Având în vedere faptul că pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Comisiei pentru învățământ din Senat se află proiectul de lege L98/2022, proiect a cărui adoptare nu este susținută de Guvernul României, Societatea Academică din România și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (parte a Coaliției pentru Universități Curate) au solicitat senatorilor să avizeze favorabil această lege. Inițiativa legislativă pe care o susținem presupune transparentizarea universităților, printr-o serie de măsuri specifice, cum ar fi: publicarea hotărârilor Senatului universitar, inclusiv a anexelor acestora, a CV-urilor conducătorilor de doctorat urmărind îndeplinirea indicatorilor CNATDCU, dar și componența comisiilor cu rol decizional sau consultativ, respectiv lista anuală a donațiilor și sponsorizărilor primite de universitate. Iată punctul comun de vedere de pe masa Comisiei pentru învățământ din Senat:
Societatea Academică din România, cel mai longeviv think tank din România în domeniul bunei guvernări, alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, federația ce reprezintă studenții din România la nivel național și european, aduc în atenția Comisiei următorul PUNCT DE VEDERE cu privire la unul dintre proiectele pe care urmează să le discute astăzi anume L98/2022.
- Cu privire la nevoia de creștere a transparenței în învățământul superior
Proiectul legislativ, în forma înaintată de către inițiatorii proiectului, prevede măsuri suplimentare pentru transparentizarea activității universităților din România. Suita de măsuri suplimentare include, printre altele, publicarea hotărârilor Senatului pe pagina web a instituției de învățământ superior, inclusiv anexele acestora, publicarea contractului instituțional, dar și a componenței comisiilor constituite la nivelul universității, cu rol decizional sau consultativ. Considerăm că aceste măsuri, deși de bun simț și caracteristice pentru un mediu academic deschis și transparent, nu au fost încă promovate la nivelul tuturor instituțiilor de învățământ din țara noastră. Inițiativa legislativă are, astfel, rolul de a întări obligația instituțiilor de învățământ superior din țara noastră de a respecta principiul transparenței decizionale și principiul responsabilității publice, având în vedere faptul că sunt instituții publice, care folosesc bani publici și care trebuie să respecte exigențele impuse de lege atât în relație cu beneficiarii, cât și în relație cu angajații sau cu potențialii parteneri.
Mai mult decât atât, este de ordinul evidenței că datele care fundamentează alocarea finanțării publice, de exemplu date raportate de universități pentru determinarea indicatorilor de calitate pentru finanțarea suplimentară, trebuie să fie publice, având în vedere impactul pe care aceste informații îl au în împărțirea banilor publici. Din nefericire, această categorie de date este vădit inexistentă pe site-urile instituțiilor de învățământ superior din România.
O serie de date colectate de ANOSR relevă faptul că încă există abateri grave de la respectarea principiului transparenței: 33% dintre universități nu au publicată componența Comisiei de Etică iar 55% dintre universități nu publică rapoartele Comisiei de etică. 20,37% dintre universității nu au informații actualizate privind taxele universitare, iar 22% nici măcar nu au publicat Codul drepturilor și obligațiilor studentului, deși aveau această obligație din 2012. Mai mult decât atât, lipsa unui grad adecvat al transparenței este un laitmotiv al rapoartelor de evaluare externă a calității elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.
Lipsa de transparență în universitățile publice din România a fost semnalată de către Coaliția pentru Universități Curate încă din 2015 în raportul „Ce ne spun și ce ascund paginile web ale universităților din România”, unde organizațiile semnatare arătau că nicio universitate de stat nu publică pe site-ul propriu procesele verbale sau înregistrările ședințelor structurilor de conducere, lucru care pune sub semnul întrebării transparența de care dau acestea dovadă în procesul decizional. În aceeași notă, remarcam că date precum bilanțul contabil, raportul anual al activității rectorilor sau rezultatele evaluărilor realizate de către studenți pentru fiecare cadru didactic în parte nu se regăsesc pe site-urile universităților.
- Cu privire la caracterul fals al argumentelor Guvernului
Menționăm că această lege a fost avizată favorabil atât de Consiliul Legislativ, cât și de Consiliul Economic și Social, Guvernul fiind singurul care se opune adoptării acestei legi, invocând un motiv de tipul ,,există transparență deja”. Deși reprezentanți ai mediului academic se confruntă în continuare cu lipsa de transparență, aspect semnalat inclusiv de către reprezentanții studenților în repetate rânduri, Guvernul refuză să recunoască importanța dezvoltării cadrului legislativ în privința transparentizării comunităților universitare.
În acest sens, în punctul de vedere transmis Comisiei pentru învățământ, ni se arată că ,,În baza Memorandumului cu tema <<Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public>>, în anul 2016, Ministerul Educației a solicitat instituțiilor de învățământ superior și bibliotecilor universitare să publice pe site-urile oficiale informații de interes public”.
Pe de-o parte, cu privire la acest argument, legiuitorii trebuie să cunoască faptul că Memorandumul nu poate fi opozabil nici instituțiilor, nici cetățenilor, fiind un document fără valoare juridică, așa cum reiese din taxonomia Codului Administrativ.
În același timp, Guvernul face referire la anumite solicitări pe care le-a făcut universităților privind publicarea din oficiu a anumitor informații pe site. Pentru universitățile care publică deja aceste date pe site, inițiativa este oportună, iar ridicând normele la rang de lege nu afectează în vreun fel activitatea acestor instituții. În schimb, pentru universitățile care nu publică aceste date, admițând fără tăgadă caracterul de informații de interes public pe care documentele precizate în inițiativă îl au, inițiativa este cu atât mai oportună, obligând acele universități printr-o normă legală imperativă să se conformeze.
Așadar, în orice caz ne-am afla, inițiativa își găsește temei. Argumentele Guvernului par a reprezenta, așadar, doar o înșiruire de acțiuni fără legătură cu cauza, menite să acopere lipsa argumentelor acestuia pentru a se împotrivi inițiativei. Astfel cum precizează însăși Guvernul, transparența decizională (și general, și specific în învățământul superior) reprezintă parte a unor angajamente internaționale, prin urmare ar fi o atitudine inconfortabilă pentru Guvern să se așeze împotriva acestor angajamente. Tocmai din acest motiv, a ales să ofere pseudoargumente care să acopere această poziționare.
Mai mult decât atât, trebuie să constatăm că toate argumentele Guvernului se referă exclusiv la aplicarea legislației generale în materie, în speță Legea 554/2001 și actele normative subsecvente. Este de notorietate că pentru diferite sectoare de activitate, legea (inclusiv LEN) stabilește norme speciale, care să particularizeze principiile din Legea 544/2001, cum se întâmplă și în cazul acestei inițiative legislative.
Nu pornim de la premisa că universitățile nu își doresc transparență, însă ne dorim un cadru legislativ actual, clar și coerent care să asigure respectarea principiului transparenței decizionale, un principiu fundamental al Legii educației naționale nr. 1/2011. La ora actuală, este la latitudinea universităților dacă aleg să publice sau nu aceste informații de interes public pe site-ul propriu, însă chiar și atunci când decid să o facă, în lipsa unui cadru legislativ unitar, această practică își îndeplinește doar parțial scopul (de exemplu, hotărârile și deciziile sunt publicate, însă nu într-un format editabil, iar biografiile conducătorilor de doctorat sunt publicate, însă fără a urmări îndeplinirea indicatorilor CNATDCU). Adoptarea acestei inițiative legislative corectează inclusiv această realitate, deoarece propune ca toate aceste documente și informații de interes public să fie publicate într-un mod care să permită editarea și căutarea în interiorul actului.
- Cu privire la contextul în care este necesară sporirea garanțiilor privind transparența în universități
Memorandumul a corectat o parte dintre aceste lipsuri, însă a rămas la nivelul unui document de intenție, care nu are valoare de lege și nu poate fi imputat vreunei instituții. Credem că în perspectiva creării Spațiului European al Educației, dar și a aderării României la OCDE (o organizație internațională la nivelul căreia transparența instituțiilor publice este regulă, nu excepție), este momentul ca mediul academic de la noi să facă următorul pas în vederea transparentizării activității și a procesului decizional.
Un alt beneficiu pe care l-ar aduce adoptarea acestui proiect legislativ ar fi chiar creșterea atractivității pentru studenții internaționali, care vor fi tentați să vină în universitățile noastre, dacă observă că ele acordă o atenție deosebită în relație cu beneficiarii, manifestând o abordare deschisă și transparentă.
După aproape trei ani universitari desfășurați în pandemie și un an cu provocări la nivel internațional, cauzate de tensiunea resimțită la nivelul regiunii noastre, pot fi identificate suficiente motive pentru care transparența decizională nu ar putea reprezenta o prioritate pentru legiuitor. Noi credem că mai ales în vremuri tensionate avem nevoie de transparență și de o garanție suplimentară privind integritatea academică la nivelul universităților noastre, cu atât mai mult cu cât ele sunt responsabile de formarea noilor generații. După cum se arată și la nivelul raportului proiectului prezidențial România Educată, într-un sistem educațional performant și echitabil, buna guvernanță, etica și integritatea devin valori fundamentale.
Având în vedere aceste argumente, precum și necesitatea implementării recomandărilor formulate de Coaliția pentru Universități Curate, pe care le considerăm de actualitate, vă solicităm, domnilor și doamnelor senator, adoptarea inițiativei legislative L98/2022.
Inițiatori:
Societatea Academică din România (SAR)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
TREBUIE FORMATE DOUA COMISII NATIONALE INDEPENDENTE PENTRU EVALUAREA SI AUTENTIFICAREA DIPLOMELOR UNIVERSITARE SI DE DOCTORAT PRECUM SI PENTRU STABILIREA LEGALITATII IN DOBANDIREA AVERILOR DE CATRE OLIGARHII ROMANI SI NU NUMAI PRIN DIMINUAREA AVUTIEI NATIONALE A ROMANIEI.