele de telefonie, reţele de transport a gazelor naturale); drumuri forestiere; drum european E 79 cu poduri şi lucrări de stabilitate a terasamentelor; cale ferată cu tuneluri, poduri, gări, cantoane şi alte amenajări aferente liniei ferate Bumbeşti – Livezeni; construcţii de corectare a torenţilor; investiţia ”Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” aflată în execuţie;
Investiţii / activităţi economice / construcţii
Obiectivele din categoria investiţiilor care se realizează pe suprafaţa PNDJ sunt : amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, reparaţii curente ale drumului naţional şi căii ferate. Sunt lucrări care exercită o permanentă presiune asupra biodiversităţii în zonele unde sunt desfăşurate. Toate lucrările vor fi supuse analizei studiilor de mediu şi rezultatul se va transpune în acordarea unui aviz favorabil sau nu.”
Va intreb de ce nu protestati fata de intentia de construire a unui nou pod si a unei parcari la Lainici, adica in inima PN Defileul Jiului? Nici acestea nu s-ar incadra prevederilor OUG 57/2007 (art. 29, aliniat 5), nu-i asa?
“(5) Sunt permise activităţi pentru menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.”
In ce priveste Natura 2000, evaluarea adecvata sa face inainte de a incepe lucrarile.
Nu suntem intr-o situatie normala, licita, in care proiectul intra pe procedura inainte de a incepe orice lucrari potential destructive.
Suntem in situatia in care o companie certata cu legea a abuzat de pozitia sa de forta si a lucrat ilegal de la desemnarea sitului pana acum. O astfel de situatie abuziva si socanta evident ca nu a fost prevazuta clar de o Directiva europeana (este ceva de neconceput in lumea civilizata), asa ca trebuie sa apelam la jurisprudenta Curtii de Justitie a UE, care spune ca in astfel de conditii proiectul poate continua doar cu conditia excluderii totale a oricarei posibilitati ca proiectul sa afecteze integritatea sitului, ceea ce pentru acest proiect megalomanic este imposibil.
Sa revin la parcul national. Evident ca acele constructii/investitii trebuie sa se incadreze la activitati traditionale si sa apartina comunitatilor locale. Trebuie sa respecti toate prevederile unei legi, nu doar ce ti se pare ca iti convine.
Plus ca PNDJ nu are un plan de management aprobat, implicit nu exista nicio zona de dezvoltare durabla, si nu are rost sa discutam pe drafturi care n-au nicio sansa sa intre in vigoare.
Nu e vorba de o companie, ci de insusi statul roman care a aprobat prin hotarari de guvern acest proiect:
HOTĂRÂRE nr. 1.297 din 20 septembrie 2006 privind declararea utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional “Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti”
HOTĂRÂRE nr. 1.032 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al “Liniei electrice aeriene (LEA) 110 kV dublu circuit CHE Bumbești – borna 35 bis LEA 110 kV Târgu Jiu Nord – Parângu circuitul 2” pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Bumbești, obiectiv din cadrul lucrării de utilitate publică și interes național “Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”
Guvernul trebuie sa aplice legile, nu sa le incalce.
Exista principiul actelor normative, acele hotarari de guvern sunt ilegale, iar cei care le-au semnat au comis abuz in serviciu.
Dar, oricum, hotararile de guvern in cauza sunt pentru expropriere, nu au nicio treaba cu evaluarea de mediu, nu asigura in niciun fel derogare de la legislatia de mediu, fie ea nationala sau comunitara.
Zarva mare prin cimitire, de Pastele Blajinilor!