Narcis Iordache

Un pescar impatimit se lupta cu autoritatile In goana dupa energie verde, se distrug albiile raurilor montane din Fagaras!

Raurile montane din masivul Fagaras, situate intr-o arie protejata Natura 2000 (conform legislatiei europene), au suferit distrugeri in aceasta vara din cauza lucrarilor de constructie si amenajare a unor lanturi de micro-hidrocentrale de mica putere, proiecte dezvoltate de oameni de afaceri care vor astfel sa intre pe piata energiei verzi, din resurse regenerabile. Un profesor din Curtea de Arges, pescar impatimit, Ovidiu Mihut, se straduieste inca de la inceputul verii sa atraga atentia opiniei publice si pe cea a autoritatilor asupra faptului ca dezvoltatorii care au primit aprobare sa construiasca 13 microhidrocentrale pe raurile Buda, Otic si Capra din muntii Fagaras nu respecta legislatia de mediu si distrug albiile acestor rauri, amenintand sa afecteze in mod iremediabil ecosistemul regiunii. Acuzatiile acestuia sunt confirmate de Asociatia Romana de Mediu (ARM), care si-a trimis reprezentanti sa verifice situatia la fata locului, dar si de administratorul sitului Natura 2000 “Muntii Fagaras”.

Avizele emise de Apele Romane si de Agentia de Protectie a Mediului prin care s-a dat unda verde constructiei de microhidrocentrale in muntii Fagaras contin peste 30 de interdictii si restrictii pe care constructorii sunt obligati sa le respecte (le puteti citi in format pdf la finalul acestui articol) pentru a nu afecta mediul. Contestatarii proiectului spun ca, in realitate, aceste restrictii sunt ignorate de constructori, iar autoritatile de control – cum ar fi Garda de Mediu – refuza sa vada neregulile si sa le sanctioneze.

Ovidiu Mihut: “Cum se face ca mii de oameni vad o problema, iar autoritatile nu?”

Cate rauri din masivul Fagaras sunt afectate in acest moment de lucrarile de constructie a microhidrocentralelor? In ce fel afecteaza aceste lucrari albia raului si ecosistemul din zona?

Ovidiu Mihut: In acest moment, lucrarile in plina desfasurare afecteaza in mod direct raurile Capra, Buda si Otic. Modul de realizare al lucrarilor, adica excavare direct in albia minora a raului, taluzare, derocare prin concasare si dinamitare, mai precis toti bolovanii mari, cascadele naturale din stanci au fost distruse total. Este oare posibil ca toate acestea sa nu duca la modificarea morfologiei albiei minore, lucru interzis prin legislatia de mediu? Avizul de mediu si cel de gospodarire a apelor specifica si ele explicit aceasta interdictie, prevazuta si de Legea apelor.

Aceste lucrari afecteaza bineinteles ecosistemul acvatic pentru ca prin modificarea sectiunii de curgere – adica se face un taluz de pietris in mijlocul raului care obliga apa sa se scurga doar pe un sant de 1-2 m latime – rezulta o zona secata de apa unde pana acum traia fauna bentonica si cea acvatica. In plus, se fac sapaturi in zona malurilor, care sunt protejate prin lege cate cinci metri in dreapta si stanga apei. Prin scaderea debitului dupa captare se va modifica negativ calitatea ph-ului din apa, va creste temperature ceea ce va afecta in mod direct fauna piscicola, va scadea umiditatea iar fauna din jurul albiei bineinteles ca va suferi modificari.

In ce masura credeti ca respecta firmele care dezvolta aceste proiecte cele peste 30 de restrictii si interdictii enumerate in avizele de gospodarire a apelor si in acordurile de mediu aferente proiectelor?

Ovidiu Mihut: In cazul de fata sunt multe abateri evidente de la legislatia de mediu, abateri pe care nu intelegem de ce autoritatile nu le evidentiaza.

Cand si cum ati observat prima oara ca aceste lucrari nu respecta legislatia de mediu? Ce v-a determinat sa va implicati in aceasta problema?

Ovidiu Mihut: Primele lucrari le-am observat la sfarsitul lunii iunie,cand excavatoarele si buldozerele pur si simplu nivelau albia minora a raului si sapau in maluri. M-am implicat in primul rand ca localnic iubitor de munte care a vazut cum, intr-o zona protejata, un cadru natural de exceptie este distrus cu toate avizele institutiilor in drept, care sustin in continuare ca nu s-a intamplat nimic deosebit. M-am consultat si cu ONG-uri de pescari si asa am inceput protestul impotriva lucrarilor de executie si, subliniez, nu impotriva conceptului de energie verde din surse hidro.

Cum credeti ca va arata zona dupa ce lucrarile pe aceste rauri vor ajunge la final iar microhidrocentralele vor fi montate?

Ovidiu Mihut: In conditiile in care ramane doar 5% apa la prima priza de captare, practic pe vreme de seceta sau de inghet cred ca nu va mai fi apa aproape deloc, o sa fie o albie aproape seaca.

Care au fost, pana acum, demersurile pe care le-ati facut pe langa institutiile de control ale statului de a verifica la fata locului situatia si cu ce rezultate?

Ovidiu Mihut: Am sesizat toate autoritatile in drept care ne-au raspuns ca totul e in regula conform actelor,desi realitatea e alta. Am sesizat Agentia de protectie a mediului Pitesti, Garda de mediu Pitesti, Administratia bazinala de apa Arges Vedea-Pitesti, Agentia Nationala Apele Romane etc. dar absolut toate au raspuns ca totul e conform actelor de reglementare. Intrebare este: cum se face ca mii de persoane, cetateni simpli, turisti, pescari, vad o problema care e evidenta, iar autoritatile nu?

Dezastrul din Fagaras in imagini

De-a lungul verii acestui an, Ovidiu Mihut a monitorizat permanent evolutia lucrarilor. El a facut fotografii care demonstrau degradarea albiei raurilor si a redactat o petitie publica intitulata “Opriti dezastrul ecologic de pe raurile montane din judetul Arges”, la care au aderat peste 20 de organizatii non-guvernamentale de pescari si iubitori de munte si pe care au semnat-o pana in prezent, peste 2000 de persoane.

Un reportaj facut de televiziunea publica in muntii Fagaras a suprins imagini cu buldozere sapand in mijlocul albiei si in malurile raului. Lucrarile au continuat insa netulburate.

Asociatia Romana de Mediu cere stoparea lucrarilor

Semnalele de alarma trase de Ovidiu Mihut au atras atentia Asociatiei Romane de Mediu (ARM), o organizatie profesionala a specialistilor in probleme de mediu. ARM a trimis o echipa de experti sa verifice ce se intampla pe raurile din Fagaras si au ajuns la aceleasi concluzii: lucrarile se executa fara respectarea legislatiei de mediu si a avizelor emise de institutiile statului.

Mai mult, ARM a constatat ca Apele Romane au emis, la finele lunii septembrie, un nou aviz de gospodarire a apelor pentru lucrarile respective care il modifica substantial pe primul. Astfel, potrivit primului aviz, conducta de aductiune pentru microhidrocentrale urma sa fie montata paralel cu albia raului. Noul aviz modifica acest paragraf si permite ca pe anumite portiuni conducta sa fie ingropata in mijlocul albiei raului, adica exact ceea ce au reclamat cei care contesta respectivele lucrari. “In interpretarea noastra, autoritatile de ape incearca aducerea prevederilor avizului de gospodarire a apelor la situatia din teren, adica valideaza prin acest nou act lucrarile deja efectuate intr-o formula neconforma cu prevederile avizului valabil la data modificarii”, considera ARM intr-un comunicat emis pe data de 16 octombrie.

Rezultatele verificarilor facute de ARM si o documentatie ampla legata de aceste proiecte pot fi citite aici.

In opinia vicepresedintelui ARM, Ioan Gherghes, problema principala consta in implementarea proasta a legislatiei. Astfel, desi avizele emise pentru lucrarile respective arata bine pe hartie si contin numeroase restrictii impuse constructorilor, institutiile care ar trebui sa controleze daca aceste restrictii sunt respectate nu sunt prea eficiente.

Ioan Gherghes, vicepresedinte ARM: “Studiul de impact asupra mediului nu este accesibil publicului larg dar el poate fi consultat la sediul agentiei de mediu. Noi l-am vazut si este cam subtire pentru un astfel de proiect. De exemplu, in acel studiu scrie ca pe durata desfasurarii lucrarilor nu se identifica niciun fel de impact asupra mediului. Iata ca avem o problema, pentru ca exista acest impact. Un alt exemplu, la alineatul 8 din avizul de gospodarire a apelor se interzice degradarea albiei si a malurilor. Dar daca ne uitam la ele acum, dupa ce au intrat acolo buldozerele, vedem ca sunt degradate. Cei de la Apele Romane sau de la Garda de Mediu vin si ei si spun ca nu sunt degradate, spun ca noi nu vedem bine. Pe de alta parte, cei de la Apele Romane ne spun – ca raspuns la problemele semnalate – ca ei sustin foarte tare promovarea energiilor regenerabile. Foarte bine. Si noi sustinem energia verde. Dar treaba celor de la Apele Romane nu este sa promoveze energia regenerabila, scopul pentru care a fost creata aceasta institutie este ca ea sa vegheze ca legislatia in domeniul apelor sa nu fie incalcata.”

Adrian Cretu, administrator al sitului Natura 2000 “Muntii Fagaras”: “Este nevoie de o strategie nationala”

Zona strabatuta de raurile Capra, Buda si Otic a fost inclusa in reteaua eropeana de arii protejate Natura 2000. Aceasta retea a fost constituita incepand din 1992 in baza a doua directive europene care vizeaza protejarea naturii si mentinerea pe termen lung a resurselor naturale necesare dezvoltarii socio-umane.

Potrivit descrierii ariei de pe site-ul oficial Natura 2000, situl include “cel mai inalt si salbatic sector al Carpaților Romanești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar si periglaciar, cu o vasta suita de unitați peisagistice unice, cu conditii ecologice specifice ca urmare a diversitatii geologice, pedologice si climatice reflectate in biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. In acest masiv muntos se afla fragmente reprezentative de paduri naturale virgine si cvasivirgine – astazi practic disparute din Europa – care polarizeaza o diversitate biologica terestra deosebita”.

In siturile incluse in reteaua Natura 2000 sunt permise activitatile umane dar sunt interzise constructiile si lucrarile de infrastructura care afecteaza habitatele sau speciile pentru care zona a fost declarata ca arie protejata, cu exceptia celor de importanta nationala sau necesare pentru siguranta oamenilor. Potrivit legii, pentru orice lucrare de acest gen este necesar si un aviz al administratorului sau al custodelui sitului Natura 2000. La momentul aprobarii proiectelor de microhidrocentrale de pe raurile Capra, Buda si Otic, statul nu numise inca un administrator al sitului “Muntii Fagaras”, astfel ca nu a existat si un aviz din partea acestuia.

“Toate avizele si autorizatiile pentru aceste proiecte erau deja emise in septembrie 2010 cand am fost numit administrator al sitului. Nu am fost implicat in aceasta procedura”, a precizat administratorul sitului, Adrian Cretu, pentru ARC. Acesta a confimat, la randul sau, ca lucrarile de pe raurile din Fagaras nu sunt tocmai in regula dar considera ca problema este mai larga si ar trebui ridicata la nivel national: “Este nevoie de o strategie nationala pentru energia verde din surse hidro care sa identifice unde ar fi mai cel mai bine sa se construiasca aceste micro-hidrocentrale si unde poate ca nu ar trebui sa se construiasca. In elaborarea acestei strategii ar trebui sa fie implicate toate institutiile: Apele Romane, Ministerul Mediului, responsabilii retelei siturilor Natura 2000 si experti independenti de mediu. Altfel, fiecare institutie o sa ia decizii de una singura si asa apar probleme. In muntii Fagaras e in primul rand o zona turistica, poate ca nu acesta este cel mai bun loc sa facem hidrocentrale, turistii vin aici sa vada un peisaj natural, neatins de om, nu vor sa vada constructii pe malul raului si conducte in albie. Este si dificil de evaluat impactul acestor lucrari asupra biodiversitatii, este posibil ca speciile pentru care s-a insitutit protectia sa nu fie afectate in mod direct dar pot sa fie afectate indirect, prin distrugerea altor specii care se repercuteaza in intregul ecosistem.”

Exista planuri pentru constructia a peste 500 de microhidrocentrale in toata tara

Legea energiei electrice adoptata in 2007 prevede ca investitiile de tip microhidrocentrale sunt considerate lucrari de interes public si contribuie la atingerea tintelor nationale privind producerea de energie verde. Intrucat Romania este o tara vazuta ca una cu un mare potential in ceea ce priveste producerea de energie verde, au aparut foarte multe firme care au dezvoltat proiecte de constructie de microhidrocentrale care au primit deja aprobari. Potrivit unor statistici ale Administratiei Nationale Apele Romane, in luna iulie a acestui an erau în termen de valabilitate 297 de avize de gospodarire a apelor, care reglementeaza inceperea executiei pentru 536 de microhidrocentrale. Aceste proiecte acopera peste 60%
din apele curgatoare care prezinta potential in aceasta directie. Unul dintre motivele acestei avalanse este faptul ca dezvoltarea de asemenea proiecte este impulsionata prin granturi nerambursabile o
ferite din Fondul de Mediu si schemele de ajutor de stat prin certificate verzi care pot fi tranzactionate de dezvoltatori pe bursa.

Conform strategiei europene in materie, Romania are obligatia de a asigura o pondere a energiei obtinuta din resurse regenerabile in consumul brut de energie electrica care sa atinga 33% in 2010, 35% in 2015 si 38% in 2020. Anul trecut insa, Romania nu numai ca a atins tinta prevazuta pentru 2010 dar a si depasit-o cu doua procente, reusind sa atinga astfel si tinta prevazuta pentru anul 2015. De altfel, tara noastra se claseaza pe locul 6 in topul tarilor din UE care produc cea mai multa energie verde. Prin urmare, nu se poate spune ca ar exista o presiune pe Romania pentru a-si dezvolta intr-un ritm alert capacitatea de a produce energie verde. Situatia din muntii Fagaras ne arata ca in pofida scopului nobil al productiei de energie verde, mijloacele folosite duc la degradari ale mediului iar institutiile statului nu au inca capacitatea de a impune si in practica masurile de protectie a mediului si a biodiversitatii pe care le impune legea.

Cititi aici avizul de gospodarire a apelor pentru amenajarea hidrologica de pe raul Capra, emis inainte de inceperea lucrarilor.

Cititi aici avizul de gospodarire a apelor pentru amenajarea hidrologica de pe raul Capra, prin care este modificat avizul anterior la cateva luni dupa demararea lucrarilor.

Cititi aici avizul de gospodarire a apelor pentru amenajarea hidrologica de pe raurile Buda si Otic.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Un pescar impatimit se lupta cu autoritatile In goana dupa energie verde, se distrug albiile raurilor montane din Fagaras!

  1. cindulet

    Nu numai pe riul Capra ci si pe riul Bilea in sus de cota 0 Transfagarasan ,se lucreaza la o microcentrala Oare aceste lucrari sint legale?

    Reply
  2. OvidiuR

    Opinia publica inseamna milioane de oameni. Daca fiecare face ceva, vom castiga multe din aceste batalii! Felicitari domnule Mihut!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *