Mihai Goțiu

Scrisoare pentru Diaspora: cum vreți să fie România în care să vă întoarceți, ca Germania ori ca Rusia? Din partea unui organizator al protestelor pentru dreptul vostru la vot

14 noiembrie 2014. Zeci de mii de clujeni au ieșit în stradă pentru dreptul la vot al cetățenilor români din Diaspora, cu două zile înaintea turului al 2-lea al prezidențialelor. În primul tur, mii de cetățeni români n-au putut vota din cauza deciziilor Guvernului Ponta. Foto: Nicu Cherciu

14 noiembrie 2014. Zeci de mii de clujeni au ieșit în stradă pentru dreptul la vot al cetățenilor români din Diaspora, cu două zile înaintea turului al 2-lea al prezidențialelor. În primul tur, mii de cetățeni români n-au putut vota din cauza deciziilor Guvernului Ponta. Foto: Nicu Cherciu

”Aici sau peste hotare, suntem cu toţii cetăţeni ai României; proiectul de ţară este al nostru. Rămânem solidari şi atenţi la comportamentul clasei politice şi al decidenţilor. La 25 de ani de la Revoluţia Română, reafirmăm valorile acesteia şi avertizăm că nu mai tolerăm nicio trădare a intereselor noastre legitime”. Așa se încheia Declarația de la Cluj, citită și asumată, în urmă cu 10 ani, pe 14 noiembrie 2014, în Piața Unirii, în fața a zeci de mii de cetățeni.

Nu menționez întâmplător Declarația de la Cluj. Am fost unul dintre co-autorii ei și co-organizator al protestului pentru dreptul la vot al cetățenilor români din Diaspora și al marșului de solidaritate cu care s-a încheiat, cu peste 20.000 de clujeni pe străzile orașului. Pentru cei care ați uitat și pentru cei care nici nu ați știut de aceste proteste (că nici în urmă cu 10 ani nu aveam o presă mai atentă la mișcările civice), puteți urmări, în filmulețul de mai jos, câteva momente emoționante din acea seară.

Doar două zile mai târziu, într-un mesaj de solidaritate fără precedent al cetățenilor români din țară cu cei din diaspora, a urmat o mobilizare la urne excepțională, care a sancționat dur Guvernul și candidatul acestuia, care v-a umilit și v-a blocat exercitarea dreptului la vot. Ulterior, în urma presiunii cetățenești, legea s-a modificat, s-a introdus votul prin corespondență și s-a mărit la trei zile durata votării. A fost (și este) o mare victorie a implicării civice, care a făcut ca de la câteva zeci de mii, numărul celor care votați acum în diaspora să crească la sute de mii, chiar către un milion, la fiecare rundă de alegeri.

14 noiembrie 2014, Piața Unirii, Cluj-Napoca. Mihai Goțiu vorbește la protestul pentru dreptul la vot al cetățenilor din Diaspora. Foto: arhiva personală

14 noiembrie 2014, Piața Unirii, Cluj-Napoca. Mihai Goțiu vorbește la protestul pentru dreptul la vot al cetățenilor din Diaspora. Foto: arhiva personală

Indiferent de opțiunea de vot ulterioară a fiecăruia dintre voi, nu am vreun regret că am avut și eu un mic, foarte mic, aport pentru a se ajunge la respectarea acestui drept. Și m-a durut, și m-a iritat, ca pe voi, când, într-un mod cât se poate de meschin, în această primăvară, un (deja) fost prim-ministru a ciopârțit o oră, două sau mai multe, în funcție de fusul orar, din acest drept (iar sancțiunea primită de candidatul pe care l-a susținut are legătură și cu această meschinărie).

Ca orice alt cetățean al acestei țări, am o rugăminte, însă. Exercitați-vă acest drept de vot și pe 16, 17 și 18 mai 2025, în turul al 2-lea al alegerilor prezidențiale. Și exercitați-l cu responsabilitate, cu speranță și încredere că România poate deveni țara aceea la care visați. Țara în care să vă întoarceți ca să munciți sau doar să vă bucurați de anii de pensie. Țara pe care, chiar dacă v-ați făcut un rost în alte zări și ați renunțat la gândul întoarcerii, continuați s-o iubiți și să vă pese de ea, la fel cum vă pasă de rudele, prietenii și cunoștințele care au rămas aici.

Cauze care ne-au unit

Pe mulți dintre voi am avut șansa și bucuria să vă cunosc direct în anul care a precedat la protestele din noiembrie 2014. Câteva luni, grație unei burse, am locuit la Viena, unde am descoperit un grup absolut extraordinar. La fel ca la Berlin, Praga sau Paris. Alții, din Madrid, Barcelona, Toronto, Montreal, Washington, Munchen (și scuze că nu pot înșirui toate orașele) ați venit în vara acelui an, la Roșia Montană, la Forumul Diasporei, și ne-am cunoscut acolo. De altfel, implicarea pentru Roșia Montană ne-a ocazionat întâlnirea, virtual prima dată, în toamna lui 2013, apoi și fizic. A fost una dintre cauzele, care ne-au unit, că locuiam în țară ori pe alte paralele și meridiane, la fel cum în 2015 ne-au unit protestele pentru păduri ori, în toamna lui 2014, dreptul la vot al cetățenilor din diaspora.

1 septembrie 2014. Protest la Paris, la un an de la începutul protestelor pentru Roșia Montană. Printre solicitările celor prezenți s-a numărat și condiții care să asigure, în mod real, participarea cetățenilor din Diaspora la vot. Ignorarea revendicărilor a fost sancționată drastic, la urne, de rudele, prietenii și cunoștințele celor din Diaspora. Foto: Arhiva personală

1 septembrie 2014. Miting la Paris, cu ocazia împlinirii unui an de la începutul protestelor pentru Roșia Montană. Printre solicitările celor prezenți s-a numărat și condiții care să asigure, în mod real, participarea cetățenilor din Diaspora la vot. Ignorarea revendicărilor a fost sancționată drastic, la urne, de rudele, prietenii și cunoștințele celor din Diaspora. Foto: Arhiva personală

Nu m-am ferit să afirm atunci, în mai 2014, atât pe România Curată, cât și într-un interviu în studiourile de la Paris ale RFI, în emisiunea lui Matei Vișniec, că prin implicarea voastră civică, în diaspora s-a născut și a apărut o nouă generație pașoptistă, capabilă să se implice în schimbarea acestei țări în bine. Cei aflați atunci la guvernare v-au ignorat și au plătit pentru asta. Cei care au urmat, v-au dezamăgit. La fel cum ne-au dezamăgit și pe noi, cei din țară. A fost dureros, ne-am simțit trădați, dar nu am dezarmat. Pe unde am putut, am creat breșe, am câștigat victorii de etapă, am dus luptele pentru cauzele în care credem mai departe și am rezistat.

Duminică, 18 mai 2025, avem șansa unei victorii uriașe împotriva sistemului. Să votăm un președinte al României care să ducă această implicare civică la un alt nivel. Și, pentru a reuși acest lucru, avem nevoie, din nou, de sprijinul și implicarea voastră. De speranța și încrederea voastră. Și, nu în cele din urmă, de responsabilitatea fiecăruia dintre voi.

Pentru mine, care îl cunosc de mai bine de un deceniu și jumătate pe unul dintre candidați, în timp ce și cu celălalt m-am intersectat de câteva ori, alegerea e destul de simplă. Pot , însă să înțeleg de ce, pentru alții, în vuietul asurzitor-înnebunitor al rețelelor sociale și al unei prese care, în mare măsură, a renunțat la principiile ei etice, alegerea e mai dificilă.

De aceea, vă prezint câteva fapte verificabile. Nicușor Dan și George Simion

Nicușor Dan s-a implicat în lupta cu rechinii imobiliari susținuți de sistem de peste un deceniu și jumătate, atât în zona civică, cât și după ce a intrat în politică. Cât pe ce să ajungă și în dubă pentru asta, iar acum, asociațiile pe care le-a înființat, colaboratorii lui, inclusiv partenera lui de viață sunt dați în judecată de firmele rechinilor imobiliari, solicitându-li-se, pentru implicare lor pentru respectarea legii și a drepturilor cetățenilor (!), daune de peste un milion și jumătate de dolari (vezi aici). Cine poate să creadă manipulările că ar fi fost, ca primar, omul imobiliarilor, când aceștia îl dau în judecată pe bandă rulantă?

George Simion a participat și el, la un moment dat, la protestele împotriva abuzurilor imobiliare. O spune și Nicușor Dan, povestește și George Simion, inclusiv faptul că i-a făcut campanie electorală lui Nicușor Dan la alegerile locale din 2012. A trecut însă mai bine aproape un deceniu de când nu l-am mai văzut activând în această zonă.

Și-a găsit, însă, o altă cauză, în prima jumătate a anilor 2010: unirea cu Basarabia. Pe această cauză și-a construit identitatea și imaginea civică mult mai pregnant. Pe atunci, într-o mărturie pe blogul propriu (între timp conținutul paginii a fost șters, dar a rămas preluarea de atunci, pe România Curată și pe Adevărul), George Simion spunea că ”nu va candida niciunde”.

Ulterior, nu doar că George Simion a intrat în politică, dar s-a aflat că implicarea cauza unionistă ar fi cel puțin controversată, dacă nu dubioasă de-a dreptul. Că pro-rusul Voronin l-a expulzat în 2009 nu e de mirare, dar după 2020, George Simion a ajuns să fie declarată persoană indezirabilă în Republica Moldova și de când la Putere sunt partidele pro-europene și Maia Sandu președintă (de ce are interdicție, explică actualul prim-ministru Igor Grosu, aici).

Nicușor Dan a susținut și cauza Roșia Montană, în cei mai grei ani ai rezistenței împotriva miliardarilor care jinduiau la aurul Apusenilor, indiferent de consecințe, și a complicilor lor din politica autohtonă. În noiembrie 2010, jandarmii și polițiștii trăgeau de el pe scările fostului Hotel Continental (”Conti”) din Cluj, încercând să ajungă la activiștii care amplasaseră un banner imens pe clădirea din centrul orașului, cu mesajul ”Revoluția începe la Roșia Montană!”. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 2011, lua cuvântul la un protest pentru Roșia Montană, cu puțin timp înainte să cadă Guvernul Boc pe fondul mișcărilor civice din acea lună (pornite de la ideea privatizării serviciilor de urgență).

Ianuarie 2012. Nicușor Dan vorbind la protest pentru salvarea Roșiei Montane, în Piața Constituției din București, un protest care anunța mare mobilizare din Toamna Românească a anului 2013. Foto: arhiva personală

28 ianuarie 2012. Nicușor Dan vorbind la un protest pentru salvarea Roșiei Montane, în Piața Constituției din București, un protest care anunța mare mobilizare din Toamna Românească a anului 2013. Foto: arhiva personală

George Simion a făcut și el parte din grupurile care au vopsit parapeții drumurilor din România cu mesajul ”Salvați Roșia Montană!” (alternativ cu mesajul ”Basarabia, pământ românesc”), mesaje văzute, probabil, de milioane de români. Anul trecut, însă, în timpul campaniei pentru europarlamentare și locale, AUR a susținut realizarea proiectului, dacă s-ar fi făcut de către… români, lucru promis inclusiv de candidatul AUR la Primăria Roșia Montană. Câteva luni mai târziu, am aflat cu toții (lucru confirmat chiar de omul lui de încredere, folosit ca intermediar) cum Călin Georgescu i-a cerut niște milioane de dolari lui Frank Timiș, promițându-i la schimb aurul de la Roșia Montană. A doua zi după ce voi fi președinte, se va deschide mina, a promis, în campania din toamna trecută, Călin Georgescu. Cum ar veni, dacă profitorii și mafioții sunt români, apele, munții, patrimoniul cultural absolut excepțional de la Roșia Montană, istoria României, altfel spus, pot fi distruse și cianurate. Exemplu de… ”patriotism”.

Marele ”patriot” Călin Georgescu a vrut să-i vândă Roșia Montană lui Frank Timiș pentru 20-35 de milioane de dolari. Mai țineți minte: ”Trădarea de țară în aur se măsoară”?

În 2016, în programul cu care USR, înființat de Nicușor Dan, a candidat, erau trecute și prevederi pentru diminuarea altei răni uriașe, de care sângerează România, uriașele tăieri ilegale de păduri. În acest sens, era prevăzută înființarea unei structuri speciale de combaterea a furtului și distrugerii pădurilor, ceea ce presa a denumit, ulterior, ”DNA-ul Pădurilor”. Această promisiune, pe care USR a reușit să o promoveze ca lege, fiind blocată, însă, printr-un artificiu, la CCR, se regăsește și în programul cu care Nicușor Dan candidează acum.

Nicușor Dan, în lupta cu Mafia Lemnului: DA pentru ”DNA-ului Pădurilor”!

George Simion și AUR și-au declarat, la rândul lor, implicarea în lupta împotriva tăierilor ilegale de păduri. În acest sens, i-au oferit un loc pe listele parlamentare unuia dintre cei mai cunoscuți activiști din domeniu, Tiberiu Boșutar. În toamna anului trecut, însă, în Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor AUR (cu o excepție) au votat un amendament prin care România era declarată ”țară fără risc” în ceea ce privește exploatarea sustenabilă a pădurilor! Adică exact lucrul pentru care făceau lobby inclusiv Schweighofer (!), și care a și fost folosit în timpul dezbaterilor legate de adoptarea Noului Cod Silvic, în Parlamentul României, ca argument că nu sunt necesare prea drastice împotriva Mafiei Pădurilor, că, nu-i așa, suntem o ”țară fără risc” pentru tăierile ilegale.

Alianța PNL – AUR – Șoșoacă a făcut jocurile lui Schweighofer și Kronospan în Parlamentul European! Află cine sunt europarlamentarii care au votat amendamentul drujbelor

Acestea sunt câteva dintre cauzele pe care le cunosc cel mai bine, fiind implicat direct în ele. Sunt lucruri verificabile, am pus link-uri către articole unde sunt detaliate pe larg, pe baza cărora vă puteți face o primă idee despre cine a fost (și este) cu adevărat o persoană implicată în mod real în lupta cu sistemul, și cine a sărit din cauză în cauză, în funcție de oportunitatea de imagine pe care o oferea la un moment dat sau altul.

Chiar așteptăm să ne trezim cu un prim-ministru fascist și putinist?

Dar dincolo de aceste lucruri, există ceva și mai important. De peste trei decenii și jumătate, cetățenii români s-au implicat în parcursul european și euro-atlantic al țării noastre. Chiar și partidele politice (inclusiv cele naționaliste de dinainte de AUR) au urmat această linie. În ultimele două-trei săptămâni, am văzut numeroase reclame online în câte George Simion promite menținerea parcursului european al României. Să credem că asta e voința lui sau o nouă schimbare de macaz, de când cu sondajele care arată cât de mult își doresc cetățenii români să rămânem alături de UE?

Răspunsul îl aflăm chiar de la George Simion. Care, după ce a absentat în seara votului din primul tur de la declarații, a fost surprins, a doua zi, întorcându-se de la Viena, un oraș extraordinar (cum spuneam, am locuit câteva luni acolo, e prima opțiune dacă mi-aș dori o rezidență mai îndelungată peste hotare), dar și un cuib de spioni ruși. Coincidență, desigur, dar dincolo de coincidență, în prima lui apariție publică de după primul tur, a reafirmat faptul că-l va desemna pe Călin Georgescu drept prim-ministru dacă va ajunge la Cotroceni.

Iar aici nu mai vorbim de coincidențe. Călin Georgescu și-a manifestat clar admirația pentru criminali legionari și fasciști, ca Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Rusia s-a grăbit să-l adopte deschis după primul tur și până și americanii din secta lui Trump au recunoscut, în cele din urmă, interferența regimului Putin la alegerile din noiembrie.

Călin Georgescu s-a înconjurat de mercenari fără scrupule, care au amenințat jurnaliști și se pregăteau să facă haos. Susținători de-ai lui chiar s-au luat de jurnaliști pe care i-au prins pe la protestele pro-Georgescu ori au atacat jandarmi cu pavele desprinse din caldarâm. La rândul lui, George Simion s-a apucat să selecteze jurnaliștii ”dezirabili” și cei ”indezirabili”, pe model Trump. Ori să amenințe persoane cu ”jupuirea”. Chiar azi, lidera POT, Anamaria Gavrilă, aliata lui George Simion, vorbea despre ”dispariția” jurnaliștilor din Parlamentul României, și nu e la primul episod.

Câteva zeci de personalități ale României din toate domeniile – literatură, teatru, film, presă, cadre universitare, oameni de știință etc. – au fost puse pe liste cu așa-ziși ”soroșiști” care ar urma, la rândul lor, să dispară dacă ar fi ajuns Călin Georgescu președinte.

Fascism, legionarism, putinism, credințe misticoide, anti-europenism, toate își dau mâna în persoana celui pe care George Simion a promis și promite că-l va pune prim-ministru dacă va ajunge președinte. Și, după demisia lui Marcel Ciolacu de la șefia Executivului, nu e doar un scenariu teoretic, ci un fapt: viitorul președinte va desemna persoana care să formeze un nou Guvern.

Și nu e de ales doar între Ilie Bolojan, premierul pe care și l-ar dori Nicușor Dan, și Călin Georgescu, premierul anunțat de George Simion. E de ales între două direcții diametral opuse: una pro-europeană și una izolaționistă și pro-rusă. Cine își face iluzii că George Simion, într-o nouă voltă oportunistă, s-ar transforma într-o Georgia Meloni (care și-a diluat drastic accentele pro-rusești după câștigarea alegerilor din Italia), să nu uite că prim-ministrul promis este Călin Georgescu. Și ori pe susținătorii lui Călin Georgescu îi va înșela, ori pe cei care cred că s-ar putea transforma peste noapte într-un pro-european fără obligații față de cei care l-au împins în față.

Vreți să vă întoarceți într-o țară pe modelul Rusiei lui Putin?

Am văzut declarațiile pe care le-au cules jurnaliștii la secțiile de vot din diaspora. Motivațiile fiecăruia dintre voi care au răspuns au fost diverse. Dar una a revenit, de multe ori. Gândul că România va ajunge o țară în care să vă întoarceți să munciți ori să vă bucurați de pensie, în care să fiți respectați și în care să vă fie respectate drepturile. Iar cei care nu mai aveți în gând să vă întoarceți definitiv, măcar vă doriți ca de aceste lucruri să se bucure rudele, prietenii, cunoscuții.

Nu e mare secret. O asemenea țară NU va exista cu un președinte care va numi un prim-ministru pro-rus și fascist, cum a promis George Simion. Și nici cu un președinte care minte (că-l va pune pe Călin Georgescu prim-ministru), pentru a-i ”moșteni” voturile, ca apoi s-o dea la întors. Un președinte mincinos nu va respecta nicio promisiune, nu doar una. Unul care îl pune pe Călin Georgescu prim-ministru va transforma România pe modelul Rusiei putiniste. Nu cred că vreunul dintre voi își dorește să se întoarcă într-o asemenea țară. Mai degrabă pregătiți-vă să vă ajutați rudele și prietenii care nu vor pleca, ci vor fugi din țara asta, dacă George Simion ajunge președinte și îl unge pe Călin Georgescu prim-ministru.

N-am mai avut de ceva vreme o finală prezidențială în care un președinte să fie ales și pentru calitățile lui personale, nu doar pentru că avea un contracandidat de nevotat (sunt aproape două decenii de atunci). Acum îl avem pe Nicușor Dan, cel care, vreme de aproape două decenii, nu doar că a înfruntat sistemul, ci l-a și învins de mai multe ori, spărgând monopolul partidelor ”istorice” și al aripioarelor populiste în Parlament cu un partid pro-european, câștigând Primăria București, exasperându-i pe rechinii imobiliari și toată rețeaua clientelară din jurul bugetului de miliarde al Capitalei României. Între un astfel de candidat și George Simion, cel care vrea să ne aducă un prim-ministru putinist și fascist pe cap, vom avea de ales peste mai puțin de două săptămâni.

Informați-vă și din alte surse, dar dintre cele care își pot proba afirmațiile, cântăriți și decideți. Dreptul la vot, în mod real, s-a câștigat cu greu, mai ales, pentru voi, cei din diaspora. Folosiți-l cu speranță, încredere și responsabilitate. Și decideți cum vreți să arate România în care vreți să vă întoarceți: una ca țările vest-europene, SUA și Canada, în care trăiți cei mai mulți dintre voi, ori una după modelul Rusiei lui Putin.

1 septembrie 2014. Cetățean cu drept de vot, mesaj transmis de la Paris. Foto: arhiva personală

1 septembrie 2014, Paris, un an de la începutul protestelor pentru Roșia Montană. Cetățean cu drept de vot, mesaj transmis de la Paris, de români din Diaspora. Folosiți-l cu speranță, încredere și responsabilitate! Cu gândul la o țară în care chiar ați vrea să vă întoarceți, nu din care să fugă și mai mulți! Foto: arhiva personală

Pe 5 mai 2025, Clujul a fost singurul județ din România (exceptând Bucureștiul), unde a câștigat Nicușor Dan. Foto; Dan Tăuțan

Pe 5 mai 2025, Clujul a fost singurul județ din România (exceptând Bucureștiul), unde a câștigat Nicușor Dan. În municipiul Cluj-Napoca, Nicușor Dan a obținut un procent de aproape 49%. Cel mai probabil, cea mai mare parte a zecilor de mii de clujeni care au participat la protestul pentru dreptul la vot al cetățenilor din Diaspora, de pe 14 noiembrie 2014, au votat cu Nicușor Dan Foto; Dan Tăuțan

Citește și:

Alina Mungiu-Pippidi: Când vin minerii, neutralitate = lașitate

Tristan Tate îl susține pe George Simion. Vă surprinde?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Scrisoare pentru Diaspora: cum vreți să fie România în care să vă întoarceți, ca Germania ori ca Rusia? Din partea unui organizator al protestelor pentru dreptul vostru la vot

  1. tempor1k

    Mai pe șleau „suveraniștilor” de aur din diaspora:
    – dacă fiecare stat european ar aplica actualul „suveranism” de naționalism pur, în care lucrătorii aflați pentru a câștiga niște bani (care nu au șanse să îî obțină cinstit in tara lor) în aceste state europene, ar declara afară cu „străinii”, ce ar face dacă vor fi obligați să se întoarcă înapoi in sărăcia corupției de la noi???
    – occidentul în care lucră din greu și cinstit diaspora, s-a dezvoltat prin respectarea legilor ( altfel, diaspora ar fi avut de ales intre fabrici și uzine, CAP-urile tradiționale de pe la noi, muritori de foame prin f”Alimentarele” bio „Gostaturi” alimentate cu gheare de pui sau; diverse fracțiuni politice extremiste din Irlanda UK, Germania, Spania, Italia) or la noi la noi AUr-ul promite reinstaurarea epocii de aur a lui ceaușESCU(!!!), în care emigranții erau împușcați la granițe pentru a nu face imagine proastă ideologiei comuniste originale!!! Așadar, Simion a promis locuințe moderne de 35000 de euro, preț de Dacia, pentru diaspora! Chiar credeți?!!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *