Unde e demisia? I-a ciuruit pe jurnalisti cu rafale de minciuni, dar inca mai e membru CSM: Corina Adriana Dumitrescu!

Va mai amintiti ca inaintea scandalului cu penibilul Mang a mai
existat o doamna care a fost la un pas de a deveni Ministru al Educatiei.
Sturlubatica doamna Dumitrescu continua sa ocupe, chiar dupa tot acel scandal,
un jilt confortabil in Consiliul Superior al Magistraturii, singura instanta
care judeca procurorii si judecatorii din Romania. Sunt convins ca
majoritatea romanilor nu stiu acest “amanunt” – doamna Dumitrescu s-a scurs de
pe prima pagina a ziarelor catre anonimat, dar inapoi in functia de la CSM, cu
o viteza uluitoare, chiar tulburatoare. Ea va ramane toata viata cu porecla
“StanDford” atarnata de gat. Niciun jurnalist roman nu s-a straduit, pana
acum, insa, sa duca acea poveste pana la capat, sa verifice, metodic, fiecare
afirmatie. Pe scurt, superficialul scandal a pornit pe firul apei de la
celebrul “D” in plus adaugat numelui prestigioasei universitati – Stanford pe
numele ei. Cazul de fata este emblematic pentru modul in care jurnalistii, in
special cei care lucreaza sub presiunea timpului, preiau “pe nemestecate”
subiectele aruncate de-a valma de potentatii zilei, subiecte care sunt apoi
varate pe gatul cititorilor, telespectatorilor si al tututor celor interesati
de stiri.

Episodul 1 – Cum sa
scuipi minciuni la foc automat cu decanul Stanford Law School – fara a fi
detectata de toata presa din Romania

Exista multe minciuni spuse pe caseta de numitul
Robert Deutsch (ma ocup mai tarziu de elemente din biografia domniei sale) si
intarite cu aprobari din cap de impricinata doamna Dumitrescu, intr-o
conferinta de presa de pomina, cu toata floarea presei de fata. Conferinta se
dorea o oportunitate de clarificare a faptelor din CV-ul doamnei. Doua sunt
afirmatiile cele mai socante, anume cele care se refera la admiratia de
proportii cosmice pe care ar fi avut-o fata de doamna Dumitrescu Paul Brest –
rector la Stanford Law School (vezi pagina de Wikipedia )
si Joseph Stiglitz ,
fost profesor la Stanford si laureat al Premiului Nobel. Citatele exacte din
conferinta de presa sunt transcrise mai jos si le puteti asculta in fisierul
alaturat, inregistrat chiar cu vocea domnului Deutsch.

“Imi amintesc ce mi-a spus profesorul Paul Brest de la Facultate
Drept de la Facultatea de Drept, dupa ce ai avut convorbirile – ca ii pare rau
ca nu esti de acum (adica de acum 18 ani) ministrul Justitiei din Romania” si
urmatoarea:

“Auzi Corina, by the way, Joe Stiglitz, care
acuma este laureat al Premiului Nobel si este o personalitate faimoasa, cand ai
trecut la programul lui si ti-a explicat el ce e cu economia – dupa aia mi-a
spus Robbie imi pare rau ca fata asta nu se consacra economiei . De fapt
acelasi lucru pe care mi le-a spus Paul Brest, cel de la Facultatea de Drept,
care mi-a zis ca ar fi vrut sa ramai in continuare acolo si sa participi la
activitatile departamentului care se ocupa de drept international” . Daca va
doriti un clipulet suplimentar, il veti gasi la: http://www.antena3.ro/politica/corina-dumitrescu-eu-joc-cu-mandatul-pe-masa-165873.html, dar gasiti inregistrarea audio completa aici.

Am luat legatura cu Paul Brest, acum presedinte la fundatia
William and Flora Hewlett, institutie filantropica fondata de William R.
Hewlett, cofondatorul companiei HP (Hewlett-Packard, fondata in 1939), cu
active de peste $ 7 miliarde, lasate mostenire de intemeietor. Mi-a
raspuns de pe adresa de la Hewlett, desi i-am scris si pe cea de la
Stanford. Intre 1989 si 1999, domnul Brest a fost decanul Facultatii de
Drept, in 2012 s-a intors pentru a preda un singur curs, ca profesor emerit,
este membru in Academia Americana de Arte si Stiinte.

L-am intrebat direct exact despre citatele de mai sus,
explicandu-i ca exista niste persoane din Romania care este posibil sa se
foloseasca de reputatia profesionala pe care are o are (si de cea a fostului
coleg Stiglitz) pentru a-si demonstra anumite competente. Raspunsul pe care
l-am primit a fost naucitor: reputatul fost decan nici macar nu a auzit de
madam Dumitrescu si monsieur Deutsch – nici vorba sa le fi ridicat vreodata
osanale si sa spuna tot felul de lucruri nastrusnice, cum ar fi ca doama
Dumitrescu ar trebui sa fie ministreasa chiar din anii ’90. Citatul exact din
corespondenta pe care o atasez in integralitate, in fisierul atasat acesti
articol:

“I never met, heard of, or commented on
Mr. Deutsch or Mrs. Radu or Mrs. Dumitrescu.” (Nu m-am intalnit
niciodata, nu am auzit si nu am comentat despre domnul Deutsch sau doamna Radu
sau doamna Dumitrescu)

Sincer sa fiu, initial am ramas interzis. Nu ma asteptam la asa o
minciuna sfruntata din partea unui om care imbraca roba celei mai inalte
instante din aceasta tara, Consiluil Suprem al Magistraturii, un om care are o
obligatie profesionala de a avea o buna reputatie, avand in vedere ca este cel
care judeca judecatorii si procurorii acestei tari. Ma asteptam cel mult la o
exagerare, la o siluire groaznica a adevarului. Nu ma asteptam insa la
inventarea de la zero a unor lucruri care nu exista, la amestecarea unor oameni
cum este domnul Brest – o adevarata personalitate in domneiul dreptului –
intr-o mocirla slinoasa, damboviteana de plagiaturi, politica si minciuni
turnate in conferinta de presa. Toate acestea, evident, in timp ce jurnalistii
noteaza constitiincios, cuvant cu cuvant, pentru a informa intocmai, fara prea
multe alte verificari, milioanele de romani cu ochii in televizor.

Episodul 2 – Cum sa
continui minciunile la nivel continental si planetar, aducand in discutie un
laureat al Premiului Nobel

Cum regulile jurnalismului obliga la coroborarea
acestei afirmatii din cel putin doua surse, am continuat sapaturile, incercand
in paralel sa obtin un punct de vedere de la Joseph Stiglitz, laureatul
premiului Nobel. Am inceput initial pe site-ul universitatii Columbia, unde
preda reputatul profesor, insa intr-un final am ajuns la pagina http://www.columbia.edu/cu/news/pressroom/electionexperts.html si la adresa stiglitzpress@gmail.com . Prin intermediul ei, desi nu am reusit sa iau
legatura cu dl Stiglitz, insa am putut sa intru in legatura cu un consilier din
biroul domniei sale, dl Eamon Kircher- Allen. Domnul Eamon imi confirma doua
lucruri esentiale, anume ca reputatul economist a plecat de la universitate, in
perioada 1995-1997 (cursul doamnei Dumitrescu cica ar fi avut loc in 1996).

“…but you can see from his CV that he was in Washington
serving as the chairman of the Council of Economic Advisers from 1995-1997.”

Razvan Orasanu: “I would be grateful if you could, at
least, confirm if Prof. Stiglitz was on leave from Stanford Univ during those
two years that he was in Washington.”

Eamon Kircher- Allen, ofiter de presa pt. Joseph Stiglitz:
“That is correct”

Carevasazica, Joseph Stiglitz era nitelus
ocupat sa ii explice lucruri lui Bill Clinton, Presedintele Statelor
Unite, la Casa Alba, nicidecum sa o mangaie pe crestet pe inegalabila doamna
Dumitrescu,rector la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir din Bucuresti.
Cv-ul laureatului premiului Nobel confirma in clar – Stiglitz a fost membru in
Consiliul Consilierilor Economici intre 1993-1995 si apoi presedintele acestuia
intre 1995-1997 (vezi link aici ).

Pentru a clarifica mai bine, exemplific cu o
lucrare despre miracolul economic asiatic, scrisa de Stiglitz intr-o publicatie
a Bancii Mondiale in 1996 (vezi linkul aici ).
Stiglitz este prezentat ca fiind “on leave” de la Stanford University. On
leave, inseamna, pentru oricine stie o iota despre sistemul american, ca este
dus, ca nu este prezent fizic, in campus, ca a plecat. Este oarecum echivalentul
notiunii de suspendare a contractului de munca din Romania – profesorul
respective primeste o functie publica, de care se ocupa 100%, nu revine in mod
curent la universitatea respectiva, postul ii ramane insa in ideea ca se va
intoarce la el dupa terminarea serviciului public. Am gasit pana si confirmarea
prin comunicatul de presa de la Stanford, in clipa in care Stiglitz a fost
numit in Consiliul Consilierilor Economici – vezi aici.

Care e bomboana de pe coliva in acest caz?
Doamna Dumitrescu sustine ca a fost invatata lucruri de laureatul premiului
Nobel in campusul Stanford din California, dl Stiglitz se afla la Washington,
taman pe coasta cealalta a continentului american. Adica minciuna, poate, iata
strabate un continent intreg, de la vest la est – sa fim precisi 2485 de mile.
(vezi aici Google Maps ).

Episodul 3 – Alte trei
minciuni , in rafale scurte

Incoltita de jurnalisti, in plin scandal, prima grija a doamnei la
data sus-pomenitului scandal a fost sa se agate de reverul premierului Ponta,
cel care o desemnase. Initial a spus pe 5 Mai 2012 ca “ În permanenţă, în
aceste zile, pe chestiuni profesionale, politice, am ţinut legătura cu Victor
Ponta, am avut discuţii personale inclusiv aseară. I-am propus ca după această
conferinţă de presă să ia în considerare că nominalizarea mea e la dispoziţia
sa. A spus că ia act, că mergem înainte”. Cu alte cuvinte, mesajul indirect
era, intr-o prima etapa ca premierul nu i-a cerut retragerea – lucru infirmat
in conferinta de presa cand premierul a declarat textual: “Un ministru
care în fiecare zi trebuie să se vadă cu dumneavoastră şi să răspundă la nişte
acuzaţii, chiar dacă acestea se dovedesc a fi neadevărate, este un ministru
care nu poate să funcţioneze la 100% din capacitate. Din acest motiv, am
rugat-o pe doamna profesor Dumitrescu să accepte ca pentru acest moment să
nominalizez o altă persoană pentru funcţia de ministru al Educaţiei’. Cu alte
cuvinte, i-a cerut sa se retraga.

Intr-o alta declaratie, a doua, doamna
Dumitrescu facea socanta “dezvaluire” pentru jurnalisti ca insusi premierul
Ponta ar fi debutat in viata academica la Universitatea Cantemir, lucru
contrazis imediat de premier (vezi povestea de mai jos, scrisa in Gandul ). Ponta a spus, destul de elegant, ca “doamna este in
eroare”, nu a spus direct ca a mintit in mod incalificabil despre cel care urma
sa devina seful ei direct. CV-ul oficial consultat de jurnalisti arata destul
de clar- debutul in viata academica a fost realizat de premier ca preparator
universitar la Catedra de Drept Penal a Universitatii Romano-Americane.

Cea de-a treia minciuna legata de cursul absolvit la Stanford a
fost legata de context. Un alt citat din declaratiile doamnei Dumitrescu:
”profesorul care a coordonat acest stagiu de formare profesională la care am
participat, la Universitatea Stanford, ţinutul Hoover (sic!), California, se
află în Europa, fiind dispus să intervină în calitate de martor în acest
“proces moral ad-hoc” pentru a confirma ceea ce am declarat”. Ea a mai spus că
profesorul, numit Robert Deutsch, a fost oprit de către strategii de imagine ai
USL, să intervină în acest scandal. Corina Dumitrescu a declarat însă că , dacă
”ar fi intrat in legatură cu presa românească dl profesor, dincolo de cele pe
care deja le-am menț ionat, ar fi afirmat că, la întoarcerea în SUA,
urma să trimită o adeverinț ă care să certifice cele afirmate,
inclusiv că acest program a fost finanț at de catre instituț ia dumnealor ș i inclusiv că era dedicat tinerilor
personalităț i care urmau să ocupe funcț ii de conducere în
statele foste comuniste. Cu titlu de exemplu, un curs similar de formare
profesională la aceeaș i instituț ie a fost urmat de
Theodor Stolojan, Cătălin Zamfir, preș edintele Cehiei, Vaklav
Klaus, precum ș i de alț i demnitari din ț ările Europei Centrale ș i de Est.

Theodor Stolojan a negat ferm, intr-o declaratie
pentru Curentul (vezi link aici ) ca ar
fi participat la vreun stagiu. Citat exact: “Deci nu am participat la niciun
stagiu, doar la o prezentare. La vremea respectiva – era, daca imi amintesc
bine, in prima jumatate a anului 1990. (…) A durat o zi, dar n-am stat mai mult
de 2-3 zile acolo”. Deci o alta minciuna – sa mai amintim si ca dl Stolojan
vorbeste de anul 1990, doamna Dumitrescu are trecut stagiul in CV in anul 1996.
Domnul Catalin Zamfir nu a facut vreo declaratie presei, legata de aceste
declaratii. Cat despre Vaklav Klaus, singurul link relevant pe care l-am putut gasi
din aceasta epoca este acesta http://news.stanford.edu/pr/97/971119klaus.html . Vaklav Klaus nu era presedinte in 1997, cand a fost la o
reuniune comuna Stanford Univresity- Institutul Hoover. El a tinut acolo
o prelegere studentilor, era intr-o pauza de lobby in Congresul American, de la
care dorea sprijin pentru integrarea Cehiei in NATO. Nu era in niciun curs, in
niciun “stagiu”, nu era nicaieri impreuna cu doamna Dumitrescu, venea sa spuna
el ceva oamenilor. Domnul Klaus a devenit, de altfel, presedinte abia in
2003, pentru doua mandate, iar intentia doamnei Dumitrescu de a se compara cu
el este ori demna de mila, ori demna de tot rasul.

Episodul 4 – Simpatice
nepotriviri, care au scapat de atentia presei

Pentru amuzament, jurnalistii au pescuit de la
capitolul intitulat “Alte aptitudini sicompetente” (aceeasi pagina 13
din 21, cu ghinion, se pare – legarea ultimelor doua cuvinte este “opera”
doamnei Dumitrescu si nu e eroare de redactare a acestui articol) un hobby mai
deosebit: “innot”, pe langa baschet si tenis de masa. Jurnalistilor le-a
scapat insa bursa “Jean Monet Chair”, mentionata la cinci randuri distanta de
semnatura doamnei Dumitrescu – la aceeasi pagina. Chestiunea ar fi simpatica,
si nu dramatica daca doamna Dumitrescu nu ar locui, conform paginii 10 din
documentul inaintat la Senat, pe strada… Jean Monnet nr. 54, bl. 14, et. 3.,
ap.4 (de data aceasta adresa este, ce-i drept, scrisa corect). Scuzele
ulterioare ca CV-ul a fost prost redactat de altcineva nu stau in picioare,
simpatica doamna semneaza CV-ul (vezi pagina 13 din 21 a documentului atasat),
ca atare, din punct de vedere juridic, si-l insuseste in totalitate – cu
virgule in plus si greseli de ortografie cu tot. Sa reusesti a scrie gresit
pana si un substantiv pe care se presupune ca l-ai scris de sute de ori
in diverse documente este o adevarata peformanta pentru un demnitar de rang
inalt. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui sa fie cei
mai onorabili si mai competenti din intreg sistemul administrativ- intrucat
garanteaza pentru bunul mers al justitiei, in ansamblul sau si au puteri asupra
judecatorilor si procurorilor din toata tara.

Un alt aspect peste care presa a trecut foarte usor este competenta
profesionala si parcursul in meserie al doamnei Dumitrescu. Doamna Dumitrescu
isi termina facultatea de drept, conform CV-ului, in anul de gratie 1990, dupa
absolvirea Liceului de Chimie din Oradea. In acelasi an 1990, dupa ce isi
termina facultatea (probabil in iulie 1990), doamna in cauza are timp sa faca
si cursuri in drept comparat la Universitatea din Leuven, Belgia si sa devina
asistent universitar incepand cu 1 Noiembrie 1990, dupa ce in prealabil fusese
numita secretar stiitific din 8 Octombrie. Patru calitati intr-o singura
jumatate de an: student la drept, student in Belgia, secretar stiitific si
asistent universitar- o performanta demna de Cartea Recordurilor.

Este asistent universitar intre 1990 si 1997, desi
doctoratul in drept se desfasoara intre 1994- 1998, conform aceluiasi CV
– de la Facultatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta este cazul fericit in
care citesc bine si mentiunea “doctorand” al Facultatii de Sociologie si
Asistenta Sociala (care a inceput in 2006 si nu era finalizat la final de 2008,
cand doamna a fost propulsata in Consiliul Superior al Magistraturii) – se
refera, cum banuiesc, la altceva. Un expert in educatie imi spune ca nu este
nimic neobisnuit a fi asistent universitar fara doctoratul finalizat. Ba mai
mult, pe 1.10.1997, din nou inainte de a termina doctoratul, doamna Dumitrescu
este promovata lector universitar la Universitatea Crestina “Dimitrie
Cantemir”, unde ajunge apoi conferentiar universitar in 2003, pro-rector in
2004. Lector aproape un an fara doctoratul terminat – sau nu citesc bine?
In paralel (pa-ra-lel, cu un singur “l”, nu cu doi, cum figureaza in CV-ul
doamnei), se mentioneaza “aptitudini manageriale dobandite in 18 ani de cariera
universitara si in perioada 2001-2005 cand, in parallel, am detinut functia de
Secretar General in Ministerul Justitiei”. Din nou, notiunea de “parallel” este
mentionata la pagina 12 a respectivului document, in ortografia doamnei
devenita rector al Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir inca din 2007.
Putem afirma oare ca doamna Dumitrescu este “parallela” cu realitatea – sau cu
justitia? Sau putem aminti cel putin ca in perioada 2001-2005 performantele
Ministerului Justitiei unde doamna a fost secretar general au fost
“extraordinare” – intarzieri si balbe care vor duce la aderarea Romaniei cu
mare dificultate in 2007, in conditiile pastrarii mecanismului de cooperare si
verificare?

Episodul 5 – CSM-ul
doarme in pantofi, un singur membru protesteaza anemic. Sau altfel spus: de ce
ne-am bate capul cu acest caz? Reprezentantii societatii civile dorm si
ei!

Dupa rasunatoarele minciuni de presa, CSM-ul a
mosit rapid o ancheta pentru a gasi vinovatul cu privire la tehnoredacaterea
CV-ului – insa nu am auzit pana acum vreo concluzie a mirobolantei anchete.
Poate se gaseste vreo amarata de secretara care sa fie mustruluita exemplar. Un
singur membru a protestat, spunand ca, daca afirmatiile doamnei Dumitrescu sunt
adevarate – cum ca ar fi fost de fapt propusa de un partid politic, atunci
rolul domniei sale de reprezentant al societatii civile – daca nu stiati asta
este doamna Dumitrescu in CSM- se potriveste ca nuca in perete (vezi aici ).
Ceilalti membrii CSM s-au prefacut ca nu aud, iar situatia a ramas ca in gara.
Domnul Danilet a venit pe contributors, de pilda cu o “strategie de comunicare”
a CSM-ului – cred ca ar trebui sa adauge acolo ca, pentru credibilitatea
forumului membrii lui nu ar trebui sa minta cu nerusinare atunci cand convoaca
o conferinta de presa.

Cat despre vajnicii aparatori ai democratiei si ai statului de
drept, expertii in justitie chinuiti de talent nu am vazut nicaieri vreun
protest al faptului ca doamna Dumitrescu ii reprezinta pe ei. Da domnule
Parvulescu, doamna Dumitrescu va reprezinta si pe dvs, este reprezentanta
societatii civile. Da, doamna Mungiu, si dvs. sunteti reprezentata de doamna
Dumitrescu. Da, stimati domni de la Fundatia Adenauer – doamna Dumitrescu va
reprezinta. Atata vreme cat nu protesteaza nimeni, inseamna ca e bine. Restul
reprezentantilor societatii civile –domnilor, puteti dormi linistiti, doamna va
reprezinta cu cinste!

Spre exemplu, doamna probabil se pregateste temeinic in aceste
zile pentru a-si da cu parerea cu privire la calitatile procurorului general al
Romaniei, al viitorului sef DNA. Cand nu e prea preocupata cu chestiunea asta
plus condusul Universitatii Dimitrie Cantemir (de unde taie chitantele de
profesori universitari unei parti insemnate a politicienilor nostrii simpatici
– gen Elena Udrea, William Branza, Titus Corlatean, Rodica Stanoiu), doamna
Dumitrescu va trebui, ca membru CSM, sa apere reputatia magistratilor, inclusiv
a procurorilor hartuiti. CSM-ul este de altfel garantul suprem al justitiei din
Romania. Sa ne traiesti, neamule! Maestre cu vioara – zi-ne una de of si inima
albastra, sa crape pietrele… Cat despre impricinata – in opinia mea, demisia e
singurul lucru onorabil care i-a mai ramas de facut.

Articol preluat de aici.