Zeci de ONG-uri de mediu protestează împotriva distrugerii Defileului Jiului

Federația Coaliția Natura 2000, o asociație ce cuprinde 15 organizații neguvernamentale de mediu, a trimis către ministrul Mediului, Doina Pană, cel al Energiei, Toma Petcu, și către Hidroelectrica o scrisoare deschisă în care protestează împotriva nerespectării prevederilor legale și distrugerii Defilului Jiului prin construirea unui complex de hidrocentrale pe râu. Protestul ONG de mediu nu este primul, însă compania de stat își vede nestingherită de lucrări.

Șantierul barajului de captare de la Livezeni, iunie 2017 (foto Călin Dejeu)

În scrisoarea deschisă asociațiile afirmă că nu a fost respectat acordul de mediu deoarece au fost efectuate lucrări care nu erau prevăzute de acesta și că acest acord de mediu nu a fost revizuit după includerea Defileului printre siturile Natura 2000, după cum cere practica juridică a Uniunii Europene. ”Ne vedem nevoiți să tragem din nou un semnal de alarmă solicitându-vă suspendarea lucrărilor până la clarificarea legalității investiției”, spun asociațiile. Redăm scrisoarea trimisă de federația menționată:

”Vă contactăm cu îngrijorare în legătură cu situația amenajării hidroenergetice a Jiului pe sectorul Bumbești Livezeni, beneficiar Hidroelectrica SA. Din informațiile pe care le avem de la fața locului, lucrările la această investiție continua în Parcul Național Defileul Jiului, echipele fiind pe teren inclusiv la ore târzii în noapte, în pofida faptului că situația legalității construcțiilor respective nu a fost încă clarificată în instanță, fapt ce ar necesita prudență din partea companiei pe care o reprezentați. Așa cum au anunțat în spațiul public, organizațiile care susțin democrația participativă și protecția mediului, incluzând Federația Coaliția Natura 2000, consideră proiectul, așa cum a fost aprobat in 2003, un pericol major pentru biodiversitate și implicit pentru societate și solicită suspendarea lucrărilor și reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu.

Proiectul a obținut acte de reglementare cu privire la protecția mediului anterior aderării României la Uniunea Europeană și a transpunerii Directivelor Cadru privind Apa, Habitate și Păsări și EIA. Ulterior, zona a fost desemnată parc național (2005) și sit de interes comunitar ROSCI0063 care protejează habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, precum și specii ca ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate.

Organizare de șantier aval de confluența cu Dumitra, aprilie 2017 (foto Călin Dejeu)

Lucrările, deși sistate pentru o perioadă de câțiva ani, au fost reluate ulterior fără revizuirea acordului de mediu. Printre elemente noi care nu au fost luate în considerare la momentul avizării proiectului în 2003 se numără declararea Sitului Natura 2000, impactul cumulat cu alte proiecte noi, schimbările climatice, elemente care impuneau reluarea procedurii de avizare și revizuirea acordului de mediu. Mai mult, proiectul a suferit o serie de modificări încă din 2005 fapt confirmat prin Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Hidroelectrica nr.255/2005 (privind Dispoziția generală nr.5197/51202/B/55/2005) și ulterior prin Nota de fundamentare din 2010 , respectiv Nota de fundamentare din 2012. Hidroelectrica S.A. a omis până în prezent notificarea autorității competente pentru protecția mediului cu privire la modificările intervenite.

În urmă cu aproximativ 3 luni Administrația Parcului a organizat o dezbatere publică la care au participat factori de interes din diverse sectoare, inclusiv persoane fizice interesate în a discuta riscurile și beneficiile acestei investiții. În cadrul dezbaterii, reprezentanții Hidroelectrica S.A. au manifestat deschidere din partea companiei pentru dialog și pentru găsirea unor soluții care să asigure că impactul acestor amenajări asupa naturii este redus cât mai mult. Mesajul unui dialog real care să țină cont de toate interesele a fost promovat inclusiv de reprezentanții autorităților locale (Primarul orașului Bumbești sau Prefectul de Gorj), iar riscurile că odată finalizată construcția amenajările hidroenergetice din Defilul Jiului să nu poată fi puse în funcțiune din cauza încălcării legislației naționale și europene privind conservarea naturii au fost subliniate mai mult sau mai puțin direct atât de reprezentanții Administației Bazinale Jiu cât și de cel al APM Gorj. Cu toate acestea, căile de comunicare au rămas în continuare închise, iar lucrările accelerate cu girul Ministerului Energiei.

Șantierul de la confluența cu Dumitra, aprilie 2017 (foto Călin Dejeu)

În acest context, ne vedem nevoiți să tragem din nou un semnal de alarmă solicitându-vă suspendarea lucrărilor până la clarificarea legalității investiției și vă rugăm respectuos să ne transmiteți un punct de vedere care să includă și răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Ulterior emiterii acordului de mediu GJ-5/2003, pentru proiectul tehnic inițial al amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului au fost necesare lucrări suplimentare care nu au fost luate în calcul la emiterea acordului de mediu, precum: (1) realizarea canalului de deviere a râului Jiu și supraînălțarea cu circa 2,50 m pe o lungime de 1.300 ml a DN 66 pentru realizarea barajului stăvilar Livezeni și a prizei energetice; (2) mărirea adâncimii coloanelor forate pentru a asigura posibilitatea execuției exacavațiilor la canalul de deviere și mărirea lungimii ancorajelor; sau (3) lucrări necesare stabilității versantului drept în zona supraînălțării DN66. De asemenea, ulterior emiterii acordului de mediu sus mentionat zona proiectului a fost declarată Parcul Național Defileul Jiului (2005) și Situl Natura2000 ROSCI0063 (2007). Din punct de vedere legal, considerați că aceste aspecte reprezintă elemente noi ce ar fi trebuit să conducă la revizuirea acordului de mediu emis inițial?
2. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Decizia C-399/141 a Curții Europene de Justiție) rezultă că în cazul în care s-a derulat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului (în cazul de față în anul 2003), aceasta trebuie reluată în cazul în care au intervenit elemente noi cum ar fi Situl Natura2000 (anul 2007). Acest aspect este constatat inclusiv de Ministerul Mediului prin scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015 (atașată prezentei). Care sunt motivele pentru care până la această dată (anul 2017), Hidroelectrica S.A. nu a acționat în sensul suspendării lucrărilor și a reluării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ignorând atât solicitările societății civile (aproape 30 de mii de cetățeni2), opinia Ministerului Mediului (scrisoarea nr. 11368/18 din 23.10.2015) și a Gărzii de Mediu (ați atacat în instanță nota constatare nr. 107/18.03.2016 emisă de Garda Națională de Mediu—Serviciul Comisariatului Județean Gorj)?
3. Un număr care se apropie de 30 de mii de cetățeni și-au manifestat nemulțumirea față de această investiție și semnat o Petiție3 cerând suspendarea lucrărilor. Considerați acest aspect un motiv pentru a acționa cu prudență în ceea ce privește continuarea lucrărilor și pentru reluarea procedurii de obținere a acordului de mediu?
4. Din punctul dvs de vedere, respectă sau nu proiectul amenajării hidroenergetice aflat în curs de execuție în Parcul Național Defileul Jiului și Situl Natura2000 ROSCI0063 Directivele Europene (Habitate și Păsări, Cadru privind Apa și EIA) și legislația din România prin care aceste directive au fost transpuse la nivel național?
5. În situația în care proiectul va continua în pofida nerespectării dispozițiilor legale menționate anterior, își asumă reprezentanții Hidroelectrica consecințele civile și, după caz, penale ale acestor încălcări? Dar consecințele materiale pentru statul român ale imposibilității de punere în funcțiune a investiției?
6. Care considerați că este nivelul de informare a populației, în general și a comunității locale din zona proiectului, în special, cu privire la amenajările din Defileul Jiului — investiție din bani publici? Ați inițiat până la acest moment o acțiune de informare a publicului cu privire la această investiție?

7. Considerați că situația acestei investiții mai poate fi soluționată pe calea dialogului (așa cum a declarat reprezentanta Hidroelectrica la întâlnirea de la Bumbești)? În caz afirmativ, în opinia domniei voastre, cum s-ar putea realiza acest dialog, care ar fi contribuția Hidroelectrica în acest sens? Aveți sugestii legate de potențialele contribuții altor factori de interes?”

Federația Coaliția Natura 2000 România acționează informal din 2003, când 55 de membrii, organizații nonguvernamentale din domeniul protecției naturii, s-au reunit pentru a-și consolida puterea de acțiune la nivel național și local, și pentru a contribui la desemnarea siturilor Natura 2000 în România. Din 2013, Federația are personalitate juridică și 15 membrii înregistrați oficial.