Alex Costache

S-a stricat și „binomul” cu DIICOT. Sau nu se mai fură în România?

Motorul nu mai primeşte curent ca pe vremea binomului

Petrache Marian: Cel mai important…Adică să pui mâna pe putere şi pe informaţie.
Sâmpetru Marcel: Exact.
Petrache Marian: Păi asta înseamnă, nu? Păi ai de fapt curentul, care înseamnă informaţia şi puterea care înseamna DNA-ul şi parchetul, care înseamnă motorul, da?
Sâmpetru Marcel: Corect.
Petrache Marian: Trebuie să pui mâna pe curent şi pe urmă pe motor, nu?
Sâmpetru Marcel: Da

Iată ce discutau în 2012 preşedintele CJ Ilfov, liberalul Marian Petrache şi fostul prim adjunct al procurorului general Marcel Sâmpetru. Interceptarea a fost făcută într-un dosar de corupţie soldat cu condamnarea lui Sâmpetru la 2 ani de închisoare cu suspendare. Vezi interceptările aici.

Cine sunt Motorul şi Curentul

Aşadar, motorul este Parchetul, iar curentul, informaţia (intel) venită de la serviciile speciale. Însă în ultimii 2 ani, motorul nu mai primeşte curent ca pe vremea temutului binom SRI-Parchet.

A scăzut numărul informărilor SRI către Parchete

După ce, recent, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a acuzat SRI că nu mai trimite la fel de multe informări ca în trecut
a venit rândul unui alt şef de mare parchet specializat să arate înspre serviciul de informaţii condus de Eduard Hellvig. E adevărat că, în februarie anul trecut, CCR a decuplat binomul SRI-Parchet, dar numai sub aspectul interceptărilor şi filajelor, nu şi al informaţiilor.

Potrivit unui răspuns al DIICOT, la solicitarea României Curate, numărul sesizărilor SRI a scăzut dramatic după 2015.

“Urmare a solicităii dvs. formulate în baza Legii nr. 544/2001 , vă comunicăm că la nivelul Directiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrala, au fost înregistrate de la Serviciul Român de Informaţii, sesizări după cum urmează:
– În anul 2013 un număr de 143 de sesizări
– În anul 2014 un număr de 141 sesizări
– În anul 201 5 un număr de 150 sesizari
– În anul 2016 un numar de 38 sesizări
– În perioada 01.01. 2017 – 10.10. 2017 un număr de 79 sesizări”, este răspunsul DIICOT pe care îl puteţi vedea aici în facsimil, cu semnătura şefului DIICOT, Daniel Horodniceanu.

În plus şi foarte important, au informat surse DIICOT, a scăzut dramatic şi numărul sesizărilor SRI care au ajuns la Secţia de combatere a macro-criminalităţii economico-financiare. Este secţia cea mai importantă a DIICOT, care – dacă ar funcţiona cum se întâmpla pe vremea lui Ilie Botoş – ar fi chiar mai importantă ca DNA. Această secţie i-a trimis în judecată pe Patriciu, Iacobov, Iancu, Tender, Ioan Niculae în dosarele Rompetrol, Romgaz, Hidroelectrica, Rafo şi altele. Dosarele au fost soluţionate toate cu condamnări grele.

Posibile explicaţii. Nu se mai fură în România?!

Ce să însemne acest lucru? Fie că nu se mai fură la nivel macro în ţara asta, fie că SRI nu mai are informaţii sau nu le pune la dispoziţia Justiţiei!

O analiză simplă ne arată că DIICOT primea mult mai multe informaţii de la SRI pe vremea fostei şefe Alina Bica, cea arestată apoi de DNA în mai multe dosare de corupţie. Informaţii primea DIICOT şi pe vremea procurorului general Ilie Botoş, cel care a înfiinţat direcţia de combatere a crimei organizate şi terorismului. Botoş s-a dovedit ulterior a fi omul generalului Gabi Oprea, un personaj apropiat de SRI.

O problemă ar putea fi legată de actual şef Daniel Horodniceanu, numit la conducerea DIICOT în mai 2015. Potrivit unor surse, acesta are relaţii instituţionale corecte cu SRI, însă nu moare de dragul serviciului.

O explicaţie pentru scăderea dramatică a sesizărilor primite de DIICOT de la SRI ar putea fi şi că la începutul anului trecut, CCR a deculpat binomul SRI-Parchete şi a interzis serviciilor de informaţii să mai facă sau să ajute parchetele să facă probe în procesul penal, adică filaje şi interceptări, pe care procurorii trebuie să le realizeze acum singuri, cu poliţia.

Curtea Constituţională nu a interzis însă SRI să informeze Justiţia!

Chiar dacă nu mai poate ajuta Justiţia, adică Parchetele, să facă probe, SRI poate însă să livreze informaţie.

“Decizia CCR a vizat interceptările şi filajele, nu informaţiile. Dacă deţin informaţii despre posibile infracţiuni, SRI trebuie să le pună la dispoziţia Justiţiei, potrivit legii. Nu pot să dea vina aici pe decizia CCR”, a declarat un procuror sub protecţia anonimatului.

E posibil ca, odată decuplat de la imensa conductă de informaţii pe care o reprezentau interceptările telefonice, ambientale şi filajele dispuse de Justiţie şi puse în practică de SRI, serviciul să aibă o problemă în culegerea de informaţii.

SRI invocă secretul de stat şi nu comunică datele statistice din ultimii 3 ani

România Curată a întrebat serviciul de informaţii câte sesizări a trimis Justitiţiei în ultimii 5 ani.

Pe site-ul Serviciului Român de Informaţii sunt prezentate Rapoartele privind activitatea desfăşurată de S.R.I. în anii 2012, 2013 şi 2014, în conţinutul cărora puteţi regăsi numărul de informări transmise de către instituţia noastră către beneficiarii legali.
În ceea ce priveşte anii 2015 şi 2016, până în prezent Rapoartele privind activitatea desfăşurată de S.R.I. nu au parcurs întreg traseul legal pe care trebuie să-l parcurgă potrivit legii, înainte de fi puse la dispoziţia publicului şi, prin urmare, nu putem să dăm curs solicitării dumneavoastră. Astfel, având în vedere că, în conformitate cu prevederile Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, activitatea Serviciului are caracter secret de stat, anual, S.R.I. transmite Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii un raport de activitate clasificat, care este exceptat, potrivit legii, de la accesul liber al cetăţenilor.
Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii examinează rapoartele înaintate Parlamentului, potrivit legii, de către directorul Serviciului Român de Informaţii şi întocmeşte un raport propriu pe care îl înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 5 lit. e) din Hotărârea Parlamentului României nr. 30/1993. Lucrările şi actele Comisiei fac parte din categoria secretelor de stat, cu excepţia concluziilor cuprinse în rapoartele Comisiei, care sunt autorizate de a fi făcute publice de către birourile permanente ale celor două Camere. Din aceste considerente, publicarea celor două rapoarte este posibilă doar după prezentarea în forma neclasificată de către Directorul SRI şi aprobarea acestora de către plenul Parlamentului.
Odată încheiat circuitul legal de avizare/ aprobare de către instituţiile responsabile, variantele neclasificate ale respectivelor documente, vă asigurăm că cele două rapoarte de activitate vor fi postate pe site-ul SRI (www.sri.ro), devenind astfel, accesibile publicului”, arată SRI îăntr-un răspuns pentru România Curată.

Inadvertenţe între datele statistice ale SRI şi DIICOT

Potrivit raportului de activitate al SRI pe 2013, serviciul de informaţii susţine că a trimis către DIICOT 786 de informări, nu doar 143 cât spune DIICOT.

“Numărul total al informărilor înaintate organelor de aplicare a legii a cunoscut o creştere consistentă (3.853 informări în 2013 faţă de 3.289 în 2012), acestea fiind distribuite astfel:
– 51 – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (faţă de 25 în anul 2012);
– 786 (faţă de 573 în anul 2012) – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (162 central şi 624 teritorial);
– 958 (faţă de 860 în 2012) – Direcţiei Naţionale Anticorupţie (478 central şi 480 teritorial);
– 85 (faţă de 44 în 2012) – parchetelor de pe lângă curţile de apel;
– 306 (faţă de 178 în 2012) – parchetelor de pe lângă tribunale;
– 139 (faţă de 90 în 2012) – parchetelor de pe lângă judecătorii;
– 652 (faţă de 554 în 2012) – organelor de poliţie din cadrul MAI;
– 876 (faţă de 965 în 2012) – Grupurilor de Lucru Operaţionale (create în conformitate cu Hotărârea CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), în care SRI este partener, derulate în scopul combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare.

Referitor la informările adresate Ministerului Public, acestea au fost realizate, în principal, din oficiu de SRI – 546 (faţă de 425 cazuri în anul 2012), precum şi de urmare în situaţiile în care, ulterior au fost obţinute date şi informaţii suplimentare – 1.184 (faţă de 829 situaţii în anul 2012) sau la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală – 597 (faţă de 517 cazuri în anul 2012)”, se arată în raportul de activitate al SRI pe anul 2013.

În 2014, SRI susţine că a trimis 826 de informări către DIICOT, nu doar 141 cât spune DIICOT.

“Cuantumul informărilor transmise organelor de aplicare a legii s-a menţinut la un nivel consistent, distribuite astfel:
– 126 – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
– 826 – Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
– 1.229 – Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
– 83 – parchetelor de pe lângă curţile de apel;
– 380 – parchetelor de pe lângă tribunale;
– 79 – parchetelor de pe lângă judecătorii;
– 614 – organelor de poliţie din cadrul MAI;
– 783 – în cadrul Grupurilor de Lucru Operaţionale, la care SRI contribuie prin suportul informativ acordat combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare”, se arată în raportul SRI pe 2014.

O posibilă explicaţie pentru aceste inadvertenţe – a explicat un şef de parchet pentru România Curată – ar fi că sereiştii numără inclusiv revenirile cu informaţii pe aceeaşi temă, revenirile la o sesizare anume. De aceea lor le dă mai mult. Adică, dacă SRI trimite o sesizare la DIICOT despre X şi apoi revine cu alte 10 informări pe aceeaşi temă, SRI numără ca a trimis 11 informări, nu doar una.

Ce spune DNA

„Sunt sesizări (de la SRI-n.r.), dar mult mai puţine faţă de anii anteriori. De altfel nu primim sesizări nici de la serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, am avut discuţii instituţionale în acest sens”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM, pe 25 septembrie acest an.

Deşi şefa DNA a făcut astfel de afirmaţii, instituţia nu a comunicat, la solicitarea României Curate, numărul sesizărilor primite de la SRI în ultimii 5 ani.

“Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice faptul că nu suntem în măsură să vă oferim informaţiile solicitate, prin urmare vă sugerăm să vă adresaţi direct emitentului, respectiv SRI.
Răspunsul a fost formulat în baza opiniei scrise transmisă de către Serviciul de informaţii clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia”, a răspuns DNA.

Parchetul general, şi mai curajos

Parchetul Înaltei Curţi a invocat secretul de stat pentru a nu comunica numărul sesizărilor primite de la SRI, deşi nu i-am chestionat cu privire la conţinutul acestora, ci doar sub aspect cantitativ. În plus, Parchetul Înaltei Curţi a refuzat să pună la dispoziţie datele în condiţiile în care ele devin oricum publice prin rapoartele de activitate ale SRI. Nu mai vorbim că cei de la DIICOT au avut tăria să ne pună la dispoziţie astfel de informaţii.

“Din analiza solicitării, prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile materiei atât sub aspectul documentelor interne, cât şi comunitare, precizăm că dispoziţiile art. 49 din Constituţia României raportat la dispoziţiile art. 12 lit. b din Legea nr. 544/2001 şi conform Recomandării (2002) 2 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, prevăd că informaţiile privind securitatea naţională fac parte din categoria informaţiilor clasificate, exceptate de lacomunicarea publică. Pe de altă parte, încuviinţarea unor activităţi de culegere de informaţii în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât instituţia noastră nu poate da curs solicitării dumneavoastră”, este răspunul Parchetului general.

SRI poate ajuta Justiţia să strângă probe în cazurile ce ţin de securitatea naţională

Chiar şi după decizia CCR totuşi, SRI poate ajuta Justiţia să strângă probe, însă numai în cazurile ce ţin de securitatea naţională. În celelalte cazuri, SRI are obligaţia legală doar să livreze informaţii către Justiţie.

De exemplu, dacă în cadrul unei monitorizări pe siguranţă natională, pe terorism, să spunem, SRI află că X vrea să îl omoare pe Y, atunci are obligaţia să informeze de îndată Justiţia, adică Parchetele. La fel şi în cazurile de corupţie sau fraudă, ce ţin de DNA şi DIICOT.

Corupţia, o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale

Nu mai vorbim că fenomenul corupţiei este descris ca o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale în Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019. Ceea ce înseamnă că intră în competenţa SRI combaterea acestui fenomen. Strategia naţională de informaţii pentru perioada 2015 – 2019 derivă din Strategia naţională de apărare.
E adevărat că Strategia naţională de apărare este un document anterior deciziei CCR care a deculpat binomul SRI-Parchet, însă ea nu a fost actualizată aşa încât ea pare în acest moment o simplă hârtie lipsită de conţinut. De asemenea, strategia este un document programatic al CSAT, nu un act normativ aşa cum e legea 14 din 1992 de organizare şi funcţionare a SRI.

Iată ce spune Strategia naţională de apărare:

“Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.

“Vulnerabilităţile sunt consecinţe ale unor disfuncţii ori deficienţe sistemice, care pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei ameninţări sau a unui risc.”

“Ameninţările reprezintă capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate.

“Riscurile reprezintă probabilitatea de manifestare a unui eveniment incert, cu impact direct sau indirect asupra securităţii naţionale.”

“Din perspectivă internă, obiectivele naţionale de securitate vizează:
(…)
buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept;”
Vezi pe larg documentul aici:

Documentul programatic al SRI derivă din Strategia de apărare

Strategia naţională de informaţii nu poate fi găsită din surse deschise, însă pe site-ul SRI este o declaraţie a directorului Eduard Hellvig care spune:

“În şedinţa CSAT din 10 decembrie 2015 a fost aprobată Strategia de Informaţii 2015-2019, document programatic ce reiterează principiile pe care se fundamentează activitatea Serviciului Român de Informaţii şi îi stabileşte direcţiile de acţiune prioritare, pornind de la Strategia Naţională de Apărare a Ţării aferentă aceluiaşi interval.”
Vezi aici.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “S-a stricat și „binomul” cu DIICOT. Sau nu se mai fură în România?

  1. AVE

    Da mai – o dati in balarii – cand era colaborare intre SRI si celelalte departamente ale justitiei va dadeati cu fundul de pamant ca este ilegal; ca si cum aia care erau condamnati (chiar si selectiv asa cum ziceati) erau puri si nu de fapt vinovati.
    Pt. omul de rand – ca dispareau doar o parte din hoti era mai bine decat sa nu dispara nici unii.
    Acum vreti sa obligati, fara suport, un serviciu sa dea informari cand nu e nimic clar in lege si s-a dat o hotarare CCR ca nu mai au voie sa colaboreze. Bla – bla.
    Vi s-a implinit visul – nu o sa mi fie nimeni condamnat dintre marii corupti – ca nu e asa – informatiile erau adunate de serviciile secrete (care de fapt cu asta se ocupa) si nu de pe gardurile unde stateau la vedere.
    Cine credet ca poate da informari despre fapte de coruptie sau crima organizatacand astea se intind de la oamenii simplii pana la prim ministrii si ministrii (chiar presedinti de stat).

    Asta este – DNA se inchide; DIICOT se inchide; iar restul vor fura si mai mult.
    Mai bine ati vedea ca se umbla si la legile raspunderii administrative – curand nu o sa mai puteti ataca nici o autorizatie/hotarare data de primari si o sa dispara si orice forma de abuz in serviciu; si sa vedem atunci ce mai ziceti.

    Reply
  2. gabriel radeanu

    Traim intr-o lume care sta continuu cu fundul in sus.Securitatea comunista se ocupa de spioni si de influenta lor asupra constiintei romanilor in teorie ,si in realitate ,se substituia in mod discretionar justitiei, in cazul celor care se manifestau impotriva oligarhiei.Astazi,SRI-ul se ocupa in mod oficial de” buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept”,dar,realizarile sale „oficial-secrete” sugereaza ca au descoperit si anihilat spioni si teroristi.In ambele cazuri face aceleasi doua lucrari, numai ca „viceversa” ca in Doua Lozuri.Curat-murdar Coane Fanica!…murdar-curat…

    Reply
  3. U.R.

    Corupția roade bazele statului și viitorul, însă lucrul ăsta ar trebui să fie pe ordinea de zi a fiecărei ședințe de CSAȚ. Așa că ați uitat să mai cereți un punct de vedere: pe-al lui Johannis. Trebuie să analizați capul pentru a da un verdict asupra prospețimii peștelui.
    Opoziția se mai ține în doi nasturi, disperații ies în stradă și uităm că mai este cineva care chiar are în fișa postului îndatoriri față de România. Dacă nu mă înșel, el l-a numit pe placidul Helvig la SRI (probabil pentru că are ochii albaștri). Cu doi nemți în poziții-cheie, treburile ar cam trebui să meargă ca unse. La câtă corupție e, ar trebui să ne fixăm ceasurile după ora apariției comunicatelor de arestare, așa cum în Olanda se mulg vacile la ora 5 fix după-amiaza. Deocamdată, ceea ce face Johannis (da, știu, puteri limtate!) seamănă cu stropirea cu aghiasmă a încheieturilor reumatice.
    Klause, ne mișcăm și noi mai cu talent?

    Reply
    • AVE

      Bati campii – de exemplu – impotriva unui deputat nu se poate incepe absolut nimic (chiar daca ala da spargere la banca) fara acceptul si informarea camerei dep. Voi visati ca sunteti in filme – DNA are incarcare de zeci de dosare/procuror; cine mai sta sa se autosesizeze daca noi sau alte departamente nu sesizeaza.
      La TelDrum – a venit sesizare de la UE; Consiliul Judetean TL nu a zis nimic cu toate ca a fost principalul pagubit.
      Legile si normele sunt facute astfel incat sa nu se mai ajunga la capii mafioti.
      Daca nu mai fac urmarire activa se bazeaza pe ce mai pica si pe zvonuri.
      Asa ca visele tale sa iti fixez ceasul dupa DNA mai trebuie sa astepte.

      Reply
  4. CMC

    Existenta unui binom Servicii-Parchet nu ar fi trebuit sa ne influenteze direct pe noi cetatenii obisnuiti. Si poate multi nu s-ar fi sesizat.
    Problema apare atunci cand acest binom ajunge sa fie folosit chiar impotriva oamenilor obisnuiti (cazul Rarinca) sau pentru atingerea intereselor de influentare a activitatilor politice (de exemplu dupa discutii cu ambasadorii).
    Nu pare extrem de curios faptul ca firme multinationale nu au patit nimic dupa zeci de ani de la identificarea unor fapte de coruptie grave (fregatele, EADS, Ericcsson, Microsoft samd) in timp ce la politicieni li se cauta nod in papura la orice? Mai ales daca nu sunt de partea buna a baricadei (asa cum o vede binomul). Nu zic ca e rau, dar apare o disproportie in utilizarea resurselor binomului, care nu poate justifica in nici un fel inactivitatea in cazurilemari de coruptie.
    Daca un politician intervine pentru promovarea sau protejarea unei firme romanesti este trafic de influenta, daca un ambasador intervine pentru o firma din tara lui este foarte laudabil.
    Nu suna asta justitie selectiva?

    Reply
  5. Pingback: Fostul șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, și Daniela Scutea, fosta adjunctă a lui Kovesi, s-au înscris în cursa pentru Parchetul General

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *