Stimate domnule prim-ministru Dacian Cioloș,
Stimată doamnă ministru Dana Dragu,
Stimate domnule ministru Ioan Dragoș Tudorache,
Vă solicit intervenţia imediată pentru sistarea deturnării a 8.518.942 lei, fonduri publice. Mă refer la un proiect ilegal de alterare hidromorfologică a cursului natural al Jiului de Est (și a doi afluenți), proiect al Administraţiei Bazinale de Apă Jiu. Conform Art. 42 din Legea 500/2002, un astfel de proiect, cu valoare de peste 5 milioane de lei, se aprobă de către ordonatorul principal de credite, în cazul de faţă ministrul mediului.
Nu mă adresez ministrului Mediului pentru că la scrisoarea deschisă precedentă, pe o temă esenţială, incluzând o cauză cu susţinerea a peste 50.000 de români, nu am primit răspuns, deşi a fost înregistrată în 1 august.
Cum este mai mult decât evident că autorităţile din România consideră respectarea legislaţiei de mediu ca fiind facultativă, mă refer întâi la problema financiară. Este absolut revoltător că într-o ţară în care se moare pe capete din cauza subfinanţării sănătăţii, o ţară cu viitor sumbru datorită subfinanţării învăţământului, se cheltuiesc ilegal peste 8,5 milioane de lei (şi se mai şi distruge natura fără sens) pe un caz de şarlatanie instituţională.
Ministerul Mediului susţine că această cheltuială enormă a fost aprobată prin Ordinul 55/11.01.2012 (răspunsul ministerului aici). Dar un ordin cu aceste date de identificare nu a fost publicat în Monitorul Oficial, deci nu există. Dacă or fi având într-un sertar un draft pe care au uitat să-l publice, înseamnă că nu a intrat în vigoare. Prin urmare, fiecare leu cheltuit (mi s-a spus de la Primăria Petroşani că în 24 august au început „lucrările”) este cheltuit ilegal, este un leu furat din bani publici. Mi s-a sugerat să atac în contencios administrativ acest proiect ilegal. Dar nu mi se pare normal ca furtul banului public să fie atacat în contencios administrativ, iar între timp furtul să continue şi natura să fie distrusă ireversibil! Pentru ce mai avem „organele de forţă ale statului”? Furtul trebuie oprit instantaneu iar toţi cei implicaţi trebuie să suporte rigorile legii!
Revin la problema „neinteresantă”, cea de mediu. „Experţii” de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara nu ştiu nici măcar că Jiul este în bazinul Jiului! Am trimis observaţii la decizia de încadrare ilegală, fără evaluarea impactului asupra mediului, emisă de această instituţie, şi mi-au răspuns că au trimis-o la S.G.A. Hunedoara, care ţine de Administraţia Bazinală de Apă Mureş! (răspunsul aici) Au uitat şi că ei emit decizii de încadrare, scriindu-mi că observaţiile mele fac obiectul actelor de reglementare emise de Apele Române!
„Perla” supremă din decizia de încadrare este: „zonele umede – nu este cazul;”. Perlă ce apare frecvent în deciziile de încadrare ilegale emise de această instituţie şi pentru MHC-uri, deşi cu ani în urmă le-am atras atenţia.
Iată definiţia zonelor umede, din Convenţia RAMSAR, ratificată prin Legea 5/1991: „intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderile de apa marina a caror adincime la reflux nu depaseste 6 m”.
Cum poate un proiect care vizează strict zone umede să nu aibă de-a face cu zonele umede?
Însă „disfuncţiile” de la APM Hunedoara sunt eclipsate de îndârjirea cu care Ministerul Mediului acţionează pentru protejarea proiectului de distrugere a albiei Jiului.
Am presupus că indicatorii tehnico-economici sunt aprobaţi după evaluarea de mediu, plus că urmăresc de ani de zile postările de la „Transparenţă” de pe site-ul ministerului şi nu au postat despre acest proiect, prin urmare am crezut că ordinul de ministru pentru aprobarea imensei cheltuieli publice urmează să fie postat, iar atunci va mai fi o şansă de blocare. Ca să fiu sigur că nu „uită”, am solicitat de la Ministerul Mediului, în baza Legii 544/2001, să-mi comunice stadiul aprobării ordinului de ministru. Am adăugat la destinatari şi Ministerul pentru Consultare Publica şi Dialog Civic, ca o măsură de siguranţă. De la acest minister din urmă chiar am fost sunat de un consilier al doamnei ministru. Dar Ministerul Mediului s-a întrecut pe sine însuşi. Le-am trimis solicitarea în 4 august, a doua zi mi s-a confirmat telefonic că a ajuns, dar au înregistrat-o doar în 8 august. Trebuia să-mi răspundă în 10 zile, nefiind o solicitare complexă. Dacă era complexă, puteau în termen de 5 zile să mă anunţe că au nevoie de 30 de zile, conform legii. Dar m-au anunţat abia în 17 august că au nevoie de 30 de zile. Nici acest termen nu l-au respectat (oricum s-ar fi calculat, din 4 august, data trimiterii solicitării, sau 8 august, data înregistrării ei), ci mi-au răspuns abia în 13 septembrie, şi atunci pentru că am insistat telefonic. Citind răspunsul, a devenit clar de ce au tras de timp. Ordinul de ministru susțin ei că ar exista din 2012 şi în 9 august 2016 chiar s-a emis autorizaţie de construire! Mi se pare evident că au tras de timp ca să nu aflu în timp util cât de avansate sunt demersurile pentru mutilarea Jiului de Est, ca să nu pot ataca în timp util autorizaţia de construire. Ministerul Mediului nu s-a oprit aici. Neștiind ce să mai inventeze ca să protejeze proiectul sinistru al Apelor Române, ministerul mi-a reproșat că:
”Reclamația formulată de dvs. a fost înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara în data de 25.07.2016, după încheierea perioadei de consultare publică… Perioada de consultare publică a fost 15.07.2016 – 22.07.2016.”… La data emiterii deciziei etapei de încadrare, a fost înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Hundoara cu nr. 6.439/25.07.2016 sesizarea dvs. În consecință, procedura de evaluare a impactului asupra mediului fiind finalizată, nu mai exista un cadru legal de analiză a sesizării.”
Dar eu am trimis ”reclamația” prin e-mail în data de 22.07.2016. Fiind trimisă prin e-mail a ajus instantaneu. Eu am respectat perioada de consultare, este problema APM-ului când a înregistrat-o. Iar APM-ul mi-a răspuns la ”reclamație” fără să menționeze că nu aș fi trimis la timp observaţiile, deci această scuză falsă este invenția ministerului.
De ce este un caz de şarlatanie instituţională? Pentru că pretextul acestui proiect, numit „Amenajare Râul Jiu de Est şi afluenţii – Pârâul Staicului şi Sălătruc în municipiul Petroşani, Judeţul Hunedoara”, îl constituie inundaţiile din cartierul Aeroport, inundaţii care n-au nicio legătură cu proiectul, nefiind cauzate de revărsarea Jiului, nici măcar a celor două pâraie. Chiar şi Sorin Corici, şeful de la S.H.I. Petroşani, s-a scăpat şi a recunoscut că acest proiect nu rezolvă problema inundaţiilor din Aeroport, cauzate în realitate de canalizarea subdimensionată (vezi mai jos, în facsimil, declarația pentru Gazeta de Dimineață). Și directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, menționează cu totul alte cauze pentru inundații (vezi aici).
Am fost în vară să văd zona. Cheltuirea banilor publici pe acest proiect nu are niciun sens. Jiul de Est nu poate acolo să inunde decât eventual câteva coteţe amplasate ilegal în albia majoră, nu este nici macar eroziune de mal, malul fiind fixat de sălcii şi arini. Pârâul Sălătruc este deja regularizat parţial iar Pârâul Staicului este regularizat deja, cât vezi cu ochii. Mai mult, Pârâul Staicului arăta și mirosea ca o canalizare deschisă, în el se deversează ape menajere neepurate! Iar Administraţia Bazinală de Apă Jiu, în loc să respecte Directiva Cadru privind Apa, să aducă la stare ecologică bună (reală, nu falsificată scriptic) corpul de apă „Jiul de Est – loc. Petrila – cf. Jiu”, face exact opusul: distruge complet cursul natural al Jiului de Est pe 700 de metri, distrugând albia minoră şi malurile prin recalibrare, defrişare şi taluzare/zidire. Şi distruge astfel un sector de albie cu caracter natural pregnant, cu ambele maluri acoperite cu specii native de arbori, inclusiv o parte din singurul sector cvasinatural al acestui corp de apă! Cumulat cu regularizările (1,8 km pe Jiu la Petroșani și 3 km pe Jiu la Petrila) şi alte antropizări din amonte, aval şi de pe afluenţi, cu poluarea şi devierea a 1,3 metri cubi/secundă spre Lotru, corpul de apă nu mai are cum să atingă stare ecologică bună, prin urmare avem o situaţie clară de infringement. Faptul că Apele Române este o instituție în conflict de interese, că ei și administrează și evaluează corpurile de apă, deci pot să le distrugă pentru câștiguri financiare și să mușamalizeze tot prin supraevaluarea stării ecologice, nu ne aduce în zona legalității, dimpotrivă. Acest conflict de interese, care face imposibilă aplicarea Directivei Cadru privind Apa, reflectă că România nu a adoptat corespunzător acquis-ul comunitar, doar a păcălit Comisia Europeană. Este de neconceput faptul că această instituție are veniturile direct proporționale cu cât încalcă legislația (Directiva Cadru privind Apa) ei fiind beneficiarii proiectelor de regularizare (alterări hidromorfologice) din bani publici, tot ei primind bani de la microhidrocentrale, balastiere (pe care tot ei le avizează/autorizează) și poluatori. Grotescul situației este amplificat de faptul că fix Apele Romane este instituția care ar trebui să vegheze la respectarea Directivei Cadru privind Apa. Expresia ”lupul paznic la oi” nu acoperă nici pe departe gravitatea situației. Singura entitate care teoretic ar mai putea să-i controleze, Ministerul Mediului, am arătat mai sus cu câtă râvnă protejează demersurile destructive și ilegale ale Apelor Române.
Iar despre acest conflict multiplu de interese, care trebuia eliminat demult, abia se începe timid a se vorbi! (mai mult aici)
Distrugerea Jiului de Est nu se opreşte aici, sunt prevăzute şi trei praguri de beton armat cu dimensiunile de 1,00 x 1,50 m. Aceste parguri vor întrerupe continuitatea longitudinală a râului, făcând imposibilă atingerea stării ecologice bune. În plus, o altă ilegalitate clară: Ordinul 799/06.02.2012 prevede limita de 0,5 m înălţime la lucrările de barare a cursului, Ordinul 1163/16.07.2007 prevede limita de 0,4 m înălţime pentru obligativitatea construirii pasajelor pentru pești, iar proiectul de pe Jiul de Est nu prevede pasaje pentru pești la cele 3 praguri! Oricum, pasajele nu ar reface decât parțial continuitatea.
Blocarea continuității longitudinale afectează și siturile Natura 2000 Defileul Jiului și Grădiștea Muncelului Ciclovina, Jiul de Est reprezentând un culoar de legătură pentru populațiile speciilor acvatice pentru care au fost desemnate aceste situri, extrem de necesar pentru sănătatea genetică a acestora. Era nevoie de o evaluare adecvată, chiar dacă locația nu este în sit, ci doar în proximitate, mai ales pentru că impactul alterărilor hidromorfologice se propagă cu predilecție spre aval, iar Defileul Jiului (sit Natura 2000 și parc național) este imediat în aval.
Nu s-a ținut cont de impactul cumulativ cu proiectul hidroenergetic din Defileul Jiului (proiect ilegal la care au fost reluate lucrările anul acesta, sub protecția tacită a autorităților de mediu), aflat la doar 3,2 kilometri în aval, proiect ce afectează 33 de kilometri din cursul Jiului.
Este drept că stoparea acestui proiect ilegal de regularizare ar fi doar floarea cu care nu se face primăvară, din moment ce există un plan de măcelărire a bazinului hidrografic, pe punctul de a fi avizat de A.N.P.M (vezi aici).
Dar, fiind vorba de furt din banul public, neexistând Ordinul 55/11.01.2012, măcar acest proiect ilegal trebuie stopat imediat. Dar aceasta depinde de dumneavoastră.
Betonarea Jiului înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, etc. Doar pentru băieții șmecheri, evident.
Domnule Dejeu,
Sunt curios daca de pe 26 septembrie pana acum vreo autoritate a luat vreoi masura pentru acea ilegalitate.
Si mai sunt curios daca Romania curata are vreun dialog direct (discutie fata in fata) cu primul ministru, presedintele sau alta autoritate?
Multumesc pentru interes, din pacate autoritatile nu sunt interesate de stoparea furtului si stoparea distrugerii mediului. De la guvern nici nu au vrut sa-mi dea numar de inregistrare, au spus ca-mi dau mai incolo, cand au vreme. Ministerul de interne considera ca furtul nu este treaba lui si a redirectionat petitia catre ministerul mediului. Este ca si cum politia i-ar da hotului sa-si instrumenteze dosarul. De la finante am numar de inregistrare, dar nicio reactie.
O reactie dubioasa a aparut din partea sefei agentiei pentru distrugerea mediului Hunedoara, care nu este incantata de demersul meu si pe deasupra ma confunda cu un ONG (de la minutul 40):
https://www.youtube.com/watch?v=8IS8kpeXCUQ
du-te pe malia sa vezi dezastru