Romsilva și Hidroelectrica se numără printre companiile care au avut parte de cea mai proastă percepție publică, în anul recent încheiat, în mediul online. Top 10 companii cu cea mai proastă reputație e dominat de companii de stat – pe lângă cele două mai figurând și Tarom, Poșta Română și CFR Călători. Alături de acestea apar o companie energetică privată, doi retaileri chinezi și două firme de transport aerian low-cost. Clasamentul are, însă, un lider detașat, fără rival ca număr de menționări negative în mediul online, din rândul companiilor de stat.
Clasamentul face parte din raportul Public Perception Index (PPI-RO) 2025, făcut public, ieri, de Transylvania Analytica, proiect fondat de doi cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Dorin Spoaller și Nicolae Urs*.
Cum au ajuns Romsilva și Hidrolectrica în TOP 10 companii cu percepție publică proastă
În cazul Romsilva, prezența în topul companiilor cu cea mai proastă imagine publică pe rețelele sociale și în comentariile cititorilor de presă online nu e surprinzătoare. În 2025, dezvăluirile făcute, în anii anteriori, de România Curată și jurnalistul Andrei Ciurcanu, de la Rise Project, despre bonusurile și primele nesimțite încasate de unii dintre directori, au fost confirmate oficial de miniștrii Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mircea Fechet și Diana Buzoianu. Cea din urmă a și început o reformare a instituției, blocată însă, în acest moment, în Guvern, dinspre zona PSD (subiect asupra căruia vom reveni).
Rapoartele Curții de Conturi, respectiv al Corpului de Control al MMAP au prezentat detalii scandaloase despre modul de administrare al Romsilva, iar investigațiile realizate pe teren au scos la iveală o discrepanță uriașă între veniturile distribuite discreționar la nivelul conducerii și starea gravă în care au ajuns pădurile publice pe care le administrează. Ciclul al 3-lea al Inventarului Forestier Național (IFN), făcut public la sfârșitul lunii noiembrie, a prezentat alte date oficiale care confirmă o degradare majoră a stării pădurilor și un volum încă uriaș al tăierilor ilegale.
Mai surprinzătoare este prezența în topul companiilor percepute negativ a Hidroelectrica, societatea de stat care a atras un număr impresionant de noi abonați în 2025 și a beneficiat de un tratament preferențial din partea presei tradiționale, care i-a multiplicat și promovat în mod constant comunicatele și mesajele ori pe cele ale susținătorilor ei politici, de cele mai multe ori fără verificări ori alte demersuri critice.
Impactul negativ a două mari scandaluri nu au putut fi, însă, acoperit de părtinirea din presa tradițională – cel al numirii și menținerii în funcție a conducerii Hidroelectrica până când a fost prea târziu ca România să nu piardă milioane de euro din PNRR, respectiv cel legat de continuarea abuzivă a proiectelor comuniste megalomanice din arii naturale protejate. Iar numărul mare de nou abonați nu aduce, automat, și o percepție pozitivă atâta timp cât, dincolo de cel mai ieftin preț la energie, serviciile lasă de dorit.
CFR Călători ”bate” tot
Cu toate acestea, Hidroelectrica și Romsilva nu sunt companiile cu cea mai proastă imagine publică în 2025. Hidroelectrica se află pe poziția a 10-a, cu un scor (indice) al percepției publice de -4, urmată de eON cu -8 și de TEMU, cu -12. Romsilva se află pe poziția a 7-a, cu un scor de -17, iar pe cea de a 6-a e o altă companie de stat, Tarom, cu -18. Tot un scor de -18 are și Shein, RyanAir are -42, iar WizzAir – 44. Pe a doua poziție, cu -51 e Poșta Română, iar de departe, lider incontestabil al celei mai proaste imagini în mediul online o are CFR Călători cu un indice de -83.
sursa: Dorin Spoaller/LinkedIn
* Ce este PPI și metodologia utilizată
PPI măsoară percepția publică online agregată a unei companii care operează în România, exclusiv pe baza conținutului generat de utilizatori și a reacțiilor publice, într-o fereastră temporală fixă (an calendaristic, aici pe 2025). PPI nu include: performanță financiară, CSR declarat, comunicate oficiale, reclame, advertoriale. PPI include doar ce spune și face publicul online. În analiză au fost incluse companiile mari cu activitate operațională în România și care au avut minim 10.000 mențiuni brute/an: postări, comentarii, răspunsuri, descrieri de conținut, captions, hashtaguri și menționări indirecte în care compania este identificabilă prin brand, produse sau servicii.
Potrivit realizatorilor, +100 reprezintă o percepție extrem pozitivă, 0 e polarizare sau neutralitate, iar −100 o percepție extrem negativă.
Ca indicatori secundari au fost utilizați:
- Volume Index – cât de mult se vorbește despre companie. Un scor mare indică o prezență puternică online.
- Polarization Index – distribuție extremă vs. moderată, cât de polarizată este percepută compania. Un scor mare indică polarizare mare, un scor mic indică un consens.
- Negativity Dominance – % din engagement negativ, cât de preponderent este discursul negativ în tot discursul disponibil online. Un scor mare indică negativism crescut.
Pentru mai multe detalii și Topul companiilor percepute pozitiv, aici.
Cum încearcă Romsilva să-și schimbe imaginea publică, căzând în ridicol:
Cele mai citite articole pe România Curată, în 2025:
SUSȚINE ȘI TU, lupta pe care o ducem pentru pădurile și apele României, pentru un viitor mai sănătos pentru noi, copiii și nepoții noștri. Ajută-ne să câștigăm, până la capăt, procesul cu avocata Schweighofer, să scoatem la lumină toate afacerile necinstite pe seama pădurilor noastre, să luptăm cu uriașa dezinformare din domeniu. DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
